În 1990 apărea la Editura Minerva Avangarda în literatura română de Ion Pop. Elegant scrisă și bine documentată. În 1999, la Editura Atlas, apărea ediția a II-a. La Cartier a apărut ediția a III-a, definitivă. Este un proiect cofinanțat de AFCN.

Zece alese din Avangarda în literatura română de Ion Pop:

  1. În 1907 Picasso pictează primul tablou cubist, Domnișoarele din Avignon.
  2. În 1908 Urmuz își scrie primele sale proze.
  3. La 20 februarie 1909 în ziarul Le Figaro, Paris, apare primul Manifest al futurismului de Marinetti. La 5 martie în ziarul Democrația din Craiova apare traducerea românească a Manifestului. Cu titlul Manifestul viitorimei. Marinetti și-a trimis Manifestul cu o scrisoare circulară mai multor ziare și reviste europene, cerând „adeziune totală sau parțială”. La 7 martie Manifestul apare în săptămânalul Țara noastră din Sibiu, unde și apare pentru prima dată în română termenul futurism. În același an, Gala Galaction, într-o scrisoare către Ibrăileanu, folosește pentru prima dată termenul avangardă.
  4. În 1912 apare revista Simbolul, avându-i ca redactori pe Ion Vinea, Tristan Tzara și Marcel Iancu.La Sankt Petersburg Nicolai Gumiliov înființează gruparea „acmeistă”. La Berlin apare revista expresionistă Acțiunea. La Moscova, Velimir Hlebnikov, David Burliuk și Vladimir Maiakovski editează volumul de avangardă O palmă dată gustului public. În 1914, la Londra, Ezra Pound întemeiază gruparea „vorticistă”.
  5. La 8 februarie 1916 este lansată, la Cabaretul Voltaire din Zurich, mișcarea Dada. Cu Tristian Tzara ca protagonist.  În anii următori aveau să apară celebrele sale Șapte manifeste Dada.
  6. În 1919 apare Sburătorul lui Eugen Lovinescu.
  7. În 1929 apare placheta de versuri Jurnal de sex de Geo Bogza, tipărită la Paris prin grija lui Ilarie Voronca.
  8. În 1930 Louis Aragon participă la Congresul scriitorilor sovietici de la Harkiv, aderând la linia politică stalinistă. Va publica poemul Frontul roșu, unde va ataca mișcarea suprarealistă. Românul Gheorghe Dinu își va manifesta și el adeziunea față de realizările staliniste.
  9. În 1932 se ține procesul intentat lui Geo Bogza pentru atentat la bunele moravuri. Revista unu își încetează apariție cu numărul 50, prefațat de Sașa Pană cu un Denunț în care declară că „asasinează revista”.
  10. În martie 1944, ca urmare a unui denunț, este arestat în Franța B.Fundoianu, împreună cu sora sa Lina. Sunt trimiți, ca evrei, în lagărul de la Drancy. Câțiva prieteni obțin eliberarea poetului. Care nu acceptă părăsirea lagărului fără Lina. Fundoianu a fost gazat la 2 sau 3 octombrie în lagărul de la Auschwitz.

P.S.: La 16 ianuarie 1946 Ilarie Voronca vine în România ca trimis al Radiodifuziunii Franceze. La 2 februarie Societatea Scriitorilor Români îi face o primire festivă entuziastă. După întoarcerea la Paris, poetul se sinucide, la 5 aprilie 1946.

În 1947, la Paris, se deschide expoziția internațională Le surrealisme en 1947, cu participarea a 84 de artiști. În catalogul expoziției apare textul Nisipul nocturn, ultimul publicat sub semnătura întregului grup suprarealist român: Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu, D.Trost.

În perioada comunistă s-a scris după principiile și valorile realismului socialist.

Literatură română avea să mai dea un manifest, la 90 de ani de la primele texte ale lui Urmuz, la 9 ani de la Revoluția din Decembrie 1989, în 1998: Manifestul fracturist al lui Marius Ianuș și Dumitru Crudu. Cine sunt fracturiștii? Fondatorii dau lista și principiile: „Dintre poeţii români sunt fracturişti: Ştefan Baştovoi, Mihai Vakulovski, Ruxandra Novac, Domnica Drumea, Sandu Vakulovski, Zvera Ion, Răzvan Ţupa şi presupunem – noi. Fracturismul este un curent al celor care există aşa cum scriu, eliminând din poezia lor minciuna socială. Fracturismul nu este o afacere poetică, o fraudă mic-burgheză sau o spargere la băncile goale ale poeziei de azi. Nu este aşa ceva. Fracturismul este un curent al celor care nu au speranţe carieriste, al celor care nu percep arta ca pe o tranzacţie socială, iar viaţa ca pe o afacere din care să poţi scoate cu orice preţ profit. Foarte mulţi consideră că (sau se comportă ca şi cum) literatura s-ar fi terminat la sfârşitul anilor optzeci, iar poezia tânără ar fi o palidă copie a poeziei cotidianului, a lunediştilor sau a tot felul de textualişti / iovişti sau a postmodernismului (îmbrăcat în straie româneşti). Nu este adevărat. Fracturismul desfide cotidianul şi jocurile textuale ale lui Gheorghe Iova. Fracturismul este suficient de puternic încât să existe pe propriile lui picioare. Braşovul sau Bucureştiul sunt nişte oraşe moarte. Poezia a crăpat în ele. Cei care au scris cândva poezie sunt cuprinşi astăzi de un putred spirit comercial, sunt înghiţiţi de mlaştina banilor. Prin modul în care trăiesc aceşti foşti nu mai au nici o legătură cu poezia.”

Marius Ianuș, la câțiva ani după scrierea Manifestului, s-a călugărit și își declină poezia sa de până atunci. Dumitru Crudu s-a întors în Republica Moldova, s-a căsătorit și a continuat să scrie poezie, proză, dramaturgie. Este membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Gheorghe Erizanu