Academia de Științe a Moldovei, după 60 de ani de liniște, a născut un omagiu muzical. Versurile pentru un asemenea eveniment național puteau fi scrise doar de Academicianul Numărul Unu al RM, președintele Academiei de Științe a Moldovei: acad. Ion Tighineanu.
Oda Academiei are versurile următoare (refrenul trebuie cântat optimist, înălțător, științific, cu maximă mândrie):
ACADEMIA – SIMBOL AL NAȚIUNII
Știința vine din străvechi milenii,
S-ajute seminția omenească,
Cum să o facă să cunoască lumea,
Și cum pe sine ea să se cunoască.
Refren:
Academia e simbolul rațiunii,
Al căutărilor și al gândirii hram,
Cetatea consacrării și a înțelepciunii,
Un stâlp ce ține cerul unui Neam.
Cunoașterea e scutul națiunii,
Un scut la vremi de cumpănă și-atacuri,
E pavăza ce leagă-n veci străbunii
De strănepoții lor de peste veacuri.
Refren:
Academia e Palatul Cercetării,
E adevărul ce ghidează un popor,
Al națiunii suflet și trăinicia țării,
Mândria noastră azi și-n viitor!
Oficial:
Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei a propus ieri, 29 aprilie 2021, interpretarea compoziției muzicale „Academia – simbol al națiunii” la inaugurarea conferințelor științifice organizate de AȘM și susținerea lecțiilor publice în cadrul AȘM.
În contextul aniversării a 60-a de la fondarea instituției, melodia compozitorului Constantin Rusnac, profesor universitar și Doctor Honoris Causa al AȘM, scrisă pe versurile acad. Ion Tighineanu, reprezintă un omagiu adus Academiei de Științe a Moldovei.
Compoziția muzicală „Academia – simbol al națiunii” în interpretarea Orchestrei Simfonice Naționale (Director artistic și prim-dirijor acad. Gheorghe Mustea) a IPNA Compania „Teleradio-Moldova” este disponibilă aici.
Date istorice: prima instituție de stat din RM care a avut propriul imn a fost Casa de nebuni din Costiujeni.
Erată: am aflat după studii academice îndelungate și temeinice că ASM are, totuși, un imn. Vechi. Pe versurile lui Dumitru Matcovschi. Noua odă este, după cum a decis înaltul for academic, doar pentru debutul oficial al conferințelor științifice prilejuite de cei 60 de ani ai AȘM.
Politicienii noștri se pot opri. Pentru o clipă. Să facă o privire. În urmă. Dodon & Ko au avut toată puterea politică, economică, mediatică. De la primarul dintr-o margine de RM până la președintele Parlamentului. Din decembrie trecut și până pe 28 aprilie 2021, prin mutări alambicate, de pe o tablă imaginară de șah, au irosit tot ce au agonisit în ani grei de ghionturi politice, piedici și paruri date în cap de după colț. Decât atâta șah mai bine citeau un singur poem: Mistrețul cu colți de argint, de Ștefan Augustin Doinaș.
Maia Sandu a reușit imposibilul. În limitele Constituției. Astăzi poate spune: viitorul RM este în mâinile cetățenilor. Pe 11 iulie 2021.
Fidel Castro sau Che Guevara, unul dintre ei, fiind în vizită în URSS, a fost întrebat, care este eroul preferat din cel de-Al Doilea Război Mondial. Răspunsul i-a uimit pe sovietici: Bauerian Momîș-ulî. În anii 60 preda într-o școală militară provincială din URSS. Avea gradul de colonel. Sau poate maior. În iarna lui 1941, în grad de locotenent major, a fost trimis în divizia lui Panfilov, care avea misiunea să oprească ofensiva tancurilor germane asupra Moscovei. Tancurile germane dominau complet câmpul de luptă. Cei „28 de panfiloviști” erau doar o poveste de propagandă, pe care sovieticii au transformat-o într-o legendă eroică. Pentru elevii sovietici. Eroul acelor lupte a fost cazahul Momîș-ulî. Care a organizat lupta de guerillă împotriva trupelor germane. Cu unități mobile mici, prin atacuri rapide, prin retrageri și schimbări de locații, starleiul Momîș-ulî a hărțuit și a creat breșe în frontul german. Generalii germani nu puteau înțelege această metodă de luptă. Che Guevara avea s-o înțeleagă și să o copie la două decenii distanță.
Bauerian Momîș-ulî nu putea fi eroul din manualele sovietice. N-a devenit niciodată general. Era prea independent, prea încăpățânat, prea justițiar că să fie așezat cuminte în sistemul de valori sovietic.
Dar el a oferit o șansă celor slabi. Șansa de a învinge într-o luptă inegală.
Juriile naționale au făcut publice listele scurte ale cărților de ficțiune pentru Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene 2021. Majoritatea țărilor au venit cu o listă scurtă din 4-6 cărți.
Membrii juriului pentru Republica Moldova: Aliona Grati, președinte, critic literar; Ludmila Şimanschi, lector universitar; Mariana Cocieru, profesoară; Lucia Butnariuc, librar.
Juriul din Republica Moldova a ales și el lista scurtă. Republica Moldova și Malta au cea mai scurtă listă. Câte două titluri.
Lista scurtă pentru Republica Moldova:
Lucreția Bârlădeanu, Misterul de Est– roman, Editura Arc
Nicolae Spătaru, Măștile lui Brejnev- roman, Editura Paralela 45.
Comitetul de conducere EUPL a elaborat pe 9 decembrie 2019 și făcute publice pe 12 decembrie 2019 regulile pentru cărți și autorii eligibili.
„Obiectivul premiului este de a oferi vizibilitate internațională autorilor care se află la începutul carierei (sublinierea e a mea) în țara de reședință (sau de origine) și au început să aibă o expunere internațională. (…) Pentru a atrage interesul editorilor internaționali, cartea trebuie să fie recentă și prezentă pe piața de carte. Din motive de reputație, este important ca autorul să nu aibă niciun conflict de interese cu membrii juriului sau cu instituțiile UE.”
Pentru a îndeplini obiectivele și principiile menționate mai sus, trebuie respectate câteva reguli (voi menționa doar câteva):
Autorul trebuie să fi publicat între 2 și 4 cărți de ficțiune.
Cărțile autorilor nu ar fi trebuit să fie traduse în mai mult de 4 limbi (acest lucru poate fi adaptat în funcție de țări).
În mod ideal, cărțile eligibile ar fi trebuit publicate cu maximum 18 luni (toamna 2019) înainte de data anunțului (19 mai 2021), cu toate acestea, juriul poate reconsidera aceste criterii, având în vedere disponibilitatea cărților în librăriile clasice și dacă promovarea autorului este încă posibilă și relevantă.
Juriul din Republica Moldova a ales doi autori la început de cale. După cum cunosc și citesc literatura română membrii juriului din Republica Moldova.
Nicolae Spătaru s-a născut în 1961. A debutat în 1992 cu volumul de poeme Întoarcerea zeilor. A publicat pe parcursul carierei literare de aproape 30 de ani vreo 14 cărți de ficțiune și o cart de eseuri. A apărut cu traduceri în azeră, cehă, olandeză, ucraineană, engleză.
Lucreția Bârlădeanu este născută în 1956. A debutat în 1988 cu volumul de poeme Roua de cuvinte. A publicat pe parcursul carierei literare de peste 30 de ani peste 10 titluri, dintre care cinci de eseistică & publicistică. A apărut cu traduceri în franceză, engleză.
Atunci când a fost anunțat juriul RM, citind regulamentul, îi explicam lui Dumitru Crudu, născut în 1967, că generația noastră e în afara concursului. E pentru cei tineri, cei care vin după noi. Probabil au șanse și cei care au un pic peste 40 de ani. Dumitru Crudu, ca un reprezentant al generației nefericiților și îmbătrâniților în tranziție, a acceptat mâhnit regulile UE.
Comitetul de conducere EUPL a elaborat și Reguli pentru membrii juriului. Compoziția juriului ar trebui să fie diversă și să reprezinte întreg lanțul producției de carte: critici consacrați, autori, editori, librari, reprezentanți culturali etc. Membrii juriului nu pot propune cărți ale autorilor publicați de edituri cu care au legături.
Deoarece juriul RM a găsit doar două titluri în literatura Basa, fără a face o selecție al celor care au mai mult de patru cărți și a debutanților(cei care au doar o carte), pentru informație, pun mai jos cărțile de ficțiune apărute în 2019 – 2021 (e o listă fără pretenții de a fi completă):
2019:
Vitalie Ciobanu, Zilele după Oreste – proză scurtă, Humanitas
Dumitru Crudu, Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici – roman, Humanitas
Lilia Calancea, Bocete de nuntă – proză scurtă, Arc
Ioan Mânăscură, Despre fiare și oameni – proză scurtă, Princeps
Nicolae Spătaru, Omul izgonit de ceasuri – proză scurtă, Junimea
Teodor Bordeianu, Kurt – proză scurtă, Paralela 45
Valentina Șcerbani, Orașul promis – roman, Paralela 45
Olga Căpățână, Mintea satului cea de pe urmă – roman, Arc
Nicolae Rusu, Cu ochii celuilalt – roman, Serebia
Gheorghe Budeanu, Strigăt pe Nistru – roman, Tipografia Centrală
Ion Anton, Ieșirea din uitare – roman, Lumina
Moni Stănilă, Brâncuși sau Cum a învățat țestoasa să zboare – roman, Polirom
2020:
Antonina Sârbu, Fiica zețarului – proză scurtă, Arc
Tudor Marin, O logodnă în zori – roman, Arc
Iurie Bodrug, Ultima Bătălie pierdută – roman, Arc
Val Butnaru, Manuscrisul lui Zografi – roman, Prut
Constantin Cheianu, Dependența – roman, Cartier
Ghenadie Postolache, Canon – roman, Cartier
Lucreția Bârlădeanu, Misterul de Est- roman, Arc
Nicolae Spătaru, Măștile lui Brejnev – roman, Paralela 45
Claudia Partole, Stranierul – roman, Bestseller
Nicolae Roșca, Mușuroiul – roman, Bons Offices
Mihaela Perciun, Satisfacție – roman, Junimea
Ionela Hadârcă, UF! Ghid de conviețuire cu frații și surorile mai mici – proză copii, Prut
Moni Stănilă, Țipă cât poți – roman, Polirom
2021:
Val Butnaru, Hipnotic – roman, Arc
Oleg Serebrian, Pe contrasens – roman, Cartier
Paula Erizanu, Ard pădurile – roman, Cartier
Dinu Gutu, Perestroika Boys – roman, Polirom
Vasile Ernu, Sălbaticii copii dingo – proză, Polirom
Eu sunt o persoană subiectivă. Sunt interesat de cărțile Cartier. Cred că literatura română din Basarabia poate fi exportată. Și poate fi vândută în librăriile din lume. Dacă suntem onești și corecți cu noi. Dacă vom promova autori competitivi care să deschidă calea altor autori de aici. Și cărți care să intre într-o concurență firească cu cărțile de pe raftul librăriilor din Londra sau Madrid. Juriul Alionei Grati a trecut linia „Până aici, Luminița!” A ținut cont de regulamentul UE ca și sultanul de scrisoarea kazacilor. A lăsat pe alături romane și cărți importante, a lăsat pe alături scriitori tineri și cu perspectivă de penetrare a piețelor europene și a propus doi autori, care, la vârsta lor, ori ar fi trebuit să devină canonici, ori și-au ratat cu o inconștiență juvenilă cariera literară. Păcat că acest juriul i-a băgat într-o poveste care nu e a lor.
Ediția maghiară a romanului Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac (Premiul EUPL 2019, România), care apare acum, după edițiile franceză și spaniolă.
Dicționarul de teorie literară al Alionei Gratii, apărut la Editura Arc în două ediții (2017), are suspiciuni, eufemistic vorbind, de plagiat. Este vizată Introducerea în teoria literaturii, de Gheorghe Crăciun, apărută la Editura Cartier, de asemenea, în două ediții. Dar asta a fost demult. Prima ediție a lui Gheorghe Crăciun a apărut în secolul trecut, iar a doua la începutul secolului.
Aliona Grati este un critic consacrat. Vede perspective europene pentru literatura română din Republica Moldova acolo, unde noi nu le vedem nici în zarea Bâcului.
Republica Moldova participă pentru prima dată la Premiile Uniunii Europene pentru Literatură.
Curtea Constituțională a decis. Actualul parlament poate fi desființat. Alegeri anticipate vor fi.
Maia Sandu a fost singură împotriva tuturor.
În timpul alianței cu socialiștii din vara lui 2019 premierul Sandu încerca să acopere găurile din buget, să deschidă calea pentru o deratizare a corupției în RM. Președintele Dodon de atunci cerea și forța mâna aliaților să-i ofere împuterniciri suplimentare pentru președinte, cumpăra activele mediatice, procura fabricile de trolli ale fostului stăpân al Moldovei, prelua judecătorii și schemele cu fluxuri financiare. „De ce să se piardă. Las să fiibă.” Dodon era mult mai generos decât Plahotniuc. Se zice că a coborât partea stăpânului de la 90 la 50 la sută. Dar înțelegerile oculte de aia și sunt oculte. Nimeni nu știe adevărul până la capăt. Nici cumpărătorul, nici vânzătorul, mite noi.
Dodon a preluat treptat, inițial ajutat de Blocul Acum, apoi de PD, apoi de Plahotniuc și Șor toată puterea politică și economică din Republica Moldova.
Dodon a rămas președinte, alias coordonator, și după ce a pierdut alegerile prezidențiale din toamnă. Încercând s-o umilească pe mic pe ceas pe președintele Maia Sandu. A convocat ședințe ale guvernului, a dat indicații parlamentarilor din sediul Parlamentului RM, a acaparat fiziologic și ideologic mediile de stat, a dat indicații Covidului, a negociat pentru Republica Moldova în unele birouri ale Kremlinului, a introdus Starea de Urgență când au vrut mușchii lui, încălcând grav Constituția, a făcut-o pe detectivul și a continuat vloggul său Președintele răspunde. Acțiunile sale nesimțite au dezechilibrat și năruit structurile de stat. Care astăzi funcționează ca niște lehuze. Au pârghii, au abilități. Și au simțul șmecherilor care așteaptă cine va fi, totuși, stăpânul, întâiul și ultimul.
Declarația de astăzi a lui Dodon că va boicota decizia Curții Constituționale este mai gravă decât o simplă declarație de vineri de la Președintele răspunde. Dacă socialiștii vor urma orbește indicațiile liderului lor, care e la sfârșit de cărare politică, atunci riscă s-l urmeze. Va dura mai mult decât vrem noi, dar mult mai puțin decât cred ei. Dureroasă pentru noi, dezastruoasă pentru socialiști. Și cu sfârșit de tragedie shakespeariană pentru Dodon. Chiar dacă astăzi Dodon are la dispoziție miniștri de forță, Federația de Șah & judecătorii.
Alegerile parlamentare anticipate nu vor rezolva peste noapte toate hibele adunate în trei decenii. Dar ele vor fi primele alegeri care vor oferi o șansă pentru viitor. Foarte mică. După romanticii și naivii perestroikăi din primul parlament, președinții de colhoz din al doilea parlament, parlamentele tovarășilor lui Voronin și parlamentele nepoților lui Voronin, cu spiritul Dumitru Diacov în toate, vom intra într-un ciclu parlamentar dominat de liceenii Maiei Sandu. Cu spiritul Bacului dat pe bune. Și va fi primul parlament fără Diacov.
Maia Sandu a fost singură în această bătălie. Împotriva tuturor.
12 aprilie 1961. Câteva ore înainte de primul zbor al omului în cosmos. Gagarin a îmbrăcat scafandrul. Abia atunci cineva din echipă a observat că nu există niciun semn al țării: „Și dacă aterizează pe un teritoriu străin?” Au găsit vopsea. Și manual, cu periuța, au scris pe cască: CCCP. Din această cauză avem fotografii cu însemnele țării și fără. Iar cele trei litere „C” sunt diferite ca realizare grafică.
Din cauza că cele trei motoare, care urmau să propulseze nava pe orbită, au lucrat fiecare cu câteva secunde mai mult decât era planificat, nava a ajuns la orbita de 327 de kilometri în loc de 230 . La această orbită sistemul automat de frânare ar fi coborât nava peste 30 de zile. Norocul a venit de la sistemul de frânare. Care a lucrat, de asemenea, mai devreme decât era planificat.
Gagarin, care avea misiunea să facă notițe în jurnalul de bord, nu a reușit decât de la început. Creionul n-a fost bine prins de fir și s-a pierdut în imponderabilitate. Înscrierea audio, de asemenea, lipsește de la mijlocul zborului. S-a terminat înscrierea pe o parte și Gagarin a fost nevoit să bobineze manual pelicula.
Aterizarea era planificată în regiunea Volgograd. Gagarin a aterizat în regiunea Saratov. A reușit să evite la mustață râul Volga. Toate enciclopediile dau durata zborului de 108 minute. De fapt, primul zbor al omului în cosmos a durat 106 minute. Dar oficialitățile sovietice nu au vrut să se complice pentru cele două minute.
Se zice că Gagarin a avut noroc și din cauza că responsabilii de zbor au schimbat hârtia calitativă finlandeză pentru rapoartele oficiale pe hârtia sovietică, de o calitate mai joasă, dar care aducea noroc. Laika și Strelka, spre deosebire de animalele care au fost lansate nereușit prin rapoarte pe hârtie finlandeză, au zburat reușit în cosmos (zic oamenii) și datorită rapoartelor care au fost făcute pe hârtia sovietică. Cea finlandeză se terminase.
Federația Europeană a Editorilor a făcut public în martie raportul După un an. Consecințele crizei Covid-19 pe piața de carte – Retrospectiva anului 2020.
Lecția anului, după Peter Kraus vom Cleff, președintele FEE: „sprijinul politic pentru sectorul nostru cultural diversificat și variat este crucial. Dovezile arată că țările care au clasificat cărțile și librăriile ca fiind esențiale și au promovat și susținut în mod specific sectorul cultural au suferit semnificativ mai puține pierderi în acest sector central, care este atât de important pentru Europa din punct de vedere cultural și economic, decât cele în care a existat o închidere completă a librăriilor clasice și lipsa sprijinului statului.”
Pierderea așteptată a pieței de carte în 2020 era de 15-25%. Redeschiderea librăriilor în iulie 2020 și susținerea cititorilor, care au cumpărat și din spirit de solidaritate, au produs surpriza: în Marea Britanie în iulie 2020 s-au vândut cu 18 la sută mai multă carte clasică, din librării, decât în 2019. Până la introducerea carantinei din toamnă/iarnă în majoritatea țărilor europene piața de carte s-a diminuat față de 2019 cu 2-5%. În unele țări anul 2020 a fost mai bun decât 2019: în Norvegia piața de carte a crescut cu 10%, în Suedia cu 8,7%, în Finlanda cu 12%, în Islanda cu 4%. Belgia și Italia au declarat cartea produs esențial și, respectiv, librăriile nu au fost închise în a doua carantină. Italia a susținut masiv piața de carte prin procurarea cărților pentru bibliotecile publice.
Cele mai afectate țări UE: în Bulgaria piața de carte a scăzut în 2020 față de 2019 cu 10-15%, în Ungaria și Slovenia cu 20%, în Portugalia cu17%, în România cu 10%.
Practic, peste tot, librăriile clasice au încasat mai puțin în 2020 față de 2019 (Suedia -19%, Țările de Jos – 10%, Germania – 9%, Austria – 13%.
Vânzările online în 2020 au ajuns în Polonia la 55-60% din totalul vânzărilor, în Letonia – 10%, în Portugalia – 12%.
Cele mai afectate cărți: ghidurile de călătorii (-44% în Franța, – 36% în Austria și – 26% în Germania), ficțiunea și cărțile autorilor noi (lipsa sfaturilor librarilor și a evenimentelor literare).
Segmentele de carte care au crescut în pandemie: cartea pentru copii, cărți de bucate, cărți de dezvoltare personală și activități educaționale pentru tineri.
Ecosistemul cărții rămâne, oricum, foarte vulnerabil pentru anul 2021. Mai ales pentru librarii independenți, editorii mici și medii, autorii debutanți și cei tineri.
Republica Moldova este în afara statisticii europene. Iar librarii, editorii, scriitorii au fost lăsați singuri în fața pandemiei. Făt-Frumos e un personaj din cărțile publicate de editori (toți editorii se pricep la feți-frumoși și cărțile pentru copii), vândute de librari (toți librarii se pricep la cărțile pentru copii și feți-frumoși), care luptă cu unul dintre balaurii din cireadă. Sau cu mai mulți. Numaidecât pe rând. Editorii și librari din RM știu că Făt-Frumos nu există. De aia îl recomandă librarii atât de insistent și îl publică editorii cu mare entuziasm cultural. Poate va crește vreun prunc, pentru următoarea pandemie, cu putere de decizie, care va dori să fie Făt-Frumos. Și pentru tot fânul adunat ani la rând în ocolul statului de la editori și librari, poate, vreodată, acel stat, în loc de balegă, va trimite și un Făt-Frumos. Pentru păstrarea ecosistemului cultural.
În pandemia asta rămânem sub balegă. Și în afara statisticilor.
Cele mai vândute cărți ale lui martie în Librăriile Cartier:
Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov. Editura Cartier
Cartea foametei, de Larisa Turea. Editura Cartier
Woldemar, de Oleg Serebrian. Editura Cartier
Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
Lumea lui Zaharia, de Nicolae Pojoga și Victor Galușca. Editura Cartier
Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
Chișinăul nostru necunoscut, de Iurie Colesnic. Editura Cartier
Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
Un secol de poezie română scrisă de femei(1945 – 1989), vol. II, de Alina Purcaru și Paula Erizanu. Editura Cartier
Cântecul mării, de Oleg Serebrian. Editura Cartier
După cele două romane ale lui Oleg Serebrian, intrate în top (Woldemar și Cântecul mării), săptămâna viitoare intră în toate librăriile bune din Republica Moldova romanul Pe contrasens, o continuare a sagăi bucovinene, ajunsă în postbelic și cu un subiect incitant din timpul conflagrației mondiale.
Cele mai vândute cărți pentru copii:
Toate întâmplările se prefac în cuvinte, de Vasile Romanciuc. Ilustrații de Ivanka Costru. Editura Cartier
Amintiri din copilărie și alte povestiri, de ion Creangă. Editura Cartier
Alfabetul cu povești, de Lică Sainciuc. Editura Cartier
Mama, de Grigore Vieru. Ilustrații de Igor Vieru. Editura Cartier
Curiozități uimitoare despre puii animalelor, de Maja Safstrom. Traducere din engleză de Anastasia Gavrilovici. Editura Cartier
Prietenul devotat, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache. Editura Cartier
Povestea furnicii, de Ion Druță. Ilustrații de Silvia Olteanu. Editura Cartier
Prinț și cerșetor, de Mark Twain. Editura Cartier
Prințul fericit, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache. Editura Cartier
Uriașul egoist, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache. Editura Cartier
În aprilie, după antologia pentru copii a lui Vasile Romanciuc, Toate întâmplările se prefac în cuvinte, cu ilustrații de Ivanka Costru, a intrat în librării una dintre cele mai frumoase antologii pentru copii, apărută într-o primă ediție în 1967, o carte-cult: Poezii de seama voastră, de Grigore Vieru, ilustrații de Vasile Sitari.
După Krasnoselski, liderul Tiraspolului, Moscova ne mai oferă un președinte de mucava pentru Republica Moldova. Pe Igor Dodon. „Ex-președintele Dodon a plecat într-o vizită oficială la Moscova”, anunță RTR Moldova. Împreună cu tiraspoleanul Krasnoselski.
În 2 aprilie 2021 Republica Moldova are trei președinți:
Maia Sandu, aleasă de cetățenii Republici Moldova,
Vadim Krasnoselski, made in URSS pentru Tiraspol,
Igor Dodon, made in Sadova, preș. RM de la Moscova.
După scrisoarea președintelui Maia Sandu, adresată președintelui rus Vladimir Putin, cu toate diligențele oficiale, în care președintele RM solicita ajutorul Kremlinului pentru vaccinul Sputnik V, ziarul Kommersant face publică această scrisoare. Diplomatic vorbind, scurgerea de informații oficiale dintre doi președinți în presă, este un gest nediplomatic, eufemistic vorbind, bădărănesc. Nu cred că partea moldovenească a făcut această scurgere într-o medie rusească, apropiată Kremlinului.
În decembrie trecut, cu puțin timp înaintea intrării oficiale în funcție a Maiei Sandu, preș. demisionar Dodon l-a numit pe deputatul socialist Golovatiuc ambasador la Moscova. Cutuma administrării unei țări zice că nu e de bun-simț să numești un ambasador care va trebui să lucreze cu alt președinte. Igor Dodon a procedat ca la Sadova. Și-a pus un „smotreașcii” pe post de ambasador. Apoi, pentru a-i da pondere și voce de cocoș-de-pădure la împerechere, l-a propus și ca premier, știind foarte bine că șansele lui Golovatiuc de a ajunge în fruntea unui guvern de la Chișinău sunt nule. Era important, pentru Dodon, ca Golovatiuc să aibă la Moscova această titulatură de fost „candidat la funcția de premier”.
De la Moscova Dodon anunță ca un președinte adevărat al RM sau ca un Dodon din septembrie 2020:
„așa cum v-am promis, vaccinul va veni”. 180 de mii de doze, dintre care 60 de mii pentru Tiraspol. Ca ajutor umanitar. În urma scrisorii speakerului Grecanâi (scrisoarea n-a apărut în Kommersant). Krasnoselski anunță pentru Tiraspol că aduce de la Moscova 62 de mii de Sputnik V;
„suntem gata să cumpărăm cel puțin 500.000 de doze ale vaccinului Sputnik V.” („Suntem gata” nu e o formulă pentru PSRM, care ar cumpăra cu șase milioane de euro vaccinul rusesc din banii partidului. „Suntem gata” ca țară (din bugetul RM) să cumpărăm vaccinul;
„am discutat și despre prelungirea livrării mărfii moldovenești pe piața rusă fără taxe vamale. Cunoașteți că pe 31 martie a expirat termenul acestor facilități, care eu le-am obținut în urma discuțiilor cu Vladimir Putin 2 ani în urmă”;
propun „o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale să se ia de la Banca Națională un împrumut de 10, 15, 20 de miliarde de lei. Pentru asta e Banca Națională, să ajute oamenii. Și banii aceștia să-i orienteze pentru susținerea agenților economici și pentru susținerea populației. Lucrul acesta trebuie făcut acum, nu peste o lună sau trei.”
Igor Dodon împinge politicul din Republica Moldova în broșura lui Vladimir Lenin, apărută la Editura Priboi în 1917, Dualitatea sui-generis a puterii de stat și semnificația ei de clasă: „Caracteristica cea mai însemnată a revoluţiei noastre, caracteristică ce reclamă în modul cel mai imperios o atitudine bine chibzuită, este dualitatea puterii în stat, care s-a creat din primele zile după victoria revoluţiei.
Această dualitate a puterii se manifestă prin existenţa a două guverne: un guvern principal, adevărat, real al burgheziei, „Guvernul Provizoriu“ al lui Lvov. şi Comp., care are în mâinile lui toate organele puterii, şi un guvern complementar, accesoriu, „de control“ reprezentat de Sovietul din Petrograd al Deputaţilor Muncitorilor şi Soldaţilor, care n-are în mâinile lui organele puterii de stat, dar se sprijină nemijlocit pe majoritatea vădit neîndoielnică a poporului, pe muncitorii şi soldaţii înarmaţi.
Izvorul de clasă al acestei dualităţi a puterii de stat şi semnificaţia ei de clasă constă în faptul că revoluţia rusă din martie 1917 nu numai că a măturat întreaga monarhie ţaristă, nu numai că a dat toată puterea în mâinile burgheziei, ci a şi ajuns în pragul dictaturii revoluţionar-democratice a proletariatului şi ţărănimii. Tocmai o asemenea dictatură (adică o putere care se sprijină nu pe lege, ci pe forţa directă a maselor înarmate ale populaţiei), o dictatură tocmai a claselor arătate, constituie Sovietul din Petrograd şi alte Soviete locale de Deputaţi ai Muncitorilor şi Soldaţilor.”
Înainte de a pleca la Moscova, vine o știre care încă n-a fost infirmată, că premierul Ciocoi și guvernul RM a avut seara o ședință la sediul socialiștilor, ședință prezidată de Dodon. Unde s-a hotărât instituirea Stării de urgență.
Șireturile au fost legate. Urmează doar să vedem cine e Kerenskii sau contele Lvov și cine e Lenin sau Troțki dintre cei trei președinți și ciracii lor.
Câmpul legal și constituțional al Republicii Moldova a fost transformat într-o imensă câmpie rusă. Iar în îndepărtata zare, printre mesteceni, abia-abia să văd niște puncte constituționale.
Comentarii recente