Gheorghe Erizanu Când miercuri era joi.

Viitorul ministru al Educației, Culturii și Cercetării din RM va avea un 1 septembrie fără manuale. Nu vor fi nici manuale bune, nici manuale rele. Elevii vor învăța după manualele vechi, chiar dacă în 2018 și 2019 curricula a fost modificată.

Ministra Pogolșa a avut grijă de războiul personal cu fostul ministru Șarov, mai degrabă, decât grija pentru cei 500 de mii de elevi.

În 2020-21 MECC s-a făcut că elaborează noul Regulament de editare al manualelor. Au fost implicați experți, editori. Au fost discuții. S-au făcut zoom-uri. Pentru bifă. Modificările esențiale ale regulamentului, adoptat/anulat/adoptat în mai 2020, vizau mai degrabă posibilitatea funcționarilor ministerului de a interveni în munca editorială decât în eliminarea posibilelor fraude în cadrul concursului. S-a insistat pe scoaterea de pe copertă a numelor autorilor, numele editurii, numărul ediției, scoaterea datelor editoriale din pagina tehnică, introducerea imnului de stat și a drapelului de stat la deschiderea fiecărui manual. Pentru promovarea patriotismului. Au fost găsite argumente și pentru celelalte schimbări. În rest, au fost mici intervenții în Regulamentul vechi.

Editorii de manuale au avut un an pandemic 2020 cu scrisori, chemare la bunul simț pentru funcționarii MECC, pentru ANSP, care voia să instituie un control sanitar, care era mai apropiat de o cenzură sau o cerșire ascunsă de comisioane decât o grijă pentru sănătatea elevilor (scandalul cu falsul plumb din manualele școlare și tăcerea cu încălcarea crasă a condițiilor contractuale de editare ale unui editor național și internațional).

Regulamentul nou de editare a manualelor a rămas sau nu a rămas cel din mai 2020, care nu a eliminat recomandările CNA. Neclaritatea a apărut la o nouă discuție zoom cu editorii, unde funcționar MECC, cu nonșalanță, a făcut trimitere la un Regulament adoptat în ianuarie 2021, pe care nu l-am putut găsi pe siteul ministerului. Și nimeni nu știe de existența lui. Pentru anunțarea concursului de manuale se recomandă un termen de elaborare de până la 18 luni. Termen care n-a fost respectat niciodată. În anii precedenți, concursul se anunța în august-septembrie pentru februarie-martie viitor.

Orice ianuarie de an are și un septembrie. Concursul pentru editarea manualelor n-a fost anunțat până în iulie (paranteza zice că nu înțelege de ce nu s-a făcut nimic în primele 7 luni ale anului), ci doar când au rămas două luni și un pic până la 1 septembrie. Primul concurs a fost anunțat pe 7 iulie. Ofertele vor fi prezentate la început de octombrie. Asta înseamnă elaborarea și scrierea de către autori, ilustrarea, machetarea, redactarea manualelor în trei luni. Probabil, ideea MECC e ca aceste manuale să fie aprobate, tipărite și traduse, livrate în școli până la 31 decembrie. La o jumătate de an școlar. Niciun editor și funcționar MECC responsabil nu se pot încadra în acest timp. Aventurierii, și editori și funcționari, se pot aventura în asemenea termene.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a avut o explozie de activități și decizii în ajunul și după ziua de 11 iulie. Pe 7 iulie primul concurs de manuale. Pe 9 iulie este anulat Ordinul vechiului ministru pentru instituirea Comisiei Programului Național de Editare. Vechea comisie a prezentat datele complete și finale în decembrie trecut. După șapte luni ministra decide să anuleze munca comisiei de atunci, anulând rezultatele, și instituie o nouă comisie. De obicei, în august, se anunța deja concurs pentru anul viitor. În fiecare an, din 2013 de când există programul, în 200-300 de biblioteci ajungeau peste o sută de titluri. În 2021 n-a ajuns niciunul. La 17 iulie MECC mai anunță un concurs de manuale. Pentru alte loturi. Cu deschidere în februarie viitor.

Nu știu bine pe cât de activ a fost MECC-ul în celelalte domenii. Dar viitorul ministru va avea câțiva cartofi fierbinți în proaspetele mâini ministeriale: elevii nu vor avea manuale noi la 1 septembrie, Programul Național de Editare este parțial compromis (a mers prea bine în cei opt ani ca să nu fie deturnat, iar ministra Pogolșa nu face deosebire dintre Programul Național de Editare și achiziția de carte pentru biblioteci: Regulamentul Programului Național de Editare a fost elaborat de Uniunea Editorilor în 1998 pentru dinamizarea pieței editoriale și asigurarea cu carte mai ieftină decât cea de pe piață a bibliotecilor; Regulamentul a trecut avizul pozitiv al CNA-ului și tot lanțul de aprobări și piedici ministeriale, am încercat 15 ani să demonstrăm guvernanților că e bun și pentru bibliotecile publice și pentru piața de carte, cititor-librar-editor-autor-tipografie). Orice lucru care a funcționat bine trebuie distrus. Obstrucționat. Pentru demonstrare de putere, pentru ranchiune personale, pentru creare de haos, pentru a fi marchiza de Pompadour măcar o zi. „După mine potopul!”

Gheorghe Erizanu

Librăriile și bibliotecile din Rusia au început pe 12 iulie să facă inventarul și să scoată de pe rafturi cărțile interzise în spațiul public, conform decretelor din 1 iulie, semnate de președintele Putin. E vorba de legislația nouă pentru egalarea în orori ale regimurilor nazist și stalinist și legea despre extremism.

Vladimir Putin și ideologii Kremlinului privesc victoria Rusiei Sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial ca element esențial în intrarea Rusiei în rândul celor mai mari puteri ale lumii. Au fost anii glorioși ai Rusiei. De aia acel război, în conceptul ideologilor Kremlinului, trebuie să existe doar ca unul sfânt, eroic și victorios.

Librarii și editorii ruși, care au încă memoria cenzurii sovietice, sunt nevoiți, la această etapă, să elimine posibilele suspiciuni de pe coperți. Ei cred că actuala elită politică rusă e prima, care nu citește. Și nu va merge mai departe de imaginea de pe copertă.

În lista cărților interzise ar putea intra volumele lui Victor Suvorov, amintirile despre război Moi vospominania (Amintirile mele) ale lui Nikulin, romanele Vii și morții de Grossman, Obiziana idiot za cerepom (Maimuța merge după craniu) de Iurii Dombrovski, Zubr de Daniil Granin, Arhipelagul lui Soljenițîn, povestirile lui Nekrasov, romanele lui Vasili Bîkov, Pikul, studiile despre pactul Ribbentrop-Molotov, studiile despre ajutorul și victoriile aliaților. Posibil să fie indulgenți cu Zvezda, de Emanuil Kazakevici.

Care va fi soarta cărților interzise din librării și biblioteci nu se cunoaște.

Gheorghe Erizanu

Camera Națională a Cărții din Republica Moldova a publicat raportul pentru anul editorial 2020, an pandemic.

Pentru a ne descurca printre cărțile editurilor de stat, private, centre editoriale, științifice, universitare, tipografii, am făcut un top 10 edituri după numărul de titluri editate și un top10 după numărul de coli de tipar imprimate (mai aproape de situația reală pe piața cărții). Am omis, și de această dată, toate centrele universitare, academice sau editurile care au scos cărți în tiraje mai mici de 500 exemplare. De obicei, e vorba de cărți plătite de autori, în regia autorilor, în tiraje de cât le-au ajuns banii. Am omis, de asemenea, pentru a avea o imagine clară și netrucată, cărțile care au apărut cu sigla tipografiilor sau ale editorilor tipografi: de cele mai multe ori sunt cărți plătite de autori, iar tipografia asigură tiparul și editorial doar ISBN-ul. De asemenea, am omis editura care scoate cărți la comandă de la 1 exemplar în sus în limbi străine (e mai degrabă un serciciu de oferire a ISBN-ului).

În 2020 au apărut 2403 titluri de carte într-un tiraj total de 2,3 milioane exemplare.Anul 2019 a fost cel mai negru an editorial din 2005 încoace. În 2020 avem cu 203 titluri mai multe decât în 2019, iar tirajul total depășește cel mai slab an editorial cu peste 500 de mii de exemplare.

Top 10 editori din Republica Moldova (după numărul de titluri) în 2020:

  1. Editura Lyceum: 80 de titluri în 141 500 exemplare (tiraj mediu: 1800 exemplare)
  2. Editura Arc: 67 titluri în 361 500 exemplare (tiraj mediu: 5400 de exemplare)
  3. Editura Prut Internațional: 62 de titluri în 789 400 exemplare (tiraj mediu: 18300 exemplare)
  4. Editura Cartier: 56 de titluri în 184 600 exemplare ( tiraj mediu: 3300 exemplare)
  5. Editura Dorința: 45 de titluri în 22 500 exemplare (tiraj mediu: 500 exemplare)
  6. Editura Lexon-Prim: 44 de titluri în 21900 exemplare (tiraj mediu: 500 exemplare)
  7. Editura Știința: 43 de titluri în 381 100 exemplare (tiraj mediu: 8900 exemplare)
  8. Editura Epigraf: 40 de titluri în 599 500 exemplare (tiraj mediu: 15000 exemplare)
  9. Editura Bestseller: 18 titluri în 53 000 exemplare (tiraj mediu: 3000 exemplare)
  10. Editura Biblion: 17 titluri în 56 000 exemplare ( tiraj mediu: 3300 exemplare)

Top 10 editori (după numărul de coli de tipar imprimate):

  1. Editura Știința: 6,6 mln exemplare
  2. Editura Arc: 4,1 mln exemplare
  3. Editura Cartier: 3,6 mln exemplare
  4. Editura Lyceum: 1,7 mln exemplare
  5. Editura Litera: 1,5 mln exemplare
  6. Editura Bestseller: 1,2 mln exemplare
  7. Editura Prut Internațional: 0,8 mln exemplare
  8. Editura Epigraf: 0,6 mln exemplare
  9. Editura Lexicon-Prim: 0,6 mln exemplare
  10. Editura Pontos: 0,5 mln exemplare

Informații complete puteți găsi pe siteul CNC.

Cartea la moldoveni în 2019, 2018, 2017, 2016, 2015, 2014, 2013, 2012.

Gheorghe Erizanu
  1. Alegătorul moldovean este mai înțelept decât cred politicienii.
  2. Presa rusă a trecut peste alegerile din Republica Moldova sau le-au pus la subsolul știrilor.
  3. Presa occidentală a venit cu prima știre Italia, campioană europeană la fotbal, apoi partidul pro-occidentalei Maia Sandu a luat majoritatea în parlamentarele din Republica Moldova. Zborul în cosmos al businessmanului Richard Branson e sub știrea cu Republica Moldova. Ca și parlamentarele din Bulgaria.
  4. PAS a fost votat de cel mai mare număr de alegători din istoria recentă a RM. Este peste Partidul Comuniștilor din 2001 și peste agrarienii din 1994. În 2021 comuniștii au intrat în parlament cu 10 deputați, iar agrarienii au rămas doar istorie în secolul XX.
  5. PAS-ul are o majoritate confortabilă, dar nu are majoritate constituțională. E de bine. Tentația de a umbla la Constituție e foarte mare. Și nu e productivă.
  6. Au apărut foarte mulți sfătuitori și salvatori ai națiunii, PAS-ului, Maiei Sandu. Toți au griji, sfaturi. Și toți își asumă victoria. De fapt, oamenii vor foarte puțin: să fie lăsați să muncească și să nu fie obstrucționați de reprezentanții statului. Structurile opresive ale statului sunt create pentru 1% din populație, iar 99 la sută dintre oameni au o relație relativ corectă cu statul. În ultimii ani acel procent s-a aburcat în fruntea statului și a hărțuit cele 99 de procente. Pentru a intra în normalitate e nevoie de rocadă: 99 la 1.
  7. Fiți siguri, veți greși. Contează reacția la greșeală.
  8. „Nu ești membru de partid, n-ai dreptul…” Un membru de partid nu este din oficiu purtătorul adevărului. Presiunea de partid e agasantă mai ales în provincie.
  9. Igor Grosu, liderul PAS, a cerut CV-urile salvatorilor RM. Salvatorii se caută. Profitorii își oferă serviciile.
  10. Puterea corupe. E vorba doar de timp. De aia faceți reforme dureroase, așezați structurile statului, eliminați balastul. Ca să nu aveți timp.
Gheorghe Erizanu

Fiecare moldovean s-a născut sociolog.

CUNOSCUTE VARIABILE

Dacă modelăm, cu abacul bunicăi, anticipatele de duminică și mergem pe varianta cu 1,2 milioane de votanți în RM, 150 de mii în diasporă și 20 de mii în Transnistria, care pare varianta mai puțin optimistă, dar nu cea mai proastă posibilă, pentru viitorul RM, cu un total de 1 370 000 de alegători, atunci avem următoarea matematică (dacă nu vă place matematica fără Excel, atunci ieșim la vot, masiv):

CUNOSCUTE SOCIOLOGICE

Procentul mediu oferit de casele de sondaje, cu ajustări subiective: PAS – 35%, BECS – 24%, Șor – 6%, Usatîi – 7%. E foarte probabil ca Blocul Usatîi să treacă, chiar dacă BOP, prin iData, l-a trecut sub 7%, pragul de trecere pentru blocurile electorale. Suplimentar am introdus presupusele voturi ale Diasporei și Transnistriei (care nu intră în sondaje).

Un procent din numărul de votanți din RM este egal cu 12 000 de voturi.

PAS = 35% X 12 000 = 420 000 + 100 000 (diaspora) = 520 000 voturi

BECS = 24% X 12 000 = 288 000 + 20 000 (Transnistria) = 308 000 voturi

ȘOR = 72 000 voturi

USATÎI = 84 000 + 30 000 (diaspora) = 114 000 voturi

REPARTIZAREA LOCURILOR PENTRU PARTIDELE CARE TREC PRAGUL ELECTORAL

PAS = 520 000 voturi (număr de votanți partid) X 101 (număr de deputați parlament): 1 370 000 (număr total votanți) = 38 mandate. Procente votanți: 37,95%, după formula 520 000 votanți PAS X 100% : 1 370 000 (total votanți).

BECS = 23 mandate (22,48%)

ȘOR = 5 mandate (5,2%)

USATÎI = 8 mandate (8,3%)

Total mandate repartizate: 74 mandate sau 73,93% din numărul de deputați.

REPARTIZAREA MANDATELOR DIN VOTURILE PARTIDELOR DE SUB PRAGUL ELECTORAL

Repartizarea celor 27 de mandate (socilogii zic că e un număr foarte mare, dar de aia și avem clone, spoileri) rămase se face după formula:

PAS = 37,95 % (procent votanți partid) X 100% : 73,93% (procent deputați partid după prima repartizare) = 51,33%. Numărul de mandate suplimentare: 27 mandate rămase nerepartizate X 51% (procent partid) : 100% = 13,77 = 14 mandate repartizate

BECS = 8 mandate

ȘOR = 2 mandate

USATÎI = 3 mandate

TOTAL MANDATE:

PAS = 38 + 14 = 52 mandate

BECS = 31 mandate

ȘOR = 7 mandate

USATÎI = 11 mandate.

Dacă vreți să modelați varianta optimistă, atunci ieșim duminică, 11 iulie, la vot. Ca să avem 1,3 milioane de votanți în RM și 250 de mii de votanți în diasporă. Totul e posibil. Matematica nu e beletristică.

Dacă diaspora vine cu peste 200 de mii de votanți, atunci viitorul parlament poate arăta așa:

PAS – 60 de mandate

BECS – 27 de mandate

USATÎI – 14 mandate.

Partidul Șor coboară sub pragul electoral de 5%. Operez cu aceleași date sociologice, doar am modelat numărul votanților din diaspora la 200 de mii. De aia și a fost atât de mare și este în continuare lupta pentru obstrucționarea votului din diasporă de către reprezentanții sociocomuniști (au refuzat să majoreze numărul de secții, acum refuză să majoreze numărul de operatori: cozile vor fi mari).

Aceste calcule nu sunt ale mătușii de la Etulia. Nu am nicio ambiție de futurolog. E despre posibilitatea reală de a schimba viitorul RM. Și am vrut să-mi aduc aminte de exerciții matematice fără Excel.

Duminică avem de făcut un PAS mic. Cât pasul din 1969 al lui Neil Armstrong. Ar fi zis luni scriitorii noștri. Dar acela era pentru întreaga lume. Al nostru e doar pentru noi. Și pentru o speranță mică în viitorul nostru. Nici nu trebuie să construim Apollo 11. Doar o coadă lungă cât o zi de duminică.

Gheorghe Erizanu

Vestea bună: Maia Sandu a reușit singură într-o câmpie politică, mediatică, economică, pandemică ostilă să provoace alegerile anticipate. Într-o jumătate de an.

Vestea proastă: șansele ca viitorul parlament să fie responsabil și fără corupți depinde doar de noi. Într-o singură zi de duminică. Pe 11 iulie.

Renato Usatîi zicea și arăta că în iazul de la Condrița n-a rămas niciun pește. Nu se prinde nici la macuc, nici la mămăligă, nici la râme. După pierderea alegerilor prezidențiale din toamnă, Dodon a tras năvodul. Și-a luat toți peștii din puțul prezidențial. Chiar și cei care au reușit să sară din mrejele plaselor. „Vichea, sai pe pânce! Prinde-l.”

Carașii politicii moldovenești: PAS & BCS

Ambii scad în sondaje (cele care sunt: Afterpoll bine intenționat, dar favorabil PAS-ului, de obicei, cu un plus 5% și cu măsurători exacte pentru socialiști. Ultimul BOP, cu istoric credibil până acum, a lucrat la ultimul sondaj cu iData, o casă de sondaje conectată direct la socialiști: scade, de obicei, 5-10% din PAS, adăugându-le socialiștilor, plus jocurile din subsolul clasamentului cu oferirea de șanse pentru concurenții direcți ai PAS-ului. Restul sondajelor par mai degrabă jocuri politice decât studii sociologice, chiar și pentru cei din afara sociologiei).

PAS, conform Afterpollului din 19 iunie avea 38,1%, iar la 1 iulie – 35%. O scădere de 3% în două săptămâni este alarmantă. Dacă sondajul ar fi făcut în altă țară decât RM. Aici lucrăm cu marja de eroare de 3%. Pentru un optimism galben și vremuri bune. BOP-ul din 5 iulie îl creditează cu 33,7%.

BCS are 21,4% la 19 iunie, 21% la 1 iulie. BOP: 25,5%. Încăpățânându-se, amânând și blocând pe orice cale declanșarea alegerilor anticipate, socialiștii au pierdut în această amânare cca 10-15% din votanți. Dacă reușeau să amâne alegerile încă vreo juma de an, atunci socialiștii intrau ca minoritari în galerii viitorului parlament. Dodon îi îngropa cu fiecare zi, iar Maia Sandu i-a salvat cu fiecare zi de apropierea anticipatelor.

Bibanii politicii moldovenești: Șor & Usatîi

Partidul Șor pare că și-a adunat votanții duri din cei mai chinuiți oameni ai RM în jurul a 6% (după BOP, Afterpollul îi dă cca 3.6 – 3,2%). Șor poate intra în viitorul parlament „curat și fără corupți”. Intrarea lor în parlament va fi percepută ca o pierdere a președintelui Maia Sandu. Și o victorie a Frăției Penalilor. Iar pentru Kremlin va fi o piesă de joc suplimentară.

Blocul Renato Usatîi nu este agreat de casele de sondaje apropiate lui Dodon. BOP-ul îl măsoară cu 4,6%. Este în scădere și la Afetpoll: de la 4,8% la 3,5%. Sociologii ar putea explica eroarea prin „spirala tăcerii” printre votanții usatiști. Fiind bloc electoral, are nevoie de 7% pentru a intra în parlament. Scorul lui Usatâi din prezidențialele din toamnă pare o răzbunare cinică pentru parlamentarele de duminică. Nimic nu e bătut în cuie.

Tiulcile politicii moldovenești

Dintre peștii mici cel mai mult a crescut partidul lui Costiuc, care este peste celelalte partide, incluse în campanie din orgolii, din disperare sau ca trompete și spoileri, Nichiforciuc, inițial, apoi Candu, care nu au nevoie ca un spoiler, proprietate privată a lor, să devină partid parlamentar, au venit cu dezvăluiri despre finanțarea lui Costiuc din banii lui Plahotniuc. Zecimi plus zecimi, adunate grămăjoară, dintre cei 20 de concurenți de vară, vor aduna vreo 10-15%.

Atunci când s-a revenit la actualul sistem proporțional, în alianța ACUM & socialiștii din vara lui 2019, Dodon a crezut că e șmecherul mare: partidul câștigător ia cele mai multe mandate din procentul partidelor care nu intră în legislativ. Se pare că partidul câștigător e altul. Iar șmecherul e perdantul verii.

Diaspora poate asigura 10-15%. De obicei, un vot util și corect pentru dreapta. Cu toate obstacolele CEC-ului. Transnistria poate cântări cu 3%. De obicei, un vot de stânga. Cu toată deschiderea CEC-ului.

Republica Moldova poate să încerce să creadă într-o șansă, dacă cetățenii Republicii Moldova vor ieși masiv la vot. Atât de mulți încât cele 6% ale lui Șor să fie diminuate de numărul mare de votanți și să coboare sub 5 la sută.

Ca Partidul Șor să rămână o istorie urâtă din anii 20. Altfel vom rămâne o țară toxică, din zona gri, undeva între România și Ucraina.

Gheorghe Erizanu

Juriul USM a anunțat lista scurtă pentru Premiile USM, anul literar 2020.

Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru anul 2020, format din Nina Corcinschi (președinte), Mircea V.Ciobanu, Margaretra Curtescu, Nicolae Negru, Maria Pilchin, Vitalie Răileanu, Nicolae Rusu (secretar), a stabilit următoarele nominalizări:

Cartea de Poezie

1. Grigore Chiper, Semințe de betel, Grupul Editorial Rocart, Pitești

2. Irina Nechit, Masă de sărbătoare, Cartea Românească, București

3. Maria Mocanu, Cum să rușinezi moartea, Cartier, Chișinău

4. Radmila Popovici, Vene și artere, ARC, Chișinău

5. Călina Trifan, Zona de respirație, Pontos, Chișinău

6. Alexandru Vakulovski, A cui e casa asta, Charmides, Bistrița

Cartea de Proză

1. Lucreția Bârlădeanu, Misterul de Est, ARC, Chișinău

2. Val Butnaru, Manuscrisul lui Zograf (vol. I și II), Prut, Chișinău

3. Claudia Partole, Straniera, Bestseller, Chișinău

4. Ghenadie Postolache, Canon, Cartier, Chișinău

5. Nicolae Spătaru, Măștile lui Brejnev, Paralela 45, Pitești

6. Moni Stănilă, Țipă cât poți, Polirom, Iași

Cartea de Critică, Eseu și Istorie literară

1. Adrian Ciubotaru, Idei și fantasme, Cartier, Chișinău

2. Alexandru Burlacu, Proba esteticului, Gunivas, Chișinău

3. Emil Galaicu-Păun, Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Junimea, Iași

4. Marcel Gherman, Mireasa centaurului, ARC, Chișinău

5. Andrei Țurcanu, Critice. Arheul Marginii și alte narațiunii, Cartier, Chișinău

Cartea de Traduceri

1. Leo Butnaru, Internaționalizarea stepelor, din limba rusă, TipoMoldova, Iași

2. Viorica-Ela Caraman, Papagal și Chițcaval, din limba rusă, ARC, Chișinău

3. Gheorghe Doni – Liuba Feldșer, Două voci, din limba rusă, Pontos, Chișinău

4. Mihaela Perciun, Fantomele Kremlinului, din limba rusă, Cartea Românească Educațional, Iași

Cartea de Publicistică și Memorialistică

1. Eugenia Bulat, Profesorul. Ștefan Sebastian Bulat, UNU, Chișinău

2. Boris Marian, Штрафная зона, Tipografia Centrală, Chișinău

3. Mihai Poiată, Scriitorii când nu scriu…, ARC, Chișinău

Cartea pentru copii și tineret

1. Ion Anton, Marele NANU sau Stejarul genealogic Dicescu, Eikon, București

2. Victoria Fonari, Jurnalul micului călător prin Chișinău, Prim-Caro, Chișinău

3. Titus Știrbu, Băiatul cu trei garoafe în mână, Pontos, Chișinău

Cartea de Debut

1. Oxana Gherman, Tentația identității, Univers Educațional, Chișinău (Critică literară și eseu)

2. Ionela Hadârcă, UF!, Prut, Chișinău (Proză)

3. Adelina Labic-Lungu, Semințe de cer, Tipografia Centrală, Chișinău (Proză)

4. Anatol Rurac, Dublu 57, Epigraf, Chișinău (Proză)

5. Victor Vasian, Dumnezeu se joacă în nisip, Univers Educațional, Chișinău (Poezie)

USM a încetățenit de ani buni o umilire a autorilor și o corupere a juriului prin obligativitatea ca fiecare autor să prezinte la sediul USM câte 2-3 exemplare din propria operă pentru a intra în competiție. Ca și acum ani buni în urmă, cred. că editorul este obligat să prezinte lista cărților pe care le propune pentru jurizare. Face parte din cutuma editorială. Dacă ești editor și scoți cărți pe spezele tale. Dacă ești tipografie și scoți cărți pe banii autorului, în 5 sau 100 de exemplare, fără distribuire în librării, atunci, e firesc, să nu ai niciun interes.

În fiecare an prezint scrisori cu listele cărților Cartier pentru juriu. O fac și public. Ca să nu fiu învinuit că s-a pierdut scrisoarea sau că n-a fost nicio scrisoare.

Gheorghe Erizanu

Cele mai vândute cărți ale lunii iunie:

Autograf Dumitru Crudu, Librăria din Centru
  1. Margareta noastră, de Dumitru Crudu. Editura Cartier
  2. Zbor frânt, de Vladimir Beșleagă. Editura Cartier
  3. Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov. Editura Cartier
  4. Igor Vieru. Album, de Roland Vieru. Editura Cartier
  5. Pe contrasens, de Oleg Serebrian. Editura Cartier
  6. Trupele ruse de ocupație (vol. I), de Mihai Gribincea. Editura Cartier
  7. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  8. Ard pădurile, de Paula Erizanu. Editura Cartier
  9. Imperiul Binelui, de Philippe Muray. Traducere din franceză de O.Nimigean. Editura Cartier
  10. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier

Cele mai vândute cărți pentru copii:

  1. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  2. Toate întâmplările se prefac în cuvinte, de Vasile Romanciuc. Ilustrații de Ivanka Costru. Editura Cartier
  3. Poezii de seama voastră, de Grigore Vieru. Ilustrații de Vasile Sitari. Editura Cartier
  4. Alfabetul cu povești, de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  5. Balada celor cinci motănași, de Ion Druță. Ilusrații de Mihaela Paraschivu. Editura Cartier
  6. Mama, de Grigore Vieru. Ilustrații de Igor Vieru. Editura Cartier
  7. Când bunicul era nepot, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
  8. Povești, povestiri, amintiri, de Ion Creangă. Editura Prut
  9. Animale din ere apuse, de Maja Safstrom. Traducere din engleză de Dorin Onofrei. Editura Cartier
  10. Povestea furnicii, de Ion Druță. Ilustrații de Silvia Olteanu. Editura Cartier

Ne bucurăm pentru Editura Prut, care, după o lungă pauză, revine în topul vânzărilor Librăriilor Cartier.

Gheorghe Erizanu

În 2012 Academia de Științe a Moldovei a devenit posesoarea unui utilaj cu raze Gama, în sumă de 11,63 milioane lei. Utilajul Gama nu poate fi utilizat. De aproape 10 ani. Motivul: nu a fost construită clădirea Centrului de Tehnologii Ionizante, care să satisfacă cerințele minime de securitate a procesului de cercetare.

Nu e bai. S-a mai întâmplat. În istoria literaturii române.

La pagina 65 din Mihai Ursachi. Marea Înfățișare, poeme alese de Lucian Vasiliu, Cartier de colecție nr. 9:

Post scriptum. Transversaliile mari sau cele patru estetici. Poezie pe care a scris-o magistrul Ursachi pe când se credea pelican

Un om din Tecuci avea un motor

dar nu i-a folosit la nimic.

Gheorghe Erizanu

Sculptorul Veaceslav Jiglițchi a mai făcut o sculptură din romanele de dragoste ale lui Turgheniev.

Deoarece primăria Chișinău a plasat-o în spatele sculpturii Eminescu din scuarul Eminescu, barîșnea trebuia să poarte un nume.

Și i s-a spus Veronica Micle. Din smart city.

Gheorghe Erizanu