Articole cu următoarea etichetă ‘Vasile Garneț

10 romane basarabene

miercuri, februarie 27th, 2013

Dumitru Crudu solicită, în puținele texte despre carte din mass-media chișinăuiană, ajutorul cititorului pentru un top 10 romane basarabene din ultimii o sută de ani. După mine, ar fi:

1. În preajma revoluției de Constantin Stere

2. Povara bunătății noastre de Ion Druță

3. Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache

4. Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc

5. Zbor frânt de Vladimir Beșleagă

6. Frunze de dor de Ion Druță

7. Țesut viu. 10 x 10 de Em.Galaicu-Păun

8. Iepurii nu mor de Savatie Baștovoi

9. Pizdeț de Alexandru Vakulovski

10. Sex & Perestroika de Constantin Cheianu

Dacă mi-aș scoate embrionul istoric și cel legat de cifre, atunci ar mai fi:

- Music Hall de Alexandru Robot

- Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc

- Noaptea a treia/Viața și moartea nefericitului Filimon de Vladimir Beșleagă

- Izvodul zilei a patra de Vasile Vasilache

- Martorul de Vasile Gârneț

- Măcel în Georgia de Dumitru Crudu

- 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană de Alexandru Vakulovski.

Mă interesează, aproape ca pe o fată mare, părerea lui Eugen Lungu, a Luciei Țurcanu, a Mariei Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Grigore Chiper și al unuia care rupe rândurile, Mircea V.Ciobanu.

Vor fi subiectivi: Em.Galaicu-Păun. E într-o ceremonie de familie. Vasile Gârneț e autorul unui roman bun, Martorul, apărut cu chirilice în anii 80. Și lăsat printre cărțile care nu pot fi citite de noua generație.  Vitalie Ciobanu, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan sunt autori de romane.

Singuraticii II: Ernu vs Țurcanu

luni, octombrie 15th, 2012

Generaţia literară care nu mai vrea să stea încolonată. Acest text nu este un promo

de Vasile ERNU

Inro

Am citit cu atenţie şi curiozitate textul domnului Andrei Ţurcanu. Cred că dumnealui ridică o temă semnificativă, face un pas important, doar că într-o direcţie greşită. Ar fi extraordinar dacă am putea să discutăm şi să analizăm comparativ, calm şi argumentat ce s-a întîmplat cu diversele generaţii de scriitori din Basarabia. Ar fi foarte util să vorbim nu doar de Stere şi Goma, indiscutabil doi scriitori importanţi de origine basarabeană, ci şi despre generaţia interbelică şi mai ales despre generaţiile perioadei sovietice ai anilor 50, 60, 70, 80 ai secolului trecut despre care se ştie foarte puţin în România, dar şi în Republica Moldova. Domnul Ţurcanu începe bine dar se poticneşte de „tinerii de după 89 care trec Prutul”.

(mai mult…)

Cum sunt basarabenii?

vineri, octombrie 12th, 2012

Sunt oameni de pământ. După Geo Bogza. În restaurantele interbelice din Chișinău se mânca și se bea mult. După Mihail Sadoveanu. Sunt rusoaice. Frumoase foc. După Gib Mihăescu. Chișinăul arată ca Havana. După Zahar Prilepin. Iar în ghidurile de călătorii Basarabia, alături de alte țări ale Europei Orientale, apare ca Malvania. Mai sunt Notițele guvernatorului Urusov.

Cum sunt basarabenii văzuți de basarabeni?

Sunt ca în:

Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc ( de la 1812 până aproape de zilele noastre),

În preajma revoluției de Constantin Stere (sfârșitul sec. XIX, începutul sec. XX),

Povara bunătății noastre de Ion Druță (secolul XX),

Din calidor de Paul Goma (secolul XX),

Zbor frânt de Vladimir Beșleagă (1944),

Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache (a doua jumătate a sec. XX),

Țesut viu. 10 x 10 de Em. Galaicu-Păun (de la 1961 până în zilele noastre),

Martorul de Vasile Gârneț (deceniile 7, 8 din sec. XX),

Sex & Perestroika de Constantin Cheianu (din 1984 până  la 7 aprilie 2009),

Nekrotitanium de Planeta Moldova (sfârșitul sec. XX),

Iepurii nu mor de Savatie Baștovoi (anii 80, sec. XX),

Pizdeț de Alexandru Vakulovski (anii 90, sec. XX).

Cărțile Republicii Moldova pentru 2012

joi, martie 29th, 2012

Dimineața, pe 21 martie, am transferat 200 de lei pentru procurarea documentelor de achiziție pentru licitația Ministerului Culturii nr. 612/12 din 5 aprilie. Am prezentat dispoziția de plată. Dar contul nu era corect indicat în documentație. Ministerul Culturii era ocupat cu Mărțișorul. Și în haosul festivalului au încurcat cifrele. După amiază am mai făcut un transfer de 200 lei. Pe alt cont.

Pe 27 martie am primit documentele de licitație.

Pentru anul 2012 în bibliotecile Republicii Moldova vor intra următoarele cărți:

„MINISTERUL CULTURII al REPUBLICII MOLDOVA

Hotărîrea

Colegiului Ministerului Culturii

nr._01____din 28 februarie 2012

Cu privire la examinarea şi aprobarea Programului editorial 2012

Nr.d/o Autorul şi titlul cărţii

1. Suceveanu A. Jurnal de bord: Proză şi poezie

2. 2. Bogatu Ion. Vînătoarea bourului

3. Botezatu Eliza. Dumitru Matcovschi – poetul şi prozatorul

4. Butnaru Leo. Legea scrînciobului…

5. Vasilcău Traian. Călugăr fără schit: Poezii

6. Cenuşă Zina. Povestiri

7. Codreanca Lidia. Nufăr îngheţat: Poezii

8. Diordiev Ion. Culegînd frumoasele poveţe: Poezie

9. Grosu Valeria. Zicerea pămîntului

10. Hîncu M. Antologie de poezie româno-spaniolă

11. Hlib Lidia. Piese pentru copii

12. Mânăscurtă I. Carte de eseuri (60 ani de la naştere)

13. Melnic Ştefan. Satana pe pămînt: Proză

14. Moraru Haralampie. Viaţa de mai tîrziu. Proză

15. Paladi Tudor. Metafora între cuvînt şi dram: Eseuri

16. Portas Valentin Mondirul : Fabule

17. Rău Alexe. Poeme

18. Exupery A. de Saint. Micul Prinţ/ Trad. de I.Creţu

19. Slutu Nina. Poezii

20. Ştirbu Titus. Eram un bob şi eu: Poezii

21. Zbîrciog Vlad. Eminescu, eternă statuie a spiritului: Eseuri

22. Roibu Nicolae. Nevoia de oameni: Publicistică

23. Strîmbeanu Andrei. Culegere de dramaturgie

24. Fabian Nicolae. Poezii

25. Grama Steliana. Memoria sugativei: Eseuri

26. Ghimpu Dina. Teatrul “Eugen Ionesco”: Istoria unei disidenţe

27. Ungureanu Larisa. Portrete în timp

28. Taina vieţii mele: 70 ani Mihai Dolgan

29. Bîrădeanu Lucreţia. Scrisori din Paris (lb franceză)

30. În memoriam. Cataraga Tudor: Album

31. Dascăl Ion. Partituri

32. Neamţu Petre. Metodă pentru acordeon

33. Rusnac Constantin. Coruri

34. Patrimoniul cultural imaterial al RM: Studiu ştiinţific

Preşedintele Colegiului ,

Ministerul Culturii Boris FOCŞA

1. Condiţii de editare a cărţilor:

Volum (coli de tipar) 5/ex

Tirajul (cantitatea) 1000/ex.

Formatul cărţii A5

Culoarea text 1

Hîrtie text (ofset 70gr sau ofset 80gr.)

Hîrtie copertă 250gr, carton, culoarea 4+1 lac UV

Denumirea mărfurilor /serviciilor

redactarea tehnică;

redactarea literară;

lucrul cu autorul;

prezentarea grafică şi artistică a copertei şi întregii ediţii;

servicii poligrafice,

cusutul cărţii.”

Citat închis.

Dosarul basarabean în Dilema Veche

vineri, martie 16th, 2012

Nimic despre alegerea președintelui. În Republica Moldova. Nu cunosc prețul.

Vasile Ernu are grijă de nivelul meu cultural. Și mi-a trimis dosarul din Dilema Veche despre cultura basarabeană.

Dilema Veche, Nr. 421 / 8-14 martie 2012

Moldializarea. Cultura basarabeană în România

Marius Chivu, Vasile Ernu, Vasile Gârneţ, Mitoş Micleuşanu, Lina Vdovîi, Paul Cernat, Anatol Moraru, Mihai Plămădeală

RO + RM = ?

În afară de O-Zone, ce mai ştim despre cultura basarabeană? Exact! Nu ştiu la ce a folosit „podul de flori de peste Prut“, dar trafic cu produse culturale nu prea s-a făcut. A existat retorica patriotică postdecembristă, au existat, poate, şi sentimente sincere de dragoste, dar interesul a murit repede şi nimeni nu s-a preocupat să-l stîrnească cu adevărat şi, mai ales, să-l întreţină. Nici măcar din punct de vedere politic.

Tinerii basarabeni au venit să studieze la facultăţile din România, unii au rămas, după ce au trecut prin peripeţii birocratice, şi au făcut cîte ceva în arta vizuală, în literatură, muzică sau teatru. Despre artiştii rămaşi dincolo de Prut nu ştim însă mai nimic. Aceia reprezintă nu una, ci două, poate chiar trei generaţii pierdute. Scriitorii basarabeni din generaţiile mai vechi nu se găsesc în librăriile româneşti, pentru că editurile nu sînt interesate de ce se scrie în Republica Moldova. Nu se poate ca scriitorii basarabeni să nu călătorească la tîrguri de carte, festivaluri şi colocvii în România sau să nu aibă în bibliotecile şi librăriile de acasă cărţile şi revistele – toate cărţile şi revistele – tipărite în ţară. Şi viceversa. Nu cred că literatura română îşi permite un asemenea lux: să nu cucerească piaţa basarabeană şi să nu-i folosească resursele creative!

În septembrie 2010 s-a deschis un Institut Cultural Român la Chişinău, care a mai animat lucrurile: scriitori, pictori şi cineaşti români au putut merge în Republica Moldova să-şi întîlnească publicul şi colegii; mai nou există şi un Festival al Zilelor Literaturii Române la Chişinău şi un Festival al Filmului Românesc. Cu toate astea, e prea puţin şi persistă un dezechilibru de cunoaştere reciprocă în defavoarea ambelor părţi (numiţi un regizor basarabean contemporan!), căci, în chestiunea culturii, nimeni nu e scutit de pierderi. Vorbim şi creăm în aceeaşi limbă, dar nu sîntem interesaţi să ne ascultăm. Ăsta e autism.

Pînă nu ne vom cunoaşte unii pe alţii cum trebuie, dincolo de complexe şi prejudecăţi, pînă ce culturile noastre nu vor comunica şi nu se vor topi – aşa cum e firesc, din motive istorice şi lingvistice – într-una singură, „Basarabia e România!“ va rămîne în continuare doar un slogan vopsit pe ziduri şi pe garduri. (Marius Chivu)

(mai mult…)

Literatura română din Basarabia. În România și Europa

luni, iulie 18th, 2011

Studiul a fost pregătit ca intervenție la Conferința-dezbatere cu
participare internaționala “Egalitatea de șanse în cultura europeană”,
organizată de Școala postdoctorală “Valorificarea identităților culturale
în procesele globale”.

Îl public cu acordul și bunăvoința autoarei, Ioana Revnic, și a Prof. dr. dr. H.C. Valeriu Ioan-Franc, conducătorul proiectului.

Ioana Revnic:

Cât de cunoscută este literatura română din Basarabia, în România şi în Europa?

Ianuarie 2009. La diverse posturi de televiziune este evocat Grigore Vieru, dispărut în mod tragic într-un accident de maşină. Sunt reluate secvenţe cu poeme ale sale recitate de el însuşi (în primii ani de după 1989, românii le învăţaseră pe de rost, însufleţiţi de entuziasmul descoperirii unei literaturi române din altă ţară).

La Chişinău, cărţile lui dispar rapid din rafturile librăriilor.

(mai mult…)

Premiile USM 2010. Lista scurtă

miercuri, aprilie 13th, 2011

Ieri seara, 12 aprilie, juriul USM cu Vladimir Beșleagă președinte, a făcut nominalizările pentru premiile Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru anul 2010.

Poezie

Lilianu Armaşu, Singurătatea de miercuri, Editura ARC

Aurelia Borzin, Chişinăul este o tabletă de ciocolată, Editura Vinea

Grigore Chiper, Roman simulacru, Editura Limes

Anatol Ciocanu, Ora sărutului, Editura Princeps Magna

Irina Nechit, Copilul din maşina galbenă, Editura Cartier

Maria Şleahtiţchi, Oleandrii mă strigă roz, Editura Cartier

 

Proză

Ieromonah Savatie Baştovoi, Diavolul este politic corect, Editura Cathisma

Florin Braghiş, Mitoş Micleuşan, Nekrotitanium, Editura Cartier

Leo Butnaru, Ruleta românească, Editura RAO-Editura Prut Internaţional

Val Butnaru, Cartea nomazilor din B., Editura RAO-Editura Prut Internaţional

Vlad Grecu, Unde-s zeii popoarelor învinse, Editura ARC

Miroslava Metliaeva, Игра в пазлы, Editura Lumina

Alexandru Vakulovski, 157 de trepte spre iad sau Salvaţi-mă la Roşia Montana, Editura Cartier

Critică literară şi eseu

Ana Bantoş, Deschidere spre universalism. Literatura basarabeană postbelică, Limba Română

Mihail Vakulovski, Portret de grup cu generaţia 80 [Poezia], Editura Tracus Arte

Publicistică

Gheorghe Budeanu, 33 la Masa Tăcerii, Centrul FOR Media

Vasile Gârneţ, Interviu la „Contrafort”, Editura Cartier

Literatura pentru copii

Lucreţia Bârlădeanu, Dealul drăguţei, Editura Silvius-Libris

Aureliu Busuioc, Vizavi de vizavarză, Editura Prut Internaţional

Debut

Maria-Paula Erizanu, Aceasta e prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o, Editura Cartier

Alexandr Trubca, Masca de fier a Regelui-Soare, Editura Lumen

Romanele tranziției basarabene

marți, ianuarie 25th, 2011

Sunt câteva romane care închid o paradigmă literară și socială. După mine, cel mai important e „Martorul” lui Vasile Gârneț, apărut în 1988. Și romanele lui Aureliu Busuioc, care dintr-un hedonist al literaturii din anii sovietici și un autor zgârcit în opere, devine cel mai fecund romancier al tranziției. Ultimul roman e excelentul  „Hronicul găinarilor”. Această perioadă a culminat cu cele patru romane ale literaturii 68: Povara bunătății noastre de Ion Druță, Zbor frânt de Vladimir Beșleagă, Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache, Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc.

„Gesturi. Trilogia nimicului”  al lui Emilian Galaicu-Păun e atemporal și prea dens ca scriitură pentru a închide sau deschide paradigme.

O nouă paradigmă literară critica o începe cu „Pizdețul” lui Alexandru Vakulovski și „Iepurii nu mor…” a lui Baștovoi. După mine, ea începe cu „Totul despre mine!” de Constantin Cheianu. Iar conturarea o face Vasile Ernu cu „Născut în URSS”.  Această listă poate continua cu „Înainte să moară Brejnev” de Iulian Ciocan, „Karlik” de Pavel Păduraru, „Măcel în Georgia” de Dumitru Crudu, „Nekrotitanium” de Planeta Moldova, „Sex & Perestroika” de Constantin Cheianu, „157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană” de Alexandru Vakulovski, care este și cel mai prodigios romancier (mai sunt „Letopizdeț” și „Bong”).

(Anchetă publicată în Timpul, 21 ianuarie 2011)

Cărțile anului 2010. Basarabenii

vineri, decembrie 24th, 2010

Proză:

Val Butnaru, Cartea nomazilor din B., Editura Rao & PI

Planeta Moldova, Necrotitanium. Cyberpunk moldovenesc. Cu ilustrații de Roman Tolici, Editura Cartier

Vlad Grecu, Unde-s zeii popoarelor învinse, Editura Arc

Alexandru Vakulovski, 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montana, Editura Cartier

Mihaela Perciune, Printre bărbați, Editura Arc

Maria-Paula Erizanu, Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, Editura Cartier (debut)

Leo Butnaru, Ruleta românească, Editura Rao & PI

Savatie Baștovoi, Diavolul este politic corect, Editura Cathisma

Poezie:

Maria Șleahtițchi, Oleandrii mă strigă roz, Editura Cartier

Irina Nechit, Copilul din mașina galbenă, Editura Cartier

Liliana Armașu, Singurătatea de miercuri, Editura Arc

Nicolae Leahu, Aia, Editura Cartier

Aurelia Borzin, Chișinăul e o tabletă de ciocolată, Editura Vinea

Eseu:

Ion Țurcanu, Istoria contemporană ilustrată a românilor, Editura Istros

Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, vol 8, Editura Știința

Muzeul Literaturii române „Mihail Kogâlniceanu”, Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812 – 2010, Editura PI

Serafim Saka, Aici: atunci și acum, Editura PI

Vasile Ernu & Alexandru Bogdan Stănescu, Ceea ce ne desparte, Editura Polirom

Vasile Gârneț, Interviu la Contrafort, Editura Cartier

Mihail Vakulovski, Portret de grup cu Generația 80. Poezia, Editura Tracus Arte

Antologii:

Vitalie Ciobanu (editor), Arhipelag. Almanah de literatură română din RM, Editura Cartier

Adrian Dinu Răchieru, Poeți din Basarabia, Editura Știința & Editura Academiei Române

Igor Ursenco, Clauza poeziei celei mai favorizate. Antologia poeziei maramureşene şi basarabene contemporane, Editura Limes

Carte pentru copii:

Aureliu Busuioc, Vizavi de vizavară, Editura PI

Nicolae Rusu, Coada iepurașului, Editura PI