Articole cu următoarea etichetă ‘Zilele literaturii române

Chestionarul Ioanei Revnic

vineri, iunie 24th, 2011

Zilele acestea am răspuns la chestionarul Ioanei Revnic despre literatura română din Basarabia.

- In calitatea dvs. de editor, care credeti ca sunt/ ar fi cele mai eficiente politici de promovare a literaturii romane din Republica Moldova in Romania si in Occident?

- Sunt două chestii complet diferite: promovarea literaturii române din Basarabia 1) în România și 2) în Occident.

1) În România. Sunt împotriva divizării literaturii române după spațiul geografic. Nu sunt un adept al antologiilor geografice (scriitori basarabeni, scriitori bănățeni samd). Chiar dacă am scos unele dintre ele.

Există un singur spațiu: cel al limbii române. Editorii sunt cei care șterg frontierele geografice și politice și tot ei sunt cei care le fac. Editura Cartier a făcut acest lucru. În colecția de literatură contemporană română au apărut și Alexandru Mușina, și Gheorghe Crăciun, și Claudiu Komartin, și Alexandru Vakulovski, și Radu Vancu, și Em.Galaicu-Păun, și Șerban Foarță. Dar mai bine ca editura Cartier a făcut editura Polirom. Care a reușit să impună proza.

Tot editorul este responsabil și de difuzarea cărților în tot spațiul românesc. Și de lansări.

Acestea sunt politici firești de promovare. Ele vin din economic.

Problema promovării literaturii în mass-media bucureșteană e o altă problemă. Gravă și negativă pentru literatura română.

La nivelul instituțiilor culturale. Eu nu prea cred în ele. Chiar dacă Zilele Literaturii Române, organizate la Chișinău și Bălți, au fost și sunt o reușită. Așa cum au fost organizate ZLR e una dintre metodele fericite de promovare a literaturii române. Printre invitați au fost scriitori importanți de pe ambele maluri ale Prutului și cu cărți apărute în ultimul an/ultimii ani și care mai sunt pe piață.

Probabil, la nivel ministerial sau al uniunilor de creație din România și Republica Moldova sunt posibilități mari de promovare. Dar, deocamdată, eu nu le-am observat și nici nu vreau să fac propuneri în van.

Participarea editorilor basarabeni la cele două târguri importante de carte din București (Gaudeamus și Bookfest-ul), de asemenea, se înscrie în promovarea firească a literaturii.

Crearea unui Târg de carte viabil și eficient la Chișinău, care ar putea aduce editori români importanți e un vis despre promovare.

2) în Occident. Noi am avut o încercare cu promovarea cărților despre evenimentele din 7 aprilie 2009. La Târgul de carte de la Frankfurt. După aia au fost lansări, după mine neașteptat de reușite, în Bruxelles, Paris și București.

În rest sunt vise. Care au nevoie de susținere financiară din partea statului. Și nu prea vreau să fabulez. Ar fi câteva piste. 1.1) Participarea cu o cotă financiară a Guvernului RM la ICR și introducerea unor scriitori în programele deja funcționale ale ICR-ului. 1.2.) Subvenții ale Guvernului RM pentru participare ca stand separat sau comun cu cel al României la Târgul de Carte de la Frankfurt, cel puțin.

- Cum contribuie editura Cartier la a face cunoscuta, peste hotare, literatura romana din Republica Moldova?

- O parte din primul răspuns se referă și la această întrebare.

Au mai apărut și antologiile în limbi străine. A se vedea cea a lui Sorkin cu poeții basarabeni și antologia PEN Clubului din Basarabia.

- Caror genuri literare credeti ca le apartin “produsele” scriitoricesti (valoroase) ce se preteaza cel mai bine “exportului literar”?

- Proza. Dar proza vorbește despre maturitatea unei literaturi. Noi încă nu o avem. Este remarcabil efortul Poliromului în acest sens.

- Explicati prezenta prepondrenta a textelor poetice in antologiile publicate peste hotare. (Chiar si in recentul almanah „Arhipelag”, poetii sunt cei mai multi.)

- Suntem într-o literatură tânără. Antologiile reflectă starea literaturii și nu dorințele noastre. „Arhipelag” este o antologie a scriitorilor membri ai PEN Clubului din Chișinău.

- A influenţat, în vreun fel, regimul politic comunist reinstalat la putere între anii 2001 – 2009 activitatile de promovare in Romania si in Occident a scriitorilor basarabeni?

- Da. Dacă până în 2007, când komuniștii și-au arătat adevărata față, încercările de intimidare erau mai voalate, atunci după 2007 controalele și hărțuirea organelor fiscale, polițienești și toată birocrația cu putere decizională de a pedepsi au devenit metodice, fără pierdea. Era o metodă de a te distrage de la activitatea de bază pentru a pierde timp, eforturi cu ei. Modificarea legii activității editoriale din 2008, unde editurile erau privite ca agenți propagandistici și facilitățile pentru editurile de stat, de asemenea, au avut repercursiuni puternice asupra activității editoriale din RM, aprofundate și de criza financiaro-economică, simțită de editorii și librarii basarabeni din octombrie 2008.

Instaurarea regimului de vize a fost un alt impediment în promovarea literaturii. Am în vedere și cel din 1 ianuarie 2007 și cel din 7 aprilie 2009. Izolarea și lipsa de comunicare duce la lehamete.

- Dar schimbarea (şi relativa normalizare a) climatului politic, din 2009?

- Schimbarea a făcut posibilă apariție ZLR. Și la apariția a numeroase cărți care au ca subiect evenimentele din 7 aprilie.

Schimbarea a făcut posibilă apariția teatrului de factură nouă: „Spălătorie”.

Dar legea activității editoriale n-a fost modificată nici până azi. Ministrul Culturii și-a pus persoanele sale în fruntea editurilor de stat. Și le-a promis bani publici ca să poată ridica salarii (nu vorbesc de editarea unor cărți), conform legislației vechi.

Schimbarea a permis înregistrarea Asociației Editorilor, care a fost amânată pentru un an și ceva de fostul regim. E adevărat, că Asociația nu e prea vizibilă. Dar aceasta e altă problemă.

Schimbarea a însemnat apariția practicii păguboase pentru editori, și așa afectați profund de criză, a vânzării cărților la pachet cu ziarele. Retururile din tirajele nevândute în România editura Litera (care a fost în parteneriat cu Jurnalul Național, Felicia) le-a vândut cu Timpul din Chișinău. Iar Adevărul a venit cu tot tacâmul: cotidianul plus carte la pachet. E o afacere perfectă a petroliștilor (și în primul caz, și în al doilea), dar metodele lui JR sunt bune pentru o perioadă scurtă. Și doar pentru JR-i.

Schimbarea înseamnă un pic de înviorare a lehametei moldovenești.

Vedeți, poate găsiți alții mai optimiști.

Sadoveanu & Gheorghiu-Dej

marți, mai 31st, 2011

Sadoveanu a citit și înțeles Faust-ul. L-a trăit până la capăt. A acceptat să colaboreze cu regimul komunist postbelic. A scris pentru el. L-a reprezentat. S-a dezis de gradul de Mare Maestru al Lojei Masonice. Masonii și legionarii au umplut pușcăriile regimului komunist. Erau și cei mai demni condamnați.

A uitat romanul „Creanga de aur”.

În ultimii ani era bolnav și nu putea vorbi. Gheorghiu-Dej a hotărât să-i facă o vizită acasă.

Soția lui Sadoveanu l-a primit în muțenia soțului. Și încerca să-i explice conducătorului komunist că Sadoveanu nu poate vorbi de emoții. La plecare soția a vrut să-i ofere cadou conducătorului komunist arma de vânătoare a scriitorului.

Sadoveanu, știut că nu poate vorbi de vreo doi ani, a vorbit:

- Numai nu pușca!

(Discuții private în Zilele Literaturii Române, 2011)

ZLR. După

luni, mai 30th, 2011

„După ce criterii au fost selectați scriitorii în cadrul Zilelor Literaturii Române”? Rămâne o taină. Pentru Larisa Ungureanu.

Parcă nu s-a făcut niciodată o taină. Selecția e mai simplă decât „buna ziua”. Când vii la ZLR. E important să ai o carte publicată. În ultimii doi ani, cel puțin. E de bon ton să fie o carte bună. Și, nu în ultimul rând, contează să fii, totuși, scriitor. Se ține cont de generații. Se ține cont de genuri literare. Și cam atât.

La această ediție au fost invitați:

Emil Brumaru (n. 1939 în Basarabia) este unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani.  Opere I. Julien Ospitalierul (2009) şi Opere II. Submarinul erotic (2009). Este laureat al Premiului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ (2001) pentru Opera Omnia.

Val Butnaru (n. 1955) este publicist, analist politic şi scriitor. Fondatorul Jurnal Trust Media. În 2010 apare romanul Cartea nomazilor din B. (edituria RAO şi Prut Internaţional).

Constantin Cheianu (născut în 1959) este autor de teatru, prozator, jurnalist.  În 2010 apare romanul Sex & Perestroika (editura Cartier).

Mihai Fusu este regizor, actor, realizator TV. A fost stagiar la Royal Court Theatre din Londra în cadrul programului „Seeding a Network“, la École Supérieure d’Art Dramatique, Théâtre National de Strasbourg şi la Conservatoire National Supérieur d’Art Dramatique din Paris. A avut turnee în România, Franţa, Belarus, Rusia, Ucraina, Elveţia, Germania.

Bogdan Georgescu este artist, dramaturg, observaţionist, activist social. Unelte folosite: dramaturgie, teatru comunitar, compoziţie video, producţie, intervenţie socială, management de proiect. Bursier Soros al UEP în 2004, absolvent al Institute 2 din cadrul Universităţii Cornerstone, iniţiator al tangaProject şi membru fondator al Active Art. Alături de iniţiativa Ofensiva Generozităţii şi tangaProject, lucrează ca artist, mediator şi manager de proiect în procese creative bazate pe colaborarea dintre comunitatea implicată şi artiştii proiectului şi pe interdisciplinaritate, pentru proiecte de artă activă precum Harta sensibilă, RahovaNonstop, Construieşte-ţi comunitatea!, Evacuarea Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, Turneu la ţară, Casa Poporului – proiect de artă activă şi teatru comunitar la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, Kickstart Limanu. Piese și scenarii de teatru: România! Te pup, I am special, Casa Poporului, XXXCartoons, Rape, DW-3D text, Mina, Ketchup, cornerstoneinstitute5.blogspot.com – video blog book.

Radu Pavel Gheo (n. 1969).  Ultima carte, Noapte bună, copii! (Ed. Polirom, 2010), a fost distinsă cu Premiul Național de proză al Suplimentului de Cultură.

Ion Mureşan (n. 1955) este poet şi publicist.  În 2010 publică Cartea Alcool la Editura Charmides.

Alina Nelega (n. 1960) este autor dramatic. Piesele sale sunt prezentate scenic, publicate, reprezentate în România şi, peste hotare, la Budapesta, Londra, Zürich, Berlin, Varşovia, Praga, Heidelberg, New York etc. Ultima carte: Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010).

Nicolae Popa (n. 1959) este poet şi prozator. În anul 2008 a publicat romanul Avionul mirosea a peşte la Editura Arc, pentru care a primit Premiul „V.Vasilache“ la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău (2008), Premiul pentru cea mai bună carte de proză 2008 şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Arcadie Suceveanu (n. 1952) este poet şi eseist. Ultima carte:  Lumea ca o poveste (2009).

Maria Şleahtiţchi (n. 1960) a absolvit Facultatea de Filologie, Secţia de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi (1981). Ultima carte:  Oleandrii mă strigă roz (editura Cartier, 2010).

Cristian Teodorescu (n. 1954). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1980. În 2009 publică la Editura Cartea Românească Medgidia, oraşul de apoi –  Premiul pentru Proză al USR.

Ion Vianu (n. 1934) a urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicină. După ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinătate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei şi s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanţi ai postului de radio Europa Liberă. În 2010 publică la Editura Polirom Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, care va fi declarată Cartea anului 2010.

Ultima zi din Zilele literaturii române

vineri, mai 20th, 2011

Vineri 20 Mai / Chişinău

Ora 11.00 Conferinţă: Ion Vianu – Povești exact așa cum s-au întîmplat Locul: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, blocul central, aula 511, Str. Mateevici nr. 60

Ora 17.00 Lectură & întîlnire: Cristian Teodorescu – Medgidia, oraşul de apoi (Premiul pentru Proză al USR 2009), Ion Vianu – Amor intellectualis (Cartea anului 2010)

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ora 19.00 Lecturi & dezbateri: Profesia: autor dramatic. 4 experienţe

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

Invitaţi: Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Alina Nelega

Moderator: Andreea Dumitru

Ora 21.00Spectacol muzical: RASSM – Poezia avangardist-proletcultistă transnistreană din perioada interbelică, cu Mihai Fusu şi Dorel Burlacu (Trigon)

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

A doua zi din Zilele literaturii române

joi, mai 19th, 2011

Joi, 19 Mai / Chişinău

Ora 11.00Lectură & întîlnire: Liceele „Gh. Asachi“,  „I. Creangă“

Ora 17.00 Lectură & întîlnire: Emil Brumaru, Ion Mureşan

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ora 19.00 Lecturi & dezbateri: Proza nouă: spectacolul vieţii ori spectacolul textului?

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

Invitaţi: Val Butnaru, Radu Pavel Gheo, Nicolae Popa, Cristian Teodorescu

Moderator: Mircea V. Ciobanu

Ora 21.00 Teatru: Victor Rebengiuc – Legenda Marelui Inchizitor / Spectacol-lectură după Fraţii Karamazov de F. M. Dostoievski Locul: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Str. Mihai Eminescu nr. 55

Prima zi din Zilele literaturii române

miercuri, mai 18th, 2011

Miercuri, 18 Mai / Bălţi

Ora 11.00 Conferinţă: Ion Vianu – Memorialistica văzută de un memorialist Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38

Ora 14.30 Lecturi & dezbateri: Îngeri și alcool

Invitaţi: Emil Brumaru, Ion Mureşan, Arcadie Suceveanu, Maria Șleahtițchi

Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38

Moderatori: Vasile Ernu & Emilian Galaicu-Păun

Emil Brumaru

marți, mai 17th, 2011

Este invitatul Zilelor Literaturii Române la Chișinău. Are bust pe Aleea Clasicilor în Grădina Publică a Îngerilor. Este inegalabil în scrierea celor mai voluptoase poeme de amor. „Opera poetică” în 3 volume o mai găsiți prin Librăriile Cartier. Sunt ultimele exemplare.

Miercuri, 18 Mai / Bălţi

Ora 14.30 Lecturi & dezbateri: Îngeri și alcool

Invitaţi: Emil Brumaru, Ion Mureşan, Arcadie Suceveanu, Maria Șleahtițchi

Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38

Moderatori: Vasile Ernu & Emilian Galaicu-Păun                                                                                                                                       

 Joi, 19 Mai / Chişinău

Ora 11.00Lectură & întîlnire: Liceele „Gheorghe Asachi“,  „Ion Creangă“

Ora 17.00 Lectură & întîlnire: Emil Brumaru, Ion Mureşan

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ion Mureșan

luni, mai 16th, 2011

Ion Mureșan este invitatul din aceată ediție a Zilelor literaturii române la Chișinău. Prietenii îi spun Mury. Al.Cistelican îl consideră cel mai important poet român din generația 80. Adică, îl înghesuie pe Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina, Ioan Es. Pop, Ioan Flora end Ko. Este prietenul lui Grigore Leșe. Și cântă aproape ca un Grigore Leșe.

Iubește domnișoarele de la degetul mic. Și scrie așa cum numai un Ion Mureșan poate face:

Facerea lumii

Și a fost seară.

Și a fost dimineață.

Dar asta a fost demult.

Și o singură dată.

(Ion Mureșan, „cartea Alcool”, pag. 7, Editura Charmides, 2010).

Comunicat: Zilele Literaturii Române / Ediţia a II-a

vineri, mai 13th, 2011

Perioada: 18–20 Mai 2011

În perioada 18-20 mai 2011 la Chişinău şi Bălţi va avea loc a doua ediţie a Zilelor Literaturii Române. Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să se întîlnească cu importanţi scriitori din Republica Moldova şi România.

Evenimentul va cuprinde conferinţe, lecturi publice, dezbateri şi spectacole la care vor participa: Emil Brumaru, Val Butnaru, Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Radu Pavel Gheo, Ion Mureşan, Alina Nelega, Nicolae Popa, Arcadie Suceveanu, Maria Şleahtiţchi, Cristian Teodorescu, Ion Vianu. Invitat special: Victor Rebengiuc.

„Este foarte important să creăm un centru de cercetare a literaturilor de tipul acesta, pentru că am constatat că există asemănări, există deosebiri şi că există un teren formidabil pentru o cercetare la nivel academic… Zilele Literaturii Române este unul dintre cele mai semnificative şi bine organizate evenimente la care am participat în ultima vreme, iar Basarabia a fost o adevărată revelaţie pentru mine.”

Eugen Negrici (participant 2010)

„Cel mai mare cîștig al primei ediții a Festivalului Zilele Literaturii Române la Chișinău este că tocmai spulberă asemenea percepții deformate și parazitare care sînt ca niște pietre în casă. Dar și instituie o urgență de a ne cunoaște mai bine și de a face lecturi critice comparate, pe perioade istorice bine delimitate. Doar după ce critici și istorici literari importanți din România se vor familiariza cu literatura scriitorilor moldoveni va dispărea și această prejudecată și tot mai mulți cititori și scriitori îi vor da dreptate lui Eugen Negrici care a avut o revelație în timpul festivalului, că unele dintre cele mai mari opere literare pe care la va da în viitor literatura română vor veni anume din Chișinău.”

Dumitru Crudu (participant 2010)

„Prin acest proiect ce reuneşte scriitori `de pe ambele maluri` ne propunem să facem un prim pas spre încetarea reproducerii ignoranţei şi necunoaşterii reciproce. La aceast eveniment vom încerca să răspundem la cîteva întrebări simple: de ce ne cunoaştem atît de puţin? Ce s-a întîmplat şi ce se întîmplă cu noi , cu poezia şi literatura noastră? Cîteva zile la rînd, importanţi scriitori de limbă română, din ambele ţări, vor citi pentru publicul larg fragmente din cărţile lor, vor discuta şi vor încerca să ofere soluţii pentru o mai bună înţelegere a fiecăruia dintre noi.”

Vasile Ernu (coordonatorul proiectului)

Program:

Miercuri, 18 Mai / Bălţi

Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Memorialistica văzută de un memorialist Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38

Ora 14.30 – Lecturi & dezbateri: Îngeri și alcool

Invitaţi: Emil Brumaru, Ion Mureşan, Arcadie Suceveanu, Maria Șleahtițchi

Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38

Moderatori: Vasile Ernu & Emilian Galaicu-Păun

Joi, 19 Mai / Chişinău

Ora 11.00 – Lectură & întîlnire: Liceele „Gh. Asachi“, „I. Creangă“

Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Emil Brumaru, Ion Mureşan

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Proza nouă: spectacolul vieţii ori spectacolul textului?

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

Invitaţi: Val Butnaru, Radu Pavel Gheo, Nicolae Popa, Cristian Teodorescu

Moderator: Mircea V. Ciobanu

Ora 21.00 – Teatru: Victor Rebengiuc – Legenda Marelui Inchizitor / Spectacol-lectură după Fraţii Karamazov de F. M. Dostoievski Locul: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Str. Mihai Eminescu nr. 55

Vineri 20 Mai / Chişinău

Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Povești exact așa cum s-au întîmplat Locul: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, blocul central, aula 511, Str. Mateevici nr. 60

Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Cristian Teodorescu – Medgidia, oraşul de apoi (Premiul pentru Proză al USR 2009), Ion Vianu – Amor intellectualis (Cartea anului 2010)

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Profesia: autor dramatic. 4 experienţe

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

Invitaţi: Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Alina Nelega

Moderator: Andreea Dumitru

Ora 21.00 – Spectacol muzical: RASSM – Poezia avangardist-proletcultistă transnistreană din perioada interbelică, cu Mihai Fusu şi Dorel Burlacu (Trigon)

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

Organizatori: Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii

Co-organizatori: Institutul Cultural Român Chişinău, Primăria Municipiului Chişinău, Editura Cartier, Librăriile Cartier, Revista Punkt

Parteneri: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Centrul de Studiere al Totalitarismului, Kira’s Club

Parteneri media: Contrafort, Radio Europa Liberă, Ziarul de Gardă, Jurnalul de Chişinău, Timpul, Unimedia

Coordonator proiect: Vasile Ernu.

Date contact: 0693 80512 (MD), 0723 913 486 (RO) / v_ernu@yahoo.com

PREZANTAREA SCRIITORILOR INVITAŢI:

Emil Brumaru (n. 1939 în Basarabia) este unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani. A debutat în 1970 cu Versuri, volum premiat de USR. Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cîntece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese 1959–1998 (2003), Fluturii din pandişpan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Cerşetorul de cafea (2004), Infernala comedie (2005), Opera poetică (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Cîntece de adolescent (2007), Ne logodim cu un inel din iarbă (2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei… (2008). La Editura Polirom a publicat Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Opere I. Julien Ospitalierul (2009) şi Opere II. Submarinul erotic (2009). Este laureat al Premiului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ (2001) pentru Opera Omnia.

Val Butnaru (n. 1955) este publicist, analist politic şi scriitor. Fondatorul Jurnal Trust Media. Facultatea de ziaristică a USM, 1980. Cursuri de regie la Institutul de artă cinematografică (VGHIK) din Moscova, 1987. Publică: Procedeul de ju-jutsu (1986), Ne place să jucăm teatru (1987), La Veneţia e cu totul altfel (1989), Simfonie în bi bemol major (1992), Iosif şi amanta sa (1993), Ţin minte că va ninge şi vom fi fericiţi (1993), Mâine sau poate poimâine (1994), Saxofonul cu frunze roşii (1997), Cum Ecleziastul discuta cu Proverbele (1999), Şase autori în căutarea unui personaj (2001), Apusul de soare se amână (2003), Avant de mourir (2008). Este autorul a două dramatizări: Halta viscolelor (1986, după Cinghiz Aitmatov) şi Fratele nostru, Iuda (după Leonid Andreev). Premiul „Ion Luca Caragiale“ al Academiei Române (1993, pentru piesa Iosif şi amanta sa). În 2010 apare romanul Cartea nomazilor din B. (edituria RAO şi Prut Internaţional).

Constantin Cheianu (născut în 1959) este autor de teatru, prozator, jurnalist. Unsprezece dintre textele sale dramatice au fost montate în teatre din Moldova şi România. A susţinut lecturi în România, Germania, Elveţia. Deţine Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie (1998) şi pentru proză (1999). Spectacolul după piesa sa Plasatoarele a fost distins cu Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie din Moldova (1998), iar în 2008 Monkberry a cucerit Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie contemporană organizat de Teatrul „Satiricus“. La Editura Cartier i-au apărut volumele Luministul, Totul despre mine!, Sex & Perestroika.

Mihai Fusu este regizor, actor, realizator TV. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie, precum şi Şcoala Superioară de Teatru „Şciukin“ din Moscova. A fost stagiar la Royal Court Theatre din Londra în cadrul programului „Seeding a Network“, la École Supérieure d’Art Dramatique, Théâtre National de Strasbourg şi la Conservatoire National Supérieur d’Art Dramatique din Paris. A jucat în nenumărate piese şi a montat zeci de spectacole după piesele unor autori precum: Shakespeare, Ionesco, Cehov, Caragiale, Molière, Cheianu, Butnaru, Vişniec etc. A scris A şaptea kafana în colaborare cu Dumitru Crudu şi Nicoleta Esinencu şi Am ce am eu cu poliţiştii. A avut turnee în România, Franţa, Belarus, Rusia, Ucraina, Elveţia, Germania.

Bogdan Georgescu este artist, dramaturg, observaţionist, activist social. Unelte folosite: dramaturgie, teatru comunitar, compoziţie video, producţie, intervenţie socială, management de proiect. Bursier Soros al UEP în 2004, absolvent al Institute 2 din cadrul Universităţii Cornerstone, iniţiator al tangaProject şi membru fondator al Active Art. Alături de iniţiativa Ofensiva Generozităţii şi tangaProject, lucrează ca artist, mediator şi manager de proiect în procese creative bazate pe colaborarea dintre comunitatea implicată şi artiştii proiectului şi pe interdisciplinaritate, pentru proiecte de artă activă precum Harta sensibilă, RahovaNonstop, Construieşte-ţi comunitatea!, Evacuarea Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, Turneu la ţară, Casa Poporului – proiect de artă activă şi teatru comunitar la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, Kickstart Limanu. Piese și scenarii de teatru: România! Te pup, I am special, Casa Poporului, XXXCartoons, Rape, DW-3D text, Mina, Ketchup, cornerstoneinstitute5.blogspot.com – video blog book.

Radu Pavel Gheo (n. 1969). Absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea de Vest Timişoara (1994). Este redactor şi traducător al Editurii Polirom şi redactor al revistei Orizont din Timişoara. Volume publicate: Valea Cerului Senin (Ed. Athena, 1997); Despre science fiction (studii teoretice, Ed. Omnibooks, 2001); Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (eseuri, Ed. Polirom, 2003); Românii e deştepţi (Ed. Polirom, 2004); Fairia – o lume îndepărtată (roman, Ed. Polirom, 2004); DEX-ul şi sexul (Ed. Polirom, 2005); Numele mierlei (Ed. Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Ed. Polirom, 2010). A coordonat împreună cu Dan Lungu volumul Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Ed. Polirom, 2008). În anul 2007 a scris o piesă de teatru, Hold-Up Akbar SAU Toţi în America, pusă în scenă la Teatrul Naţional din Timişoara.

Ion Mureşan (n. 1955) este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei Echinox şi a redacţie revistei Tribuna din Cluj. În prezent este redactor-şef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii (1968). A publicat: Cartea de iarnă (Ed. Cartea Românească, 1981); Poemul care nu poate fi înţeles (Ed. Arhipelag, 1993); Le mouvement sans coeur de l’image, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag (Ed. Belin, 2001); Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiş, traducere de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag (Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, Baia Mare, 2007); Zugang verboten / Acces interzis, traducere în limba germană de Ernest Wichter (Büroarcrasch, Viena, 2008). În 2010 publică Cartea Alcool la Editura Charmides.

Alina Nelega (n. 1960) este autor dramatic. Piesele sale sunt prezentate scenic, publicate, reprezentate în România şi, peste hotare, la Budapesta, Londra, Zürich, Berlin, Varşovia, Praga, Heidelberg, New York etc. Regizează rar, doar texte proprii şi texte noi. Conduce masteratul de scriere dramatică al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte din Târgu Mureş. I se decernează de către UNITER premiul „Piesa anului 2000“ pentru www.nonstop.ro. În mai 2007 i se decernează premiul de „Autor European” la Heidelberger Theatrestueckemarkt. În 2008, cartea sa, kamikaze, este nominalizată pentru Premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor. Din 2008 este Honorary Fellow in Writing al Universităţii din Iowa, SUA. Dintre cărţile apărute: ultim@vrăjitoare (Ed. Paralela 45, 2001, apărut în limba maghiară la Editura L’Harmattan, 2007), Teatru şi povestiri (Ed. UNITEXT, 2003), Hess (Teatrul Ariel, 2003), kamikaze (Cartea Românească, 2007), Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010).

Nicolae Popa (n. 1959) este poet şi prozator. A studiat la Şcoala poligrafică din Chişinău, la Universitatea de Stat din Moldova, secţia jurnalism (1983) şi la Institutul de Literatură din Moscova (1987–1989). A debutat editorial în 1983, cu volumul de versuri Timpul probabil, iar în 1987 a publicat volumul Ghid pentru cometa Halley, ambele la Editura Literatura Artistică. În anul 1991 a publicat la Editura Hyperion romanul Cubul de zahăr. În anul 2001 a publicat Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit, iar în 2003 volumul de versuri Careul cu raci. În anul 2008 a publicat romanul Avionul mirosea a peşte la Editura Arc, pentru care a primit Premiul „V.Vasilache“ la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău (2008), Premiul pentru cea mai bună carte de proză 2008 şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Arcadie Suceveanu (n. 1952) este poet şi eseist. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuţi, 1974. Din decembrie 2010 este preşedinte al USM. Preşedinte al Filialei Chişinău a USR. Membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova. A publicat: Mă cheamă cuvintele (1979), Ţărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârşit de mileniu (1987), Arhivele Golgotei (1990), Eterna Danemarcă (1995), Înfruntarea lui Heraclit (1998), Mărul îndrăgostit de vierme (1999), Cavalerul Înzadar (2001), Corabia de la mansardă (2004), Emisferele de Magdeburg (2005), Arca dies (2008), 101 poeme (2009), Cafeneaua Nevermore (2011). Autor a numeroase cărţi pentru copii: A fugit melcul de-acasă (1984), Ora cinci fără doi fulgi (1986), În cămaşă de cireaşă (1989), Raţa şi Arhimede (2000), ŞTIUca la şcoală (2002), Cheiţe pentru vise (2005), Lumea ca o poveste (2009) ş.a. Este laureat al mai multor premii.

Maria Şleahtiţchi (n. 1960) a absolvit Facultatea de Filologie, Secţia de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi (1981). Din 1984 până în prezent este cadru didactic la Universitatea din Bălţi. În perioada 2000–2010 a fost decan al Facultăţii de Filologie. Din 2010 este prorector la aceeaşi universitate. Doctor în filologie (1991). Cofondator al revistei literare Semn (1995). A publicat volumele: O săptămână de poeme nescrise (Chişinău, 1998); Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele (Chişinău, 2001); Jocurile alterităţii (Chişinău, 2002); Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii (Chişinău, 2004); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Iaşi, 2007); Oleandrii mă strigă roz (Chişinău, 2010).

Cristian Teodorescu (n. 1954). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1980. Debutează în 1981 cu o povestire în revista Tribuna, iar editorial, în antologia Desant 83 (Editura Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini la Editura Cartea Românească. În 1988 publică romanul Tainele inimei (Ed. Cartea Românească), premiat de Academia Română în 1990. În 1991, publică Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei (Ed. Alex). Volumul de proză scurtă, Povestiri din lumea nouă (Ed. RAO, 1996), primeşte Premiul USR. Urmează alte două volume de povestiri, Îngerul de la benzinărie (Ed. Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini si alte povestiri (Ed. Curtea Veche, 2004). În 2009 publică la Editura Cartea Românească Medgidia, oraşul de apoi – Premiul pentru Proză al USR.

Ion Vianu (n. 1934) a urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicină. După ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinătate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei şi s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanţi ai postului de radio Europa Liberă. Volume publicate: Introducere în psihoterapie (1975), Stil şi persoană (1975; volum distins cu Premiul USR), Amintiri în dialog. Memorii (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994; Ed. Polirom, 1997), Paramnezii (2005), Blestem şi Binecuvîntare (2007), Investigaţii mateine (2008), Necredinciosul (2008), Exerciţiu de sinceritate (2009). A iniţiat ciclul de romane Arhiva trădării şi a mîniei, din care a publicat la Ed. Polirom Caietele lui Ozias (2004) şi Vasiliu, foi volante (2006). În 2010 publică la Editura Polirom Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, care va fi declarată Cartea anului 2010.

Radu Pavel Gheo

miercuri, mai 11th, 2011

Este invitatul Zilelor literaturii române la Chișinău.

Romanul „Noapte bună, copii!” a luat premiul Național de proză al „Ziarului de Iași” pentru cea mai bună carte a anului 2010.

În faza finală „Noapte bună, copii!” a concurat cu volumele: „Ana Maria și îngerii” de Radu Aldulescu, „Ambasadorul invizibil” de Nichita Danilov, „Camionul bulgar” de Dumitru Țepeneag și „Amor intellectualis” de Ion Vianu.

Prezențe în ZLR la Chișinău:

Joi, 19 mai, ora 19.00  –  Lecturi & dezbateri: Proza nouă: spectacolul vieţii ori spectacolul textului?

Locul: Kira’s Club (Teatru “Luceafărul”), Str. Veronica Micle nr. 7

Invitaţi: Val Butnaru, Radu Pavel  Gheo, Nicolae Popa, Cristian Teodorescu

Moderator: Mircea V. Ciobanu