Gheorghe Erizanu Când miercuri era joi.

Starea de urgență a fost votată. Pentru 60 de zile. După o vizită a premierului Ciocoi la spikerița Greceanîi. După o hotărâre de guvern de noapte.

Declararea stării de urgență în Republica Moldova e ca și actuala stare a baculumului urșilor albi. Penis este. Oficial. Dar se rupe de la sine. Biologic nu e. Nu are suficiente minerale. Așa explică recentul studiu științific situația tragică a urșilor albi, publicat în revista Environment International.

Starea de urgență în RM a fost votată de iobagii lui Dodon-Șor-Plahotniuc (una parte). Oficial. Cu Fadei Nagacevschi ca cercetător. Așa zice ultimul Monitor oficial. Social și pandemic ea nu are nicio relevanță. Stare este, os nu-i. E ca penisul urșilor albi. Poate fi arătat submarinelor rusești. Și poate amâna dizolvarea onoratului parlament din actuala legislatură.

*Drepturile de autor pentru titlu îi aparțin deputatului Parlamentului RM Vasile Bolea, șeful Comisiei parlamentare juridice și sunt protejate de Legea dreptului de autor și a drepturilor conexe, publicată în Monitorul oficial nr.191 din 1 octombrie 2010.

Gheorghe Erizanu

Morții sunt ostaticii lui Igor Dodon pentru mofturilor sale de a se menține la putere prin coaliția Dodon&Șor.

După un an de pandemie cu președintele Dodon, plimbându-se prin arătură, fiind medic care nu crede în seriozitatea pandemiei (pe aici intră și pe dincolo iese, „nici nu simți”), fiind săptămânal prezent cu scenarii conspiraționiste și complet absent pentru eforturi de a căuta vaccin în iulie-august trecut, când ceilalți șefi de state depuneau eforturi pentru un loc în lista de așteptare, umblând prin zaiafeturi cu sute de oameni, mai ales în Găgăuzia, cuprinzând copii prin școli și enervând ministrul Educației, care era înconjurat de infectați, scăpând din buget articolul distinct cu vaccinarea propriilor cetățeni, cerând permanent împuterniciri suplimentare pentru președinte din iunie 2019 până în decembrie 2020, numind ambasador în Rusia, când era președinte în demisie, fără a ține cont că viitorul președinte va trebui să lucreze cu el, hodinindu-se obraznic și ostentativ când proprii cetățeni erau închiși în patru pereți, astăzi președintele socialiștilor Dodon face trimitere la morți din cauza Covid, la pandemie, la situația economică. Doar să nu fie alegeri anticipate. Poate mai rămână la putere pentru un timp. Pentru a vlăgui complet vlăguita țară. Ascunderea intențiilor adevărate după morți și infectați cu covid este cinic, obraznic și criminal.

După ce a adus în Republica Moldova un credit de 500 de milioane de dolari (asta era suma inițial fluturată de preș. Dodon) de la Federația Rusă, acum Dodon aduce vaccinul rusesc Sputnik V. Fiind cel mai mare promotor al lui din lume. Uită să spună că Rusia are o capacitate de producere a vaccinului de 3 milioane de bucăți (și caută în prezent posibilități de producere peste hotare), uită să spună că vaccinul rusesc este și un antidot împotriva alcoolului (este recomandat de Rosspotrebnadzor să te abții de la alcool cu două săptămâni înainte de vaccinare și două luni după vaccinare: 14 zile până la prima doză + 30/45 de zile de la prima doză + 60 de zile de la a doua doză de vaccin = 104 zile). Vreau să văd printre marii amatori moldoveni de Sputnik V o abstinență bahică de peste trei luni!

Declarația votată de deputații Dodon&Șor&Plahotniuc împotriva dizolvării parlamentului cu trimitere la Comisia de la Veneția, cea din iunie 2019, pare ca un link care te trimite la Alba-ca-Zăpada, dar când îl deschizi e un pornosite. Statul a rămas capturat de la 2019 încoace. Unica schimbare de la acea declarație a fost făcută la Curtea Constituțională. Restul nu s-a reușit în vara lui 2019, iar după aia nu s-a mai vrut.

Luarea morților ca ostatici de către PSRM, Șor, Pentru Moldova, Pro Moldova, Platforma DA, PDM este falsă și cinică. Niciun guvern nu poate funcționa firesc cu un parlament care are interese pecuniare. Dacă alegerile vor avea loc mai devreme, atunci, cel puțin, mai pot fi salvați banii care urmau să vină de la UE (ajutorul românesc deja e compromis). Și,implicit, câteva sute de vieți. Altfel, viețile noastre sunt la cheremul stelelor.

Israelul, care a administrat exemplar pandemia, are/a avut patru alegeri parlamentare în timpul pandemiei. Nu alegerile anticipate sunt problema, ci aruncarea în haos coordonat de către Dodon, Grecanâi, Chicu a propriului popor, lăsat pe cont propriu în pandemie (documentele pentru vaccin prin Covax au fost prezentate pe 30 decembrie 2020, la insistențele și eforturile consilierului prezidențial Ala Nemirenco, nicidecum a ministrei obosite Dumbrăveanu, primele vaccinuri din România au venit după eforturile nocturne ale Alei Nemirenco și ministrului român Voiculescu, în pofida obstrucțiilor).

Orice minciună are o limită. În cazul când socialistul Dodon, cocoțat la o tribună parlamentară (fără nicio funcție parlamentară) minte în fiecare zi, atunci poate fi bănuit de o boală psihică sau, dacă e sănătos, atunci este un cinic, care ne privește ca pe niște proști. Pe toți. De la mitropolit până la mătușa Licheria din Criva.

Orice efort de a amâna alegerile parlamentare anticipate înseamnă o izolare a Republicii Moldova și plasarea ei într-o zonă gri pe ani de zile înainte.

Pe de altă parte, nimeni dintre politicieni nu are rezultatul alegerilor anticipate în buzunar. Se poate întâmpla orice. Atunci responsabilitatea va fi a noastră, a alegătorului. Cel puțin, viitorul parlament nu va trebui să mintă propriul popor. Va fi așa cum suntem noi. Proști, dar să fie prostia noastră. Deștepți, dar să știm că e înțelepciunea noastră. Fără intermediari și conspiraționiști de vineri. Și fără ca morții noștri să fie ostaticii politicienilor.

Gheorghe Erizanu

Noi, cei vii, primul roman al lui Ayn Rand, nu este un roman despre Rusia sovietică. Tema romanului este răul totalitarismului, un fel de depravare care nu ţine cont de ţară sau de secol.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, romanul a fost piratat de către o companie de filme italiană, care a produs o versiune cinematografică fără ştiinţa sau consimţământul lui Ayn Rand. Din pricina lungimii sale, filmul a fost lansat în 1942 sub forma a două proiecţii separate, Noi vivi (Noi, cei vii) şi Addio, Kira! (Adio, Kira!). Ambele s-au bucurat de un enorm succes la public. Guvernul fascist aprobase pelicula pe motiv că e anticomunistă. Dar publicul, asemenea regizorului, a înţeles că filmul era anticomunist în aceeaşi măsură în care era antifascist. Lumea a sesizat tema mai amplă a lui Ayn Rand şi a primit cu bucurie cele două filme, în parte ca mod de a protesta faţă de opresiunea de sub Mussolini. Într-o parafrazare a titlurilor, oamenii au început să-şi spună lor înşişi Noi morti (Noi, cei morţi), iar politicii economice a lui Mussolini – Addio, Lira!

La cinci luni după lansarea filmului, guvernul a realizat ceea ce ştia toată lumea şi l-a interzis.

Cauza fundamentală a totalitarismului e constituită din două idei: respingerea de către oameni a raţiunii în favoarea credinţei şi a interesului propriu în favoarea sacrificiului de sine. Dacă acesta este consensul filosofic al unei societăţi, în scurtă vreme se iveşte un Conducător atotputernic pentru a călăuzi credinţa şi sacrificiul preamărite de toţi. Supuşii lui nu se pot opune preluării de către el a puterii, nici prin exercitarea facultăţii lor de a gândi, nici prin cea a pasiunii pentru valori, pentru că au renunţat la ambele.

Versunea română, semnată de Radu Săndulescu, va intra în curând în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

(După Leonard Peikoff)

Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți digitale. În februarie.

  1. Divina comedie, de Dante. Traducere din italiană de George Coșbuc
  2. Tata Vasile, de Vladimir Beșleagă
  3. Testamentul necitit, de Lilia Bicec-Zanardelli
  4. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
  5. Ciuleandra, de Liviu Rebreanu
  6. Cântecul mării, de Oleg Serebrian
  7. Dependența, de Constantin Cheianu
  8. Inteleghenția basarabeană azi, de Vasile Ernu
  9. Un yankeu la curtea regelui Arthur, de Mark Twain
  10. Pădurea spânzuraților, de Liviu Rebreanu
Gheorghe Erizanu

Număratul borcanelor cu murături și „tușonkă” de la Condrița, reședința președintelui Republicii Moldova, nu face cinste nici președintelui Maia Sandu, nici ziariștilor, nici fostului președinte Dodon. Număratul telefoanelor și marca telefoanelor nu face cinste nici președintelui Maia Sandu, nici ziariștilor, nici fostului preș. Poate doar o reclamă iPhonului, pe care ziariștii noștri (mai ales cei de la instituțiile de stat, care evită să numească edituri care au scos cărți ale scriitorilor pe motiv că se încalcă legea publicității) o fac într-o fericită nebunie. Mersul pe covorul prezidențial și număratul pașilor actualului președinte de către fostul președinte e din scenele copiilor de patru ani, care au avut o jucărie care acum e la alt copil. De aia urlă de parcă a picat cerul. Dar cerul e pe loc. Steaua și stele sunt pe loc. Și luna e la locul ei.

Președintele unei țări, chiar și al unei țări sărace, este un simbol al țării. Numărătoare de flori, de covoare, de telefoane, de bani cheltuiți în delegații, de borcane ține de evidența contabilă și administrativă. Un președinte de țară nu trebuie să facă două escale ca să ajungă în Bruxelles. Timpul lui e mai important decât cele câteva mii de lei economisiți. Pentru ziariști, argumentul contabil, ar fi: dacă un președinte aduce ajutoare de 16 milioane de euro, atunci el poate investi 16000 de euro în delegație? E ca o știre pe care o faceți fără timpul pentru documentare, fără computer. Ați investit doar într-un pix de 6 lei. Și o foaie A4.

Iar știrea ziaristică va rămâne pe acea foaie A4, scrisă cu litere de mână. Cu pixul. În afara Imperiului Netului. Pentru orgoliul personal.

Gheorghe Erizanu

Din grijă față de cititorii noștri am extins NCD pentru două zile. Pentru a evita aglomerările.

Au fost vândute 1558 de exemplare. Cititorii noștri au făcut ca topul vânzărilor din acest an pandemic să arate astfel:

Cele mai vândute cărți:

  1. Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu & Roman Rybaleov (Art)
  2. Cartea foametei, de Larisa Turea (Cartier istoric)
  3. Contabilitatea întreprinderii, de Lilia Grigoroi ș.a. (Cartier educațional)
  4. Woldemar, de Oleg Serebrian (Cartier popular)
  5. Chișinăul nostru necunoscut, de Iurie Colesnic (Art)
  6. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac (Cartier popular)
  7. Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc (Cartier popular)
  8. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac (Cartier popular)
  9. Lumea lui Zaharia, de Nicolae Pojoga și Victor Galaușca (Art)
  10. Un secol de poezie română scrisă de femei (1945-1989), volumul II, de Alina Purcaru & Paula Erizanu (Cartier de colecție)

Cele mai vândute cărți pentru copii (colecția Cartier codobelc):

  1. Toate întâmplările se prefac în cuvinte, de Vasile Romanciuc. Ilustrații de Ivanka Costru
  2. Amintiri din copilărie și alte povestiri, de Ion Creangă (Cartier popular)
  3. Alfabetul cu povești, de Lică Sainciuc
  4. Mama, de Grigore Vieru. Ilustrații de Igor Vieru
  5. Prietenul devotat, de Oscar Wilde. Traducere nouă din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache
  6. Prinț și cerșetor, de Mark Twain (Cartier popular)
  7. Mic atlas despre animale, de Maja Safstrom. Traducere din engleză de Anastasia Gavrilovici
  8. Prințul Fericit, de Oscar Wilde. Traducere nouă din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache
  9. Povestea furnicii, de Ion Druță. Ilustrații de Silvia Olteanu
  10. Curiozități despre puii animalelor, de Maja Safstrom. Traducere din engleză de Anastasia Gavrilovici

Suntem onorați cu aceste liste. Iar cititorul nostru, ca de obicei, este mai înțelept ca noi. Aveți grijă de voi și de cei dragi.

Gheorghe Erizanu
Bogdan Crețu, Nina Corcinschi și Elena Prus. Zilele Literaturii Române. Librăria din Centru, mai 2019.

Pentru premiul Om de Cuvânt 2021 au fost nominalizați (în ordine alfabetică):

Bogdan Crețu, critic literar, scriitor 

Victor Fală, student

Iulian Filip, scriitor

Diana Mereșevscky, manager promovare

Stella Popa, manager promovare. 

Juriul este format din 5 persoane din cadrul echipei Cartier. Nu poate fi influențat. E foarte subiectiv. E onest. Fiecare membru al juriului propune un candidat. Emilian Galaicu-Păun este președintele juriului.

Cei 5 nominalizați au fost punctați de la 5 la 1 de către fiecare membru al juriului. Punctajul se face individual, fără consultări cu ceilalți membri. După calcule matematice, făcute de Tatiana Slutu, director vânzări, după principiul lui Orwell – libertatea înseamnă libertatea de a spune că doi plus doi fac patru – a adunat punctele. Așa a fost ales câștigătorul. Premiul Om de cuvânt 2021 i-a revenit lui Bogdan Crețu, critic literar și scriitor.

Lansările de carte și evenimentele literare ale anului trecut au fost și sunt mai mult în Imperiul Netului decât în spațiile culturale. A fost o problemă pentru noi. Dar a fost și o deschidere. Lansările de carte au fost sistate. Din respect pentru sănătatea cititorilor noștri. Pe de altă parte, am remarcat promotorii culturali din spațiul virtual. Ceea ce ne permite să ieși din spațiul Librăriei din Centru.

Bogdan Crețu a acceptat să citească literatura română din Basarabia sovietică din anii 60 pentru a plasa într-un context istoric și literar volumul Numele tău, de Grigore Vieru, apărut în primă ediție în 1968. Pare o muncă obișnuită pentru un istoric literar. Dar atunci când ai posibilitatea să citești viitorul literaturii, ai nevoie de un efort mare pentru a coborâ în ghetoul literaturii sovietice moldovenești din anii 60. Pentru o prefață de zece-douăzeci de pagini. S-a aplecat apoi asupra lui Eugen Cioclea. Și-a susținut punctul de vedere, polemic, în fața scriitorilor imberbi basarabeni, care încep literatura română de aici, cu propriul nume.

Premiul se acordă o singură dată unui om de cuvânt. Care se ține de cuvânt, care promovează cărțile, care participă la evenimentele Librăriilor Cartier în calitate de invitat sau oaspete, cumpără cărți din Librăriile Cartier, știe ce cărți cumpără, știe greutatea cuvântului, știe când, cum și unde să-l spună.

Deținătorul Premiului Om de Cuvânt poate procura cărțile Cartier din Librăriile Cartier la juma de preț pentru un an de zile. Finaliștii pot procura cărțile cu o reducere de 20 la sută.

Bogdan Crețu e Om de Cuvânt 2021, premiu acordat de Librăriile Cartier. Alături de Vladimir Beșleagă (2013), Maria Șleahtițchi (2014), Lucia Țurcanu (2015), Dorin Recean (2016), Eugen Lungu (2017), Mariana Jitaru (2018), Vasile Romanciuc (2019, Victoria Cușnir (2020). Sunteți cu unul mai mult, sunteți oameni dragi și așteptați în continuare în Librăriile Cartier.

Gheorghe Erizanu

Avem douăzeci și șase de ani. Am tipărit două mii patruzeci și unu de titluri într-un tiraj total de nouă milioane patru sute cinci mii opt sute douăzeci și trei de exemplare.

La aniversare, vineri, 5 martie, puteți să vă bucurați alături de noi în Librăriile Cartier. Astăzi, până la ora 20.00, avem reduceri de 50 la sută la carte bună. Din cauza pandemiei vă rugăm să aveți grijă de Dvs și de cei dragi. Respectați distanța, purtați mască, alegeți cărțile din timp, de pe shop.cartier.md, ca să nu ne îmbulzim în librării. Astăzi, la 19.00, pe conturile facebook ale editurii, vom decerna Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt. Au fost nominalizați: Bogdan Crețu, critic literar, scriitor; Victor Fală, student; Iulian Filip, scriitor; Diana Mereșevscky, manager promovare; Stella Popa, manager promovare .

Anul două mii douăzeci a fost anul albumului Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov, care a luat premiul Gourmand World Cookbook Awards pentru cea mai bună carte de gastronomie și vin din lume pentru anul 2020. Ediția spaniolă a romanului Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac, a câștigat Premiul European Cazino de Santiago. A fost anul pandemiei. A fost anul în care Editura Cartier a oferit în martie-aprilie gratuit cărțile digitale diasporei, în semn de solidarizare. A fost anul în care aproape un milion de moldoveni și-au dat votul pentru președintele Maia Sandu. În anul 2020 a apărut Lectura lui Dante, de Laszlo Alexandru și alte 79 de titluri, dintre care 6 eBookuri. Cu un tiraj total de 272 846 de exemplare.

Anul două mii nouăsprezece este anul Tatianei Țîbuleac. Romanul Grădina de sticlă a luat Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene. Romanul Vara în care mama a avut ochii verzi a apărut în spaniolă, unde a luat premiul librarilor spanioli pentru anul 2019, Premiul Calamo pentru cartea anului 2019, unul dintre cele mai importante premii ale pieței de carte spaniole. Premiile Naționale, oferite în perioada Guvernului Sandu, au obținut Tatiana Țîbuleac și Lică Sainciuc. Albumul Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov este câștigătorul pentru Republica Moldova al premiilor Gourmand World Cookbook Awards, categoriile B08 Design și C07 Europa de Est. Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin este în lista finaliștilor și intră în concursul pentru cea mai bună carte de gastronomie și vin din lume pentru anul 2020. Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin a fost distins, de asemenea, cu Premiul de Excelenţă la Gala GastroArt & Vin (București). Cartea Melcușorul de Lavinia Braniște, ilustrații de Veronica Neacșu, a intrat în catalogul The White Ravens 2019 a celor mai frumoase 200 de cărți pentru copii și adolescenți din lume (Frankfurt). Romanul Sebastian, de Gelu Diaconu, a fost distins cu Premiul Cartea Discretă a Anului. Romanul lui Em.Galaicu-Păun Țesut viu. 10×10 a apărut în engleză. Romanul Lagărul 33 de Lilia Bicec-Zanardelli a apărut în italiană. Zilele Literaturii Române din mai au fost cu Adi Schiop, Dinu Guțu, Dan Alexe, Marius Chivu, Sorin Hadârcă, Valeriu Gherghel, Bogdan Crețu, Tamara Cărăuș, Alina Purcaru, Vasile Ernu, Vasile Romanciuc, Ruxandra Cesereanu, Dan Sociu, Em. Galaicu-Păun, Alexandru Bordian, Constantin Cheianu, Emanuela Iurkin. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2019: poetul Vasile Romanciuc. În Cartier de colecție au apărut antologiile de poeme cu nr. 20 – 24: Constantin Abăluță & poeme alese de Claudiu Komartin, Teodor Dună, Nora Iuga & Rita Chirian, Ioan Pintea și Un secol de poezie română scrisă de femei (vol. I), de Alina Purcaru & Paula Erizanu. A apărut Basarabia necunoscută. Ediție în trei volume, de Iurie Colesnic, un proiect ambițios de 2000 de pagini. În Cartier istoric au apărut Odessa lui Charles King, Socialiștii lui Adi Dohotaru, Însemnările unui guvernator al prințului S.Urusov și Încremeniți în istorie al lui Iulian Fruntașu. În anul 2019 a apărut Hipsteri, bobos și clase creative, de Ciprian State și Dinu Guțu, și încă 80 de titluri, dintre care 4 ebookuri. Cu un tiraj total de 135 374 de exemplare.

Anul două mii optsprezece este anul albumului Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov și ale altor 90 de titluri, dintre care 9 digitale. Cu un tiraj total de 114978 de exemplare. Romanul Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Țîbuleac a apărut în franceză, a luat Premiul Observator cultural și Premiul Lyceum. Regele Piticuț de Radu Vancu, ilustrații de Irina Dobrescu, a intrat în catalogul The White Ravens 2018 a celor mai frumoase 200 de cărți pentru copii și adolescenți din lume. Zilele Literaturii Române din mai au fost cu Vintila Mihailescu, Luiza Vasiliu, Lavinia Balulescu, Claudiu Komartin, Dan Lungu, Adrian Ciubotaru, Dinu Guțu, Igor Guzun, Dumitru Crudu, Tamara Cărăuș, Maria Șleahtițchi, Tatiana Țîbuleac, Pavel Păduraru, Iulian Ciocan. Colecția Codobelc a luat Premiul Design de colecție la Cele Mai Frumoase Cărți din România 2018.Organizatorii târgului de carte Gaudeamus (București) acordă editurii Cartier pentru a treia oară Premiul de Excelență, alături de alți colegi din Basarabia și Transilvania. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2018: profesoara Mariana Jitari.

Anul două mii șaptesprezece este anul Lumii lui Zaharia, un album din fotografiile lui Zaharia Cușnir, descoperite după moartea fotografului amator într-un pod părăsit dintr-o casă părăsită dintr-un sat părăsit de pe malul Răutului și ale altor 108 titluri, dintre care 18 digitale. Cu un tiraj total de 207 939 exemplare. Este anul scriitorilor români care au scris pentru copii, colecția Codobelc: Radu Vancu, Victoria Pătrașcu, Lavinia Braniște, Dan Coman, Alina Purcaru. Este anul lui Claudiu Komartin cu antologia Maeștrii unei arte muribunde, este anul lui Serhii Jadan cu Jazz în Donbas. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2017: Eugen Lungu, critic literar. Este anul când am reluat în mai Zilele Literaturii Române: cu Florin Lăzărescu, cu Tatiana Țîbuleac, cu Lucia Țurcanu, cu Eli Bădică, cu Dan Coman, cu Iulian Fruntașu, cu Alina Purcaru, cu Radu Vancu, cu Maria Șleahtițchi, cu Alexandru Matei, cu Vasile Ernu, cu Paula Erizanu, cu Em.Galaicu-Păun, cu Nina Corcinschi, cu Mircea V.Ciobanu, cu Alexandru Cosmescu, cu Vitalie Ciobanu și cu cei care vin.

Anul două mii șaisprezece este anul celor zece cărți de poezie, numerotate, ilustrate, elegante din Cartier de colecție. Volumul Cantosuri domestice de Radu Vancu a intrat în topul celor mai frumoase cărți românești ale anului 2016. E anul Tatianei Țîbuleac, care a părăsit literatura parfumată și ogoarele facebookului cu neașteptatul și excelentul roman Vara în care mama a avut ochii verzi. În 2016 Editura Cartier a scos 105 titluri, dintre care 9 cărți digitale. Cu un tiraj total de 150 582 exemplare. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2016: Dorin Recean, om de afaceri.

Anul două mii cincisprezece este anul colecției Codobelc. Volumul Balada celor cinci motănași de Ion Druță cu desene de Mihaela Paraschivu a intrat în topul celor mai frumoase cărți românești ale lui 2015. Îngerii mării de Stela Popa cu desene de Stela Popa-Damaschin este prima carte de Crăciun a Cartierului. Este anul Grigore Vieru, care alături de Ion Druță, Aureliu Busuioc, Vladimir Beșleagă și Vasile Vasilache, aproape încheie cununa clasicilor basarabeni de la Cartier. Portret de grup și Portret de grup. După 20 de ani de Eugen Lungu bifează definitiv o generație, care, altfel, ar fi fost uitată pe ruinele fostului imperiu. Este anul lui Iurie Colesnic cu Chișinăul nostru necunoscut. A fost un an cu 88 de titluri (inclusiv, 17 ebookuri). Organizatorii târgului de carte Gaudeamus (București) acordă editurii Cartier pentru a doua oară Premiul de Excelență. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2015 îi revine criticului literar Lucia Țurcanu.

Anul două mii paisprezece este unul german. Apar volumele Basarabia. Coloniștii germani de la Marea Neagră de Ute Schmidt, biografia lui Carol Schmidt, primar al Chișinăului în 1877 – 1903,  de Olga Garusov, Primarul Carol Schimdt și opera de modernizare a orașului Chișinău de Ion și Tatiana Varta, romanul Clavir în ceață de Eginald Schlattner în traducerea lui Catrinel Pleșu. Editura Cartier publică, pentru prima dată în română, primele două volume din trilogia Revolta lui Atlas de Ayn Rand, cea mai importantă și cea mai citită carte (după Biblie) din america postbelică. Valentin Guțu scoate cel mai voluminos Dicționar al greșelilor de limbă. Dumitru Crudu se clasicizează prin antologia Falsul Dimitrie, alături de alte 80 de titluri, dintre care 13 sunt digitale. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2014 îi revine scriitorului Maria Șleahtițchi.

În anul două mii treisprezece Editura Cartier a continuat seria magnificilor literaturii române din Basarabia cu publicarea romanelor Zbor frânt și Viața și moartea nefericitului Filimon de Vladimir Beșleagă, Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache, Frunze de dor de Ion Druță și Pactizând cu diavolul de Aureliu Busuioc. A inițiat colecția Cartier antropologic, coordonată de Vintilă Mihăilescu, publicând Povestea maidanezului Leuțu de Vintilă Mihăilescu și O poveste a Scufiței Roșii de Daniel Gicu. În colecția Biblioteca deschisă a apărut romanul 1979 de Christian Kracht. În colecția Rotonda apare volumul de debut al lui Alexandru Cosmescu Un spațiu blând…, cea mai repede vândută carte de poezie (450 de exemplare în două săptămâni). A fost instituit premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt. Primul laureat a fost Vladimir Beșleagă. La 1 iunie este închisă Librăria 9. Ulterior, imobilul privat de pe strada Pușkin nr. 9, devine birou pentru o agenție de turism, mai târziu, revine unui magazin de haine sportive. (Treningurile sunt noul port național la moldoveni).

În anul două mii doisprezece Editura Cartier a inițiat seria de autor Aureliu Busuioc, publicând și ultimul roman al scriitorului Și a fost noapte… A publicat Aromânii de Nicolas Trifon în Cartier istoric, Eșarfe în cer de Dumitru Crudu și alte 57 de titluri în diverse colecții, dintre care 13 cărți sunt în format digital. A fost distinsă cu premiul pentru cea mai frumoasă carte, acordat de secția germană UNESCO și Târgul de Carte de la Frankfurt, pentru Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o de Maria-Paula Erizanu. Organizatorii târgului de carte Gaudeamus (București) acordă editurii Cartier Premiul de Excelență la cea de-a XIX-ea ediție.

În anul două mii unsprezece Editura Cartier a tipărit Capcanele identității de Tamara Cărăuș, Sankea de Zahar Prilepin, prima traducere românească din Kebra Nagast și alte cincizeci și opt de titluri. La 17 octombrie pe iBookStore apare în vânzare primul eBook Cartier: Sex & Perestroika de Constantin Cheianu. La 31 decembrie este închisă Casa Cărții. În fosta Casa Cărții, într-un imobil municipal, doi ani mai târziu, s-a deschis o biserică.

În anul două mii zece Editura Cartier a tipărit Nekrotitanium de Planeta Moldova și alte nouăzeci și trei de titluri.

În anul două mii nouă Editura Cartier a inițiat proiectele Serile Poetice Cartier și Lecturile publice Proza 9. A tipărit Cine suntem noi? (Cronici de la Est de Vest) de Dan Dungaciu, Un anotimp în Berceni de Claudiu Komartin, Dicționarul Mara de Dan Coman și Monstrul fericit de Radu Vancu în colecția Rotonda, Jurnal de doliu de Roland Barthes în colecția Biblioteca deschisă și alte nouăzeci și opt de titluri.

În anul două mii opt Editura Cartier a tipărit integral Jurnalul lui Andre Gide în patru volume, Evul Mediu pe înțelesul copiilor de Jacques Le Goff în colecția Verde și alte o sută optsprezece titluri. La optsprezece septembrie a fost deschisă Librăria din Centru. La șaisprezece decembrie a fost deschisă Librăria 9.

În anul două mii șapte Editura Cartier a tipărit Enciclopedia P.Guitz (Pentru cei care umblă deocamdată sub masă) de Lică Sainciuc în colecția Codobelc și alte optzeci și nouă de titluri. A fost lansat site-ul www.cartier.md.

În anul două mii șase Editura Cartier a tipărit Eseuri critice de Roland Barthes în traducerea Iolandei Vasiliu în seria de autor Roland Barthes din colecția Biblioteca deschisă și alte șaptezeci și opt de titluri. La unu martie a fost deschisă Librăria Vărul Shakespeare.

În anul două mii cinci Editura Cartier a tipărit Politică și geopolitică de Oleg Serebrian și alte optzeci și două de titluri.

În anul două mii patru Editura Cartier a tipărit Opera poetică în două volume de Emil Brumaru în colecția Poesis, romanul Moscova-Petușki de Venedikt Erofeev în traducerea lui Emil Iordache în colecția Cartier clasic, DEI Junior și alte șaizeci și trei de titluri.

În anul două mii trei Editura Cartier a tipărit Tenis cu moldoveni de Tony Hawks, romanul Mecanica fluidului de Gheorghe Crăciun și alte o sută două titluri.

În anul două mii doi Editura Cartier a tipărit O istorie a diavolului de Robert Muchembled și alte optzeci și șapte de titluri.

În anul două mii unu Editura Cartier a tipărit Cuvintele limbii române între corect și incorect de Mioara Avram, Tortura pe înțelesul tuturor de Florin Constantin Pavlovici și alte șaizeci și șase de titluri.

În anul două mii Editura Cartier a tipărit Sabatul sau Noaptea vrăjitoarelor politicii moldovenești de Andrei Țurcanu, Poezia generației 80 de Nicolae Leahu și alte șaptezeci și patru de titluri.

În anul o mie nouă sute nouăzeci și nouă Editura Cartier a tipărit Dicționarul Enciclopedic Ilustrat (DEI) într-un tiraj de unsprezece mii două sute exemplare și alte cincizeci și opt de titluri.

În anul o mie nouă sute nouăzeci și opt Editura Cartier a tipărit romanul Altina (Grădina scufundată) de Paul Goma, debutul Mariei Șleahtițchi O săptămână de poeme nescrise, O istorie a Basarabiei în documente și cifre (1812 – 1940) de Dinu Poștarencu și alte șaizeci și unu de titluri. La șaptesprezece decembrie a fost deschisă Librăria din Hol.

În anul o mie nouă sute nouăzeci și șapte Editura Cartier a tipărit Constantin Stere: singur împotriva tuturor într-o ediție de Alina Ciobanu, Eseu asupra poeziei moderne de Alexandru Mușina, Introducere în teoria literaturii de Gheorghe Crăciun și alte șaizeci și nouă de titluri într-un tiraj total de un milion cincisprezece mii șase sute exemplare. La treizeci martie a fost fondată Societatea Comercială Codex 2000, unicul distribuitor de carte al Editurii Cartier în România. La unu iunie a fost inaugurată Casa Cărții, prima librărie Cartier.

În anul o mie nouă sute nouăzeci și șase Editura Cartier a tipărit romanul Gesturi (Trilogia nimicului) de Em.Galaicu-Păun, Cartea rece de Irina Nechit (poeme), cartea de debut Beata în marsupiu de Iulian Fruntașu și alte cincizeci și cinci de titluri în colecțiile Rotonda, Prima mea bibliotecă, Cartier istoric.

În anul o mie nouă sute nouăzeci și cinci Editura Cartier a tipărit primele două cărți: Frumoasa lumii de Mihai Eminescu (carte pentru copii) și Lunaticul nopții scitice de Nicolae Popa în colecția de literatură română contemporană Rotonda (Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Moldova).

Gheorghe Erizanu

Ultimele știri bune despre noi vin din domeniul culturii. Deoarece cultura aici a fost așezată frumos în cavou, atunci ele vin de pe aiurea.

Juriul internaţional al Berlinalei a decis astăzi ca marele trofeu pentru scurtmetraj, Ursul de Aur, să revină filmului documentar My Uncle Tudor/ Nanu Tudor (Belgia, Portugalia, Ungaria), de regizoarea basarabeancă Olga Lucovnicova.

Douăzeci de scurtmetraje au concurat anul acesta pentru Ursul de Aur.

Născută în 1991 în Republica Moldova, cu bunici din Ural, Olga Lucovnicova a fost în Clasa de Imagine de Film și TV a profesorilor Nicolae Pojoga și Vlad Ciurea, Academia de Artă din Chișinău, secția Cinematografie. Și-a susținut teza cu filmul Nu am moarte cu tine nimic, premiat și la Festivalul Cronograf din Chișinău. Și-a continuat studiile cu o bursă Erasmus la Lisabona, Budapesta și Bruxelles. Filmul premiat la Berlinală reprezintă lucrarea sa de diplomă la masterat.

Gheorghe Erizanu

Facem 26 de ani. Ea face. Editura Cartier. Care e o jumătate din viața mea. Doar căsătoria mea e mai lungă decât viața Editurii Cartier.

Cu această ocazie, joi și vineri, 4-5 martie crt,  în Librăriile Cartier va avea loc Noaptea Cărților Deschise, ediția a XII-a. Cărțile Cartier se vor vinde la jumătate de preț (Librăria din Centru, bdul Ștefan cel Mare nr.126 și Librăria din Hol, str.București nr.68).

Librăriile vor avea un program prelungit: de la ora 9.00 până la ora 20.00.

Cu grijă față de cititorul nostru, pentru a evita îmbulzeala, NCD se va desfășura două zile. Recomandăm să Vă alegeți titlurile dorite de pe shop.cartier.md pentru fluidizare. Numărul de personae care intră simultan în librării se face conform regulamentului CNESP: o persoană la 4 mp. Dar recomandăm suplimentar, pentru siguranță, în Librăria din Hol să nu fie mai mult de 5 oameni, în Librăria din Centru – nu mai mult de 10 oameni simultan.

În librării va funcționa ozonarea spațiului.

Toți cumpărătorii sunt acceptați doar cu mască de protecție.

Decernarea Premiului Om de Cuvânt 2021. Omul de Cuvânt 2021 va fi ales dintre cei cinci finaliști în seara de vineri, 5 martie, ora 19.00, online, pe conturile facebook ale Editurii Cartier și  Librăriilor Cartier.

Nominalizări:

Bogdan Crețu, critic literar, scriitor 

Victor Fală, student

Iulian Filip, scriitor

Diana Mereșevscky, manager promovare

Stella Popa, manager promovare 

Laureații Om de cuvânt: Vladimir Beșleagă (2013), Maria Șleahtițchi (2014), Lucia Țurcanu (2015), Dorin Recean (2016), Eugen Lungu (2017), Mariana Jitari (2018), Vasile Romanciuc (2019), Victoria Cușnir (2020).

Cărțile se vor vinde în limita stocului disponibil.

Azi marcăm Ziua Mondială a Scriitorului. Instituită în 1986 de Pen Clubul englez, Ziua Scriitorului a ajuns la noi ca și cultura. Încet, anevoios, cu bife în loc de manifestații, cu Mărțișorul, care acoperea și marginaliza tot ce nu era Mărțișor. Pandemia a acoperit un pic alaiul Palatului Național și a apărut, abia-abia, anul ăsta și la Chișinău Ziua Mondială a Scriitorului. Pe net.

Și o veste tristă: celebra librărie Gibert Jeune din Piața Saint-Michel din Paris se închide. Eu nu-mi prea închipui Piața Saint-Michel fără a fi flancată de cele două (sau patru) clădiri, unde era librăria. Cu tarabele lor scoase afară, cu cărți la preț redus, cu etajele lor pline de cărți, manuale, caiete. Asfaltul avea impregnant roțile de la tarabele care în fiecare dimineață erau scoase afară, iar seara erau puse la adăpost. Librăria Gibert a crescut și s-a dezvoltat odată cu literatura și cultura franceză. A început cu un fiu de țăran, care vindea manuale pe o tarabă de lângă Notre Dames în epoca când Franța a trecut la învățământul obligatoriu și gratuit. Era mijlocul secolului XIX. A crescut exponențial în anii 50 ai secolului XX, când Franța era exportatorul nr.1 de cultură în lume. A falimentat în 2021.

Gheorghe Erizanu