„Cei patru mari poeți/ sunt trei:/ Cioclea și Ciornei.”

Eugen Cicolea a apărut în Cartier popular cu Antologic.

În curând: Cuvinte și tăceri de Vsevolod Ciornei.

Vsevolod Ciornei 10:

1. „iertăm greșiților greșeala,/ iertăm iubitelor trădarea/ și alți greșiți ne înconjoară,/ alte iubite ne înșală…” (Noi, cei condamnați de cântec)

2.„Sunt trist ca un portret renascentist/ ce-acoperă o oală cu iaurt,/ ca un pian din care Ferenc Liszt/ răsună pentru-auzul unui surd…” (Moment)

3. „Suntem prea mulți, deși suntem doar doi,/ iubim prea mult (dacă iubim, desigur);/ atâta aer, dar și-atâta ploaie,/ atât de amândoi și-atât de singuri…” (Romanță cu ploaie)

4. „Draga mea, am pierdut bătălia,/ mi-am omorât toți dușmanii/ și-am rămas singur. Adică, între ai mei.” (De din vale de Rovine)

5. „Iubește-mă. Sunt foarte obosit.” (Oboseală hibernală)

6. „Să fiu ce sunt sau să devin ce pot?/ Să fiu cum vreau sau cum o să se ceară?/ Să trec prin vad sau să pășesc pe pod?/ Să șed pe iarbă sau să urc pe scară?” (Moartea profetului)

7. „Sub brazii comitetului central,/ pe iarba tunsă scurt de navetiști,/ tu ai ieșit, popor patriarhal,/ să-i demonstrezi elitei că exiști…” (Duminică)

8. „Exilul nu există cât mai există Druță,/ aproapele de-acolo, mereul de aici…” (Aproapele departe)

9. „Țara este cum este. Logicienii plutesc/ prin sofisme sucite. Iar Ioana nu arde./ Mă încearcă de minte. Cad cu botul pe test./ Tac. Vorbească cei sacri. Mă dedic, pardon, artei.” (Pardon, Ioană…)

10. „Voi ieși în stradă cu un ceainic bălăbănindu-se la piept…” (Exhibiție)

 

Gheorghe Erizanu