Sunt încăpățânat. Fără nicio șansă de schimbare. Am tot scris. La fiecare nou guvern. Care începea cu șanse de a fi bun. Și își dădea obștescul sfârșit prost. În borta din frontispiciul Clădirii Guvernului. Acum se duce în bortă și E-ul. Schimbați, vă rog, acest desing de prorab din perioada Tarlev. Un amalgam de Times New Roman și logoul Pravdei. Cu spațiu luat din pleșul celui mai pleșcat moldovean. Înainte de a prezenta programul de guvernare.

Nu voi comenta lista Guvernului Gavriliță. S-au dat cu părerea toți. Și proletarii de la Fabrica de Opinii și Cancanuri Plahotniuc & Dodon, și tractoristul Vichea din Colincăuți. Rămân la părerea din secolul trecut a lui lui Jonathan Powell din Noul Machiavelli: „Numirea unui cabinet este o chestiune politică, nu de resurse umane.”

E bine că viitorul guvern Gavriliță este o echipă de bobsley. Oricine riscă să iasă din rând își pierde casca, apoi capul. Iar unii domni, care acu umblă în tricou și blugi, peste o juma de an sau un an, ar putea apărea pe la partid în cămașă albă, cravată, costum și să zică: „Ce-i, băieți, nu se primește?!” Și nu va fi nicio tragedie. Nici pentru Republica Moldova, nici pentru Guvernul Gavriliță.

Guvernul Gavriliță este obligat să reușească. Altă opțiune e doar Fâșia Gaza, mutată la Prut.

Gheorghe Erizanu