„Un stat în căutarea unei națiuni. Republica Moldva” de Matei Cazacu și Nicolas Trifon. Volumul de 448 de pagini a apărut recent la editura „Non Lieu” din Paris.

Autorii au mai semnat în 1993 lucrarea „Moldova ex-sovietică.”

Cartea este excelent documentată. Este adresată cititorului de limbă franceză. Conține anexe. Cu articole și documente ale epocii. Pogromul din Chișinău din vara lui 1903, un fragment din memoriile guvernatorului Urussov; amintirile lui Alexandru Bodur din iulie 1917; note/studii de călătorie/geografie/sociologie din Basarabia lui 1919 a fondatorului geografiei moderne,  Emmanuel de Martonne; articolul lui Panait Istrati „Atrocitățile românești în Basarabia, 1925”; un fragment din cartea  „Basarabia și pacea europeană”, apărută în 1927; și două articole semnate de Mihai Fusu „Opțiunea  Basarabiei…” și „Lucky, sclavul”.

În 1994, când Nicolas Trifon îmi vorbea despre problema limbii române din Basarabia care ne va da încă multe bătăi de cap, nu vroiam să cred. Îmi părea o chestiune depășită. Suntem în 2010 și am vaga impresie că am rămas la problemele din 1994. Și nu le văd capătul.

Basarabia, „țară de pământ”, născută obosită. Altfel ar trebui să fac trimitere la o poezie, care începe altfel decît la Bucov: „Țara mea, curvă bătrână…”

Asta e. „Tzara mea”.

Gheorghe Erizanu