Stăm acasă. Deoarece nouă ne pasă de oamenii din jur. Echipa Cartier lucrează de la distanță.

Recomand pentru lectură, ca să mai alternăm știrile apocaliptice cu ceva calm:

  1. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Pentru Lastocika, „ orfana care descoperă un Chișinău multicultural, înfiată dintr-un orfelinat sătesc de o femeie singură și ambițioasă, care vrea să-i ofere un viitor prosper ori poate cumpărată ca mână de lucru și exploatată la fel de nemilos ca în romanele lui Dickens?”
  2. Dependența, de Constantin Cheianu. Pentru că e Constantin Cheianu. Pentru curajul său, împingerea sincerităților până dincolo de limita obișnuinței. Francezii îl au pe Houllebecq, nemții pe Kracht, iar noi îl avem pe Cheianu.
  3. Woldemar, de Oleg Serebrian. Pentru că e romanul formării, e Copilăria. Adolescența. Tinerețea noastră.
  4. Pâinea noastră cea din toate filele, de Vasile Romanciuc. Pentru a cunoaște în vremuri cumplite etalonul bunului simț: Vasile Romanciuc.
  5. Imperiul trebuie să moară, de Mihail Zîgar. Nimic nu e cunoscut dinainte, nimic nu e stabilit dinainte sută la sută. Motorul istoriei este greșeala. Eroii acestei cărți fac tot timpul planuri, fac prognoze, acționează pornind de la ceea ce li se pare de fiecare dată o soco­teală precisă. Și aproape mereu acest lucru se dovedește o iluzie. Nicolae al II-lea l-a înlăturat pe propriul unchi, militar de carieră, de la conducerea armatei, ca să se instaleze el în frunte. Ca să acumuleze laurii victoriei. A fost începutul dezastrului. Conducătorii de stat, care dau într-o parte medicii & specialiștii, ca să devină șefi peste coronavirus, riscă soarta lui Nicolae al II-lea.
  6. Odessa. Geniu și moarte într-un oraș al visurilor, de Charles King. Scrupulos documentată, King readuce la viață istoriile rușilor, evreilor, turcilor, grecilor, italienilor, germanilor și românilor, care alcătuiesc „orașul în chintesență amestecat” Odessa. Abilitatea lui King de a devoala secretele orașului – atât frumoase, cât și respingătoare – oferă o prismă fascinantă prin care acestea să poată fi observate. Odessa are două capitole mari despre perioada ei românească: cu iubiri dintre un soldat român & o evreucă, cu cel mai bun primar pe care l-a avut Odessa în istoria ei, românul Gherman Pântea și cu atrocitățile românești de atunci.
  7. Basarabia necunoscută. Ediție în trei volume, de Iurie Colesnic. pentru că ai impresia că trăieşti printre ei, că în fiecare zi dai bineţe lui Pan Halippa, că te poţi ciondăni cu morocănosul de Ştefan Ciobanu ori chiar merge la braţ cu fostul primar al Odesei, Gherman Pântea, din Zăicanii Râşcanilor.
  8. Hipsteri, bobos și clase creative,  volum coordonat de Ciprian State, Dinu Guțu. Unii îi numesc creativi, alții bobos sau hipsteri. În State ei au fost inițial copiii răzvrătiți ai încuiatei culturi WASP, mixând elemente de contracultură a anilor ’60 cu capital cultural, bussines creativ și meritocrație pe pâine. La noi, un trib urban firav apărut după 2000, fascinat de cultura indie, electronică și consumul alternativ, se transformă în scurt timp într-o adevărată clasă în sine, în opoziție cu cultura dominantă a WASP-ilor noștri, adică baronii depășiți de vremuri și alți membri ai capitalului local, care nu împărtășesc același mix de aspirații și stil de viață pe care-l are noua clasă creativă. În Occident, mulți dintre ei îi urăsc pe Trump, Jerry Springer și Silvio Berlusconi. La noi, pe Liviu Dragnea, Ion Iliescu sau Mircea Badea.
  9. Limba de hârtie, de Tamara Cărăuș. Pentru că avem și noi intelectualii noștri. Firești, bine școliți. Cosmopoliți. Care au pornit la drum cu nevoile limbii.
  10. Prietenul devotat, de Oscar Wilde. Pentru că prietenia este unul dintre cele mai prețioase daruri pe care le putem primi și le putem oferi. Pentru că e Oscar Wilde. Pentru traducerea nouă & excelentă a Laviniei Braniște. Pentru desenele minunate ale Ancăi Smărăndache.

Cărțile ajung acasă. E suficient să le comanzi.

Gheorghe Erizanu