Gheorghe Erizanu Când miercuri era joi.

„Aici sunt militari, foști militari, veterani, reprezentanți ai Serviciului Vamal, ai Centrului Național Anticorupție, sunt reprezentanți, de fapt, ai celor care asigură ordinea, dreptatea în activitatea lor profesională. Vreau să vă mulțumesc pentru activitatea Dvs. de zi cu zi”, a zis președintele Dodon la ceremonia de azi, unde a oferit distincții de stat.

Printre fruntașii care asigură ordinea și dreptatea în Republica Moldova, decorat cu ordinul „Gloria Muncii”: Mihail Aizin, alias Kitaeț.

Mihail Aizin, alias Kitaeț, cavaler al Ordinului „Gloria Muncii” și președintele Dodon

Probabil, printre veteranii poliției decorați sau, mai degrabă, veteranii poliției rămași în afara Gloriei Muncii, erau și cei care l-au arestat în 2004 pe Miahil Aizin, alias Kitaeț și pe fratele său, Oleg Aizin, alias Mao. Ambii făceau parte în anii 90 din grupul criminal organizat, cunoscut ca „gruparea evreiască”. Mihail Aizin era un apropiat al lui Valeri Rotari, alias Zelenâi, asasinat în 1999.

Mihail Aizin, alias Kitaeț, cavaler „Gloria Muncii” și Garda de Onoare. Republica Moldova, 21 septembrie 2020

Ordinul „Gloria Muncii” se conferă pentru rezultate excepționale în muncă, activitate publică de vază și contribuții substanțiale în domeniul culturii, științei, sportului, vieții publice sau social-economice.

Ca reacție la scandalul de azi cu „Gloria Muncii”, președinția a venit cu o reacție seacă: președintele nu-i cunoaște și nu este obligat să-i cunoască pe cei cărora le oferă distincții de stat. Președintele trișează: orice persoană este decorată în baza unui dosar, elaborat de consilieri pe domeniu (în cazul de față, Interne), cu informații obligatorii de la SIS, interne și alte structuri ale statului. Nu ai dreptul și nu ai cum să nu știi când printre colonei și maiori de poliție scapi și numele unui fost interlop. Alt caz: președintele oferă ordinul personal, fără a se consulta și fără dosar sau dosar elaborat ulterior.

Acordând „Gloria Muncii” unui fost interlop, președintele i-a jignit pe cei care asigură ordinea și dreptatea în activitatea lor profesională. I-a umilit pe soldații Gărzii Naționale. I-a jignit pe toți cavalerii acestui ordin. Și a jignit cetățenii RM. Poate mai puțin pe colegii pe care îi cunoaște, socialiștii Hrenova, Bătrâncea, Savva și ziaristul Mihai Conțiu.

Gheorghe Erizanu
Al. Cistelecan își lansează volumul „Zece femei”. Librăria din Centru, 17 mai 2016.

A fost deschisă la 18 septembrie 2008. Avem 12 ani.

E cea mai bine plasată – ca vad, ca locație – librărie. Este pe bulevardul Ștefan cel Mare, între străzile Alecsandri și Armenească. Este vizavi de sediul Ministerului de Interne. Printre numeroasele magazine de aur, argint și bănci. Ca puncte de reper mai poate fi numit magazinul de vinuri Cricova și fostul magazin de sport, cunoscut pe timpuri ca SportTovarî.

Librăria din Centru. Zilele literaturii române la Chișinău, mai 2019: Maria Șleahtițchi, Bogdan Crețu, Lucia Țurcanu, Vitalie Ciobanu

Pe 18 septembrie am deschis librăria. Cu mobilier. Cu canapele roșii. Pe 19 am fost inundați. De atunci rafturile sunt la un metru depărtare de pereți.

Librăria din Centru găzduiește lansările de carte Cartier, Zilele Literaturii Române și Serile Poetice Cartier.

Librăria din Centru. Nicolae Pojoga lansează Album de război, august 2019

În Librăria din Centru au fost Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Matei Vișniec, Eugen Negrici, Aureliu Busuioc, Dumitru Matcovschi, Vladimir Beșleagă, Varujan Vosganian, Doina Ruști, Dan Lungu, Radu Vancu, Ion Mureșan, Ioan Pintea, Nicolas Trifon, Andrzej Stasiuk, Dan Coman, Claudiu Komartin, Vintilă Mihăilescu, Florin Lăzărescu, Vasile Ernu, Tatiana Țîbuleac, Bogdan Crețu, Emil Brumaru, Eugen Cioclea, Nichita Danilov, Dumitru Crudu, Vitalie Ciobanu, Armand Goșu, Teodor Baconschi, Oleg Serebrian, Alexandru Cosmescu, Emanuela Iurkin, Aura Maru, Iurie Colesnic…

Librăria din Centru. Zilele Literaturii Române la Chișinău, mai 2019: Vasile Romanciuc, Doina Munteanu-Dumbrăveanu, Arcadie Suceveanu

În septembrie și octombrie librăria lucrează șapte zile din șapte. Între 9.00 și 19.00. Fără pauză. Sâmbătă și duminică până la 16.00.

Telefon: 022 21 42 03.

E-mail: librariadincentru@cartier.md

Mascota Librăriei din Centru este scriitorul Emilian Galaicu-Păun.

Librăria din Centru. Lansarea volumelor Basarabia necunoscută (3 vol.), de Iurie Colesnic, 23 octombrie 2019: Igor Șarov & Iurie Colesnic

Gheorghe Erizanu

August a fost luna poeziei. Toate cărțile de poezie s-au vândut cu 25 la sută reducere. Unica carte de poezie intrată în top a fost Opera poetică a lui Coșbuc. Noutățile lunii, de asemenea, au intrat în top: Cum să rușinezi moartea, de Maria Mocanu (o excelentă replică dată din sudul Basarabiei celebrului La Lilieci de Sorescu); Teritoriile din estul Țării Moldovei, de Ion Chirtoagă și Arta narațiunii romanești, de Maria Șleahtițchi. Vara…, de Tatiana Țîbuleac, au rămas ultimele exemplare din ediția a VII-a. Grădina de sticlă are ultimele exemplare din ediția a III-a. Restul titlurilor sunt deja canonice.

Cele mai vândute cărți ale lui august, în Librăriile Cartier:

  1. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  2. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  3. Frunze de dor, de Ion Druță. Editura Cartier
  4. Clopotnița, de Ion Druță. Editura Cartier
  5. Cum să rușinezi moartea, de Maria Mocanu. Editura Cartier
  6. Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  7. Teritoriile din estul Țării Moldovei sub administrația turco-tătară (1699-1806), de Ion Chirtoagă
  8. Unchiul din Paris, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  9. Arta narațiunii romanești, de Maria Șleahtițchi. Editura Cartier
  10. Opera poetică, 2 vol., de George Coșbuc. Editura Cartier

Cele mai vândute cărți pentru copii:

  1. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  2. Alfabetul cu povești, de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  3. Când bunicul era nepot…, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  4. Amintiri din copilărie și alte povestiri, de Ion Creangă. Editura Cartier
  5. Povestea furnicii, de Ion Druță. Ilustrații de Silvia Olteanu. Editura Cartier
  6. Mama, de Grigore Vieru. Ilustrații de Igor Vieru. Editura Cartier
  7. Un yankeu la curtea regelui Arthur, de Mark Twain. Editura Cartier
  8. Uriașul egoist, de Oscar Wilde. Într-o nouă trducere de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache. Editura Cartier
  9. Evadarea lui moș Columb, de Lavinia Braniște. Ilustrații de Irina Dobrescu. Editura Cartier
  10. Prințul fericit, de Oscar Wilde. Într-o nouă trducere de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache. Editura Cartier

Remarc și apreciez cumpărătorii care, pe lângă clasicii genului, au cumpărat excelenta Evadarea lui moș Columb, de Lavinia Braniște cu ilustrații minunate ale Irinei Dobrescu. Recomand cu tărie noua traducere din Oscar Wilde și viziunea grafică a Ancăi Smărăndache. Sunt noutăți din perioada covidului.

Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți digitale Cartier ale lui august:

  1. Divina comedie, de Dante
  2. Capra cu trei iezi, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
  3. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
  4. Opera poetică (vol. I), de Vasile Alecsandri
  5. Cei trei mușchetari, de Alexandre Dumas
  6. Copiii căpitanului Grant, de Jules Verne
  7. Maestrul și Margarita, de Mihail Bulgakov
  8. Manierismul românesc, de Lucia Țurcanu
  9. România în secolul XX, de Francesco Guida
  10. Rusia la răspântie, de Oleg Serebrian

În curând: Socialiștii. O moștenire 1835 – 1921 , de Adi Dohotaru

Gheorghe Erizanu
Afiș, august 2020

Născut într-un sat din estul Bielorusiei, acu 65 de ani, dintr-o mamă și un crai pe care nu l-a cunoscut niciodată. A făcut facultatea de istorie. A lucrat propagandist în în raionul natal. S-a căsătorit cu o fată din satul natal. A fost președinte de kolhoz. Deputat în primul parlament democratic din Bielorusia după anii 90. A fost reprezentantul Bielorusiei la consultările organizate de Mihail Gorbaciov pentru programul reformator „500 de zile” al lui Grigori Iavlinski. A fost adversarul reformelor.

A câștigat neașteptat pentru analiștii politici alegerile democratice din 1994 cu un program anticorupție. Ca președinte, a revenit la simbolica din perioada sovietică. A eliminat opoziția: împușcați, închiși sau, varianta fericită, în exil. A lăsat soția în sat. Și-a adus copiii la Minsk. A păstrat marile întreprinderi de stat. Este un oponent al privatizării. A întărit structurile de forță. A schimbat constituția ca să poată fi ales de câte ori dorește. Conduce Bielorusia ca un gospodăros președinte de kolhoz. În grădina de lângă reședința prezidențială cultivă cartofi și participă nemijlocit la îngrijirea și recoltarea lor. Datorită fostului secretar de stat, Madeleine Albright, este cunoscut în mediul politic ca „ultimul dictator al Europei”.

Lukașenka a dorit și în acest an să devină președinte pentru al șaselea mandat. L-a arestat pe cel mai vocal vlogger care voia să candideze la prezidențiale, l-a arestat apoi pe candidatul cu cele mai mari șanse, nu l-a admis în cursă pe un alt candidat cu șanse mari. Svetlana Tihanovskaia, soția vloggerului, a fost candidatul comun al opoziției, fiind flancată de soția și șefa de campanie al celorlalți doi candidați excluși din cursă. Alegătorul bielorus a decis altfel. Lukașenka nu a mai schimbat constituția. Pur și simplu a falsificat ca un kolhoznic alegeirle. S-a proclamat președinte cu 80 la sută din sufragii. Probabil, o falsificare canonică (10-15%), n-ar fi înfuriat atât de mult populația.

O secție de votare din Minsk , buletinele candidaților la președenție. Teancul cel mai mare e în dreptul numelui Svetlana Tihanovskaia. Bielorușii, ca o ironie a sorții, au în buletine și bifa „Împotriva tuturor”.

Duminică seara, după alegeri, Svetlana Tihanovskai s-a dus la CEC pentru a contesta alegerile. A fost sechestrată de serviciile lui Lukașenka pentru 7 ore, șantajată (soțul e în detenție, are doi copii). Ambasadorul Lituaniei a fost primul care s-a precipitat și a dat alarma despre dispariția Svetlanei Tihanovskaia. După înregistrarea făcută sub amenințare, în biroul șefei CEC, în care a citit de pe foaie și a rugat simpatizanții săi să stea acasă, a fost livrată Lituaniei. Acest gest al lui Lukașenka (un șantaj odios) îl transformă din simplu dictator în penal veritabil, un Al Capone al politicii contemporane.

Imagine: Europa Liberă

Analiștii politici susțin: conjunctura internațională nu este favorabilă schimbării lui Lukașenka. El convine și Moscovei, și Occidentului, și SUA. Doar poporului bielorus nu convine. După primele trei zile de proteste în care forțele de ordine au dispersat cu brutalitate, au arestat cca 6 mii de bărbați și adolescenți (de multe ori săltându-i în mașini fără numere de pe stradă), au ucis cel puțin un om, au blocat internetul, au arestat și expulzat ziariști, miercuri au ieșit la protest femeile. Lor li s-au alăturat medicii, care nu aveau dreptul să se apropie de răniți fără permisiunea miliției. Astăzi au intrat în grevă unele întreprinderi din Bielorusia. Apar scrisori colective sau personale, semnate de sportivi, scriitori, profesori, de condamnare a utilizării forței de către Lukașenka. Ziariștii își anunță demisiile de la televiziunile de stat. A demisionat până și prezentatorul emisiunii Arsenal, emisiune propagandistică dedicată armatei și privită de toți militarii ca o slujbă religioasă în fiecare duminică, la ora 10. Au apărut primii polițiști care și-au depus insignele și epoleții. Sunt acte de curaj pe care un om din lumea normală nu le înțelege. Sunt ca eroii din romanele lui Vasili Bîkov, cel mai mare scriitor bielorus, participant la al Doilea Război Mondial, mort în exil, la Berlin, când cei mai obișnuiți oameni, în momentele extreme își demonstrează calitățile cele mai frumoase și curajoase, ascunse până atunci.

Bielorușii sunt singuri în fața lui Lukașenka, apărat de forțele lui de ordine și felicitat & susținut de președinții Chinei, Rusiei, Venezuelei, Kazahstanului, Turciei, Kirghiziei, Azerbaijanului. Și de președintele Dodon, pe facebook.

Gheorghe Erizanu


În topul lunii iulie au intrat noutățile Cartier: romanele Numește fericirea altfel de Victor Dumbrăveanu și Canon de Ghenadie Postolache, studiul Arta narațiunii romanești de Maria Șleahtițchi și volumul de poeme Cum să rușinezi moartea de Maria Mocanu.

  1. Chișinăul nostru necunoscut, de Iurie Colesnic. Editura Cartier
  2. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  3. Numește fericirea altfel, de Victor Dumbrăveanu. Editura Cartier
  4. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  5. Arta narațiunii romanești, de Maria Șleahtițchi. Editura Cartier
  6. Dependența, de Constantin Cheianu. Editura Cartier
  7. Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  8. Cum să rușinezi moartea, de Maria Mocanu. Editura Cartier
  9. Despărțirea apelor, de Ion Druță. Editura Cartier
  10. Canon, de Ghenadie Postolache. Editura Cartier

Cele mai vândute cărți pentru copii. A doua lună la rând topul este deschis de romanul Când bunicul era nepot…, de Aureliu Busuioc. Cele două noutăți semnate de Maja Safstrom continuă să fie în prima parte a topului. Regăsim în top, alături de clasici, pe Lavinia Braniște, Florin Lăzărescu, Ioana Nicolaie.

  1. Când bunicul era nepot, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  2. Curiozități uimitoare despre puii animalelor, de Maja Safstrom. Traducere din engleză de Anastasia Gavrilovici. Editura Cartier
  3. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  4. Din lumea celor care nu cuvântă, de Emil Gârleanu. Editura Cartier
  5. Mic atlas ilustrat de curiozități uimitoare despre animale, de Maja Safstrom. Traducere din engleză de Anastasia Gavrilovici. Editura Cartier
  6. Amintiri din copilărie și alte povestiri, de Ion Creangă. Editura Cartier
  7. Copiii lui Poppy, de Jill Barklem. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Editura Cartier
  8. Evadarea lui moș Columb, de Lavinia Braniște. Ilustrații de Irina Dobrescu. Editura Cartier
  9. Puiul de balaur, puiul de zmeu, puiul de om, de Florin Lăzărescu. Ilustrații de Raluca Burcă. Editura Cartier
  10. Călătoria lui Medilo, de Ioana Nicolaie. Ilustrații de Sidonia Călin. Editura Cartier



Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți digitale Cartier în iulie:

  1. Divina comedie, de Dante. Traducere din italiană de George Coșbuc
  2. Copiii căpitanului Grant, de Jules Verne. Traducere din franceză de Cezar Sandu-Titu
  3. Opera poetică (vol. I), de Vasile Alecsandri
  4. Capra cu trei iezi, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
  5. Clopotnița, de Ion Druță
  6. Dependența, de Constantin Cheianu
  7. Despre istorie, de Eric Hobsbawm. Traducere din engleză de Radu Săndulescu
  8. Portretul lui Dorian Gray, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Radu Tătăruca
  9. Ultima amantă a lui Cioran, De Constantin Cheianu
  10. Prinț și cerșetor, de Mark Twain. Traducere din engleză de Radu Tătărucă
Gheorghe Erizanu

Cum s-a elaborat Constituția Republicii Moldova din 1994:

Experții lui Mircea Snegur, președinte pe atunci, ofereau mai multe drepturi președintelui.

Experții lui Petru Lucinschi, președintele Parlamentului pe atunci, tăiau din drepturile președintelui.

Apoi experții președintelui tăiau din drepturile Parlamentului.

Venea iar rândul experților parlamentari, care tăiau din atribuțiile președintelui.

Astfel Republica Moldova a obținut o Constituție echilibrată.

Gheorghe Erizanu
Vladimir Beșleagă la Zilele Literatuii Române, Librăria din Centru, mai 2019. Credit fotografic: Igor Țurcan
  1. La 25 iulie 1931,  la Mălăiești, raionul Grigoriopol din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească din componența RSS Ucraineană, se naște din iubirea lui Vasile și Eugenia Beșleagă primul și singurul lor copil. Vasile Beșleagă, care făcea munci în satul de coloniști germani Kassil, era încântat de gospodăriile coloniștilor. Copilul a fost numit nemțește Adolf.
  2. Peste câțiva ani, când bunica și mama l-au botezat într-ascuns, preotul ortodox rus din sat a zis că nu botează cu numele catolic Adolf. Și atunci a fost botezat  cu numele Vladimir, numele preotului.
  3. În diploma de mențiune pentru succese la învățătură, scrisă în ucraineană, cu portretele aurite ale  lui Lenin și Stalin, numele elevului din clasa întâi era Vladimir Beșleagă.
  4. Copiii îi ziceau Adik.
  5. Vasile Beșleagă a fost arestat într-o noapte de februarie 1944 de către soldații nemți. Era o listă cu vreo 12 bărbați din sat bănuiți că au legături cu partizanii. Au fost duși și interogați la Tiraspol. Vasile Beșleagă a fost unicul dintre ei care a scăpat cu viață. Și-a demonstrat loialitatea față de trupele germane cu numele feciorului, Adolf.
  6. Un bărbat pleacă din casă, când se desparte de nevastă, doar cu patefonul. În una din plecări Vasile Beșleagă a luat într-o mână patefonul și în cealaltă pe Adolf. La poartă i-a oferit o opțiune feciorului. „Mergi cu mine sau rămâi cu mamaia?!” Adolf a preferat să rămână cu mama. Și atunci tatăl i-a dat cu patefonul în cap. De atunci Vladimir Beșleagă a început să prețuiască muzica.
  7. În 1941 Stalin ordonase ca toți locuitorii din apropierea frontului să ardă casele, grânele și să se retragă în interiorul țării. Familia Beșleagă a ajuns până aproape de Odessa. Nemții au mers cu mult în adâncul teritoriului URSS. Atunci au decis să se întoarcă acasă. Mergeau pe jos. Un camion german i-a ajuns din urmă. A oprit. A coborât un soldat german. L-a mângâiat pe obraji pe Adolf. „Malenkii bolșevik?!” Și bucuros că a văzut un bolșevik mic s-a urcat în mașină și a plecat.
  8. În 1944, când trupele germane se retrăgeau, unul dintre soldații cazați în casa Beșleagă i-a zis băiatului din casă să aducă niște apă. Băiatul s-a făcut că nu înțelege germana. Soldatul i-a pus căldarea în mâini și cu  un șut în spate i-a explicat germana.
  9. Vladimir Beșleagă și-a pregătit adevăratul debut cu o întârziere de peste zece ani. A fost nevoit să recupereze lecturile fundamentale din literatura română și universală, lecturi pe care Labiș le-a avut firesc. Le lua de pe raft. Beșleagă le-a căutat în locurile ascunse și periculoase ale unui regim opresiv, dominat de proletkultism.
  10. A încercat să-și scrie teza de doctor pe romanele lui Liviu Rebreanu (alt mare prozator român care a fost nevoit să recupereze limba română la 18 ani). N-a putut-o duce la capăt. Dezghețul lui Hrușciov se încheia.
  11. În 1959, în numărul din septembrie al revistei Chipăruș, cred, apare articolul De ce suntem limitați (mărginiți). CC al PCM califică articolul că are „nuanță antisovietică și naționalistă”. Aproape toți lucrătorii revistei sunt concediați.
  12. În aprilie – iunie 1965 Vladimir Beșleagă scrie romanul Țipătul lăstunului. Romanul a apărut în revista Nistru. În 1966 romanul avea să apară la editura didactică Lumina cu titlul Zbor frânt. Celelalte romane basarabene ale anului 1966 (Singur în fața dragostei, Povestea cu cocoșul roșu, Balade din câmpie (1963)) apăreau la editura pentru literatură Cartea Moldovenească.
  13. În 1969-70 redactează romanul Noaptea a treia, care are tangențe cu Zbor frânt. Este propus revistei Nistru (ca un prim filtru al cenzurii). Romanul este respins. Avea să apară cu titlul Viața și moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa cale a cunoașterii de sine în 1988, anii Perestroikăi, fiind unicul roman de sertar al literaturii basarabene.
  14. Vladimir Beșleagă recunoaște: dacă scria și al treilea roman la aceeași intensitate, atunci fizic, biologic organismul nu rezista. Dintr-un instinct al autosalvării, inconștient, a ales o altă orbită pentru celelalte cărți. Ca scriitură a fost o involuție.
  15. Vladimir Beșleagă, la Seara Beșleagă de la Librăria din Centru din 14 noiembrie 2013, și-a asemănat destinul său cu mârțoaga din piesa lui George Ciprian Omul și mârțoaga. Cel care paria mereu pe mârțoagă până la urmă a câștigat. Caii victorioși și mai arătoși s-au mai împiedicat pe parcurs, au căzut, s-au pierdut.
  16. Vladimir Beșleagă, la Seara Beșleagă, l-a apreciat pe Ion Druță.
  17. Luca Pițu l-a numit pe Vladimir Beșleagă „BestȘleagă”.
  18. Aureliu Busuioc, pe timpuri, îl dezmierda cu Volodia. Cu accentul pe i.
  19. În februarie 2019 Vladimir Beșleagă a făcut un gest. „Pentru a salva onoarea Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.” I-am zis că onoarea lui Vladimir Beșleagă a fost mult mai mare decât onoarea întregii Uniuni. De atunci Vladimir Beșleagă îi oferă cărți cu autograf, apărute la alte edituri, soției. Nici nu sunt intermediarul.
Gheorghe Erizanu

Forbes România, ca în fiecare an, a prezentat cele mai vândute cărți cu o anchetă a situației actuale a pieței de carte. Topul vânzărilor cu număr clar de exemplare vândute au prezentat: Mihail Penescu (ALL), Silviu Lupescu (Polirom), Lidia Bodea (Humanitas) și Editura Cartier.

La anchetă au mai participat: Dana Moroiu (Baroque Books & Arts), Luiza Penescu (Corint), Alexandru Voicescu (Herg Benet), Dan Vidrașcu (Litera), Ana Nicolau (Nemira), Andrei Niculescu (Editura Niculescu), Angela Naghi (Publica), Oana Răducan (Univers).

Gheorghe Erizanu (Cartier): „Nu cred că vom reveni mai repede decât ne-am revenit din criza din 2008”

Gheorghe Erizanu, directorul general al Editurii Cartier, spune că, în pandemie, editorii s-au trezit din nou singuri în fața lanțurilor de librării. De aici, au crescut teama și debusolarea în piață.

Forbes: Cum arată piața editorială din România după două luni de pandemie (martie-aprilie 2020)?

Gheorghe Erizanu: Speriată. Îngrijorată. Debusolată. Cu planuri editoriale date complet peste cap, cu lucrări anulate, amânate. Editorii s-au pomenit din nou singuri în fața lanțurilor de librării. Cât de corecte și oneste vor fi librăriile cu editorii vom vedea, simți și vom putea pipăi pe rafturile librăriilor în toamnă.

Forbes: Care a fost impactul acestei crize asupra editurii dvs.?

Gheorghe Erizanu: În librăriile Cartier vânzările au scăzut în martie curent, comparativ cu 2019, cu 50%, în aprilie – cu 70%, în mai – cu 60%. Sunt cifre seci. Efortul din spatele acestor cifre au fost campanii de promovare, reduceri extrem de prietenoase pe librăria on-line, acțiuni zilnice. Altfel, scăderile ar fi fost mult mai mari. Librăria on-line a lucrat, mai ales la început, la turații maxime, am livrat carte prin curieri protejați, onorându-ne promt comeznile.

După primele zile de brambureală, am dus tehnica pe la casele angajaților, am început a lucra de la distanță, inițial cu poticneli, ulterior am intrat într-un ritm firesc de lucru, poate chiar mai mare decât în cadrul prezenței la birou (unele manuscrise machetate îmi ajungeau și la miezul nopții). Nu am oprit procesul editorial. Lucrările care aveau dat deja Bunul de Tipar, atunci când s-au redeschis tipografiile, au fost date în lucru. Numărul de titluri publicate a fost mai mic decât în mod obișnuit, dar în fiecare din aceste trei luni au apărut cel puțin câte 4 titluri noi.

Cu prima ocazie, când s-au deschis librăriile în România, am făcut primul export după 3 luni de carantină. Am intervenit pe planurile editoriale, care au rămas mai suple decât erau planificate inițial.

Vom vedea cum va reacționa piața în lunile de vară, ca în toamnă să ne corectăm planul editorial. Nu cred că vom reuși să realizăm sută la sută planul editorial 2020, dar sper să depășim, cel puțin, 50 la sută din ceea ce am planificat în ianuarie,

Forbes: Vă rugăm să enumerați câteva măsuri urgente pe care instituțiile statului (guvern, parlament, președinție) ar trebui să le adopte pentru a asigura supraviețuirea culturii scrise în România. Vedeți și potențiale măsuri specifice din partea guvernului pentru industria editorială?

Gheorghe Erizanu: Actorii pieței editoriale românești tot vorbesc de măsuri. Nu-mi dau seama: nu sunt auziți sau cei care administrează treburile țării nu aud și nu văd piața cărții sau nu au cum s-o vadă din sumedenia de probleme care i-au copleșit. Din măsuri urgente, care deja nu mai sunt urgente după 3 luni, ar fi:

  • Anularea cotei de 5% TVA și scutirea cărților de TVA;
  • Revenirea la vaucerul de 100 de euro pentru profesori;
  • Achiziții publice transparente pentru bibliotecile publice și ieșirea bibliotecilor publice prin achiziții de carte din țarcul propriului județ și al prietenilor cărții din propriul județ;
  • Salvarea, în primul rând, a librăriilor prin subvenții pentru chirie din partea statului pentru o perioadă limitată de timp, prin coeficient clar stabilit și ajutor financiar ușor de accesat (dacă vom salva librăriile, atunci vom salva și industria de carte, dar e vorba numaidecât și de o corectitudine a librăriilor și un efort onest de branșă pentru editori. Cred că în situația actuală, onestitatea trebuie să fie cuvântul cheie în industria cărții: de la cititor până la autor).

Forbes: În absența unor măsuri reale adoptate de autorități, peste câți ani estimați revenirea industriei editoriale din România la nivelul anului 2019?

Gheorghe Erizanu: Nu cred că vom reveni mai repede decât ne-am revenit din criza din 2008. Fără efort extern, industria cărții va face același drum cu ocolișuri, suișuri, coborâșuri de 10 – 11 ani.

Forbes: Impactul acestei crize va modifica interesul și comportamentul cumpărătorilor de carte din România în următorul an?

Gheorghe Erizanu: E prea devreme să vorbim acum despre modificarea de comportament al cititorului. Puterea de cumpărare a scăzut și va scădea în 2020.

Situația de mai departe depinde de foarte multe necunoscute: impactul suportului financiar al UE în economie, atenția statului pentru cultură și educație, crearea unei societăți bazate pe meritocrație, calitatea guvernării și oamenii care administrează afacerile țării (dacă ajung merituoșii, atunci șansele ca să crească segmentul de cititor vor fi mari, dacă ajung oportuniștii, atunci ne vom scălda în continuare în puțul culturii de până la merișorul broaștei).

Probabil, vor fi modificări în modelul de achiziție. Oricât de patriarhali am fi, oricum, noile tehnologii de plăți vor intra încet-încet și în România. Sper că societatea se va maturiza, sper ca literatura motivațională care ține raftul unu acu în librării să treacă în spate, să reapară în față literatura română, cartea de specialitate.

(11 iunie 2019)

Cele mai vândute cărți în anul 2019

Gheorghe Erizanu