Cele mai vândute cărți:

  1. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
  2. Dependența, de Constantin Cheianu. Editura Cartier
  3. Orașul promis, de Valentin Șcerbani. Editura Tracus Arte
  4. Rusia la răspântie, de Oleg Serebrian. Editura Cartier
  5. Narațiuni ale erosului, de Nina Corcinschi. Editura Cartier
  6. Basarabia necunoscută. Ediție în trei volume (vol.III), de Iurie Colesnic. Editura Cartier
  7. Critice, de Andrei Țurcanu. Editura Cartier
  8. Arsă de vie, de Souad și Marie-Therese Cuny. Editura Polirom
  9. Imperiul trebuie să moară, de Mihail Zîgar. Traucere din rusă de Antoaneta Olteanu. Editura Cartier
  10. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier

Cele mai vândute cărți pentru copii:

  1. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
  2. Prietenul devotat, de Oscar Wilde. Traducere de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache. Editura Cartier
  3. Colț Alb, de Jack London. Editura Steaua Nordului
  4. Amos Daragon. Stăpânul măștilor, de Bryan Perro. Editura Cartier
  5. Atlasul meu. Spațiul. Editura Arc
  6. Făguraș de poezie. Editura Epigraf
  7. Invitație la vals, de Mihai Drumeș. Editura Arthur
  8. Mama, de Grigore Vieru. Ilustrații de Igor Vieru. Editura Cartier
  9. Mari clasici ilustrați. Heidi, de Johanna Louise Spyri. Editura Arc
  10. Bunele maniere pentru copii. Editura Flamingo

Cele mai vândute cărți digitale Cartier:

  1. Divina comedie, de Dante. Traducere de George Coșbuc
  2. Capra cu trei iezi, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
  3. Inteleghenția basarabeană azi, de Vasile Ernu
  4. Maestrul și Margarita, de Mihail Bulgakov. Traducere de Vsvolod Ciornei
  5. Momente și schițe, Ion Luca Caragiale. Ilustrații de Igor Vieru
  6. Rusia la răspântie, de Oleg Serebrian
  7. Woldemar, de Oleg Serebrian

Și un gest al Tatianei Țîbuleac, care deschide și închide topul, una dintre cele mai traduse scriitoare ale literaturii române: „ De fiecare dată când mă întreabă jurnaliștii străini ce scriitori români să mai citească, le spun. Scot cărți din geantă, le arăt, le povestesc. În cazuri grele le spun – nu e genul meu, dar e o carte foarte bună. Nu suntem prieteni, dar scrie superfain. Și mai este și Moldova, da, și acolo e limba română. Nume subiective, știu, dar nume. Am observat că cei mai mulți se miră. Se întâmplă rar să se recomande scriitorii între ei. Scriitorii români. Dar e ok să vorbim, nu ne scade nimeni tirajele. Se mai înveselesc rafturile cu literatură „din est”.”

Dacă în anii 70, secolul trecut, un tânăr prozator de atunci, atunci când a fost întrebat de alte nume & cărți românești s-a dat doar pe sine pe 2, pe sine pe 3, ar fi avut gestul Tatianei Țîbuleac, atunci astăzi literatura română, după 50 de ani de atunci, avea altă imagine în Occident și multe cărți traduse. Și, probabil, o imagine ca și cea a literaturii poloneze sau cehe.

Doar „nu-ți fură nimeni tirajele”.

Gheorghe Erizanu