Articole cu următoarea etichetă ‘Vasile Ernu

Zahar Prilepin, scriitorul lunii mai

joi, mai 2nd, 2013

Scriitorul rus Zahar Prilepin este unul dintre cei șase scriitori nominalizați pentru Premiul Internațional de Literatură, unul dintre cele mai prestigioase premii literare, oferit de Casa de Cultură a Popoarelor Lumii din Berlin. Nominalizarea s-a făcut pentru romanul Sankea, tradus în germană.

Sankea a apărut în română la editura Cartier. În colecția Biblioteca deschisă, coordonată de Vasile Ernu. Traducerea este semnată de Vladimir Bulat.

Zahar Prilepin este unul dintre cei mai importanți și activi scriitori ruși din noua generație. A fost declarat cel mai bun scriitor rus al primului deceniu din secolul XXI.

Scriitorul lunii mai în Librăriile Cartier este Zahar Prilepin.

Gaudeamus. Lansări

vineri, noiembrie 23rd, 2012

Astăzi, la Gaudeamus, lansăm Miercuri când era joi. La 15 și un pic. La standul Republicii Moldova.

Vor vorbi Ion Bogdan Lefter, Vasile Ernu și Em.Galaicu-Păun.

În același loc, un pic mai devreme, va fi lansat volumul lui Em.Galaicu-Păun a-z.best, apărut la Arc. Cu Lucia Țurcanu, Alexandru Vlad, Ioan Es. Pop.

Mai târziu, în același loc, urma să fie lansat și volumul Eșarfe la cer de Dumitru Crudu, apărut la Cartier. Dumitru Crudu i-a invitat să vorbească pe Florin Iaru, Dan Sociu și un cristian. Dar Dumitru Crudu nu poate ajunge la București. De aia lansarea a fost amânată. Pentru altă dată.

La 16.00, la standul Cartier, lansăm Aromânii: pretutindeni, nicăieri, excelentul studiu al lui Nicolas Trifon. Volumul a fost tradus din franceză de Adrian Ciubotaru. Alături de Nicolas Trifon, venit special pentru lansare din Paris, vor vorbi istoricul Andrei Pippidi și matematicianul Alexandru Gica. Evenimentul va fi moderat de Em.Galaicu-Păun.

Sâmbătă, la 14.00, la standul Casei editoriale Max Blecher va fi lansat volumul de debut epistola din filipeni de Anatol Grosu. Evenimentul va fi moderat de Rita Chirian.

Gheorghe Erizanu, Em.Galaicu-Păun și Anatol Grosu sunt angajați Cartier.

Singuraticii II: Ernu vs Țurcanu

luni, octombrie 15th, 2012

Generaţia literară care nu mai vrea să stea încolonată. Acest text nu este un promo

de Vasile ERNU

Inro

Am citit cu atenţie şi curiozitate textul domnului Andrei Ţurcanu. Cred că dumnealui ridică o temă semnificativă, face un pas important, doar că într-o direcţie greşită. Ar fi extraordinar dacă am putea să discutăm şi să analizăm comparativ, calm şi argumentat ce s-a întîmplat cu diversele generaţii de scriitori din Basarabia. Ar fi foarte util să vorbim nu doar de Stere şi Goma, indiscutabil doi scriitori importanţi de origine basarabeană, ci şi despre generaţia interbelică şi mai ales despre generaţiile perioadei sovietice ai anilor 50, 60, 70, 80 ai secolului trecut despre care se ştie foarte puţin în România, dar şi în Republica Moldova. Domnul Ţurcanu începe bine dar se poticneşte de „tinerii de după 89 care trec Prutul”.

(mai mult…)

„Singuraticii”

vineri, octombrie 12th, 2012

Goma în seria de aur a „singuraticilor” basarabeni

de Andrei Țurcanu

Încercând în „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” să schițeze o tipologie a scriitorului din partea stângă a Prutului, Mihai Cimpoi susține: „De fapt, regimul sufletesc al literatorului basarabean este unul paradoxal, îmbinând tipul naiv, corespunzător unui homo naturalis (sau homo folcloricus în plan artistic), cu tipul paroxistic al exilatului care se află mereu într-o situație limită…”.  În continuare mai constată și existența unui al treilea tip, căruia îi spune „homo naturaliter christianus”. (mai mult…)

Zahar Prilepin

luni, octombrie 8th, 2012

Este un soț fericit. O spune știind fraza lui Tolstoi. Are patru copii. Are 37 de ani. Este ras pe cap. Este născut într-o familie de intelectuali dintr-un sat din Reazan. Trăiește în Nijnii Novgorod. Unde și-a luat licența în litere. A lucrat hamal, depozitar. A luptat în Cecenia. Face parte din partidul național-bolșevic, interzis în Rusia. A polemizat direct cu Putin. La o întâlnire a scriitorilor ruși cu actualul președinte. Pe atunci era premier. A început să publice în 2003. Iar din 2005 scoate câte un roman pe an. A fost declarat cel mai bun prozator rus al primului deceniu din secolul XXI. Cu un premiu de o sută de mii de dolari.

Nimeni nu descrie iubirea mai bine ca Zahar Prilepin. Spune diva tv Tina Kandelachi. Iar regizorul Mark Zaharov îl recomandă prietenilor săi. Germanul Gunter Grass îl consideră unul dintre cei mai mari prozatori ruși. Unii zic că Zahar Prilepin continuă tradiția lui Abramov. Alții cred că e noul Gorki. Unii zic că e Hemingway. Unii zic că e Aksionov. Alții îl învinuiesc că a ucis copii în Cecenia.

Zhar Prilepin este un om fericit. Care descrie nefericirea omului mic din Rusia. Citește  Romain Gary, Thomas Mann, Boris Zaițev, Henry Miller, Vladimir Nabokov, Eduard Limonov, Leonid Ivanov, Mihail Șolohov.

La editura Cartier a apărut traducerea romanului Sankea. Versiunea românească o semnează Vladimir Bulat.

Marți, 9 octombrie, la 19.00 Zahar Prilepin & Vasile Ernu, autorul volumului Intelighenția rusă azi, vă așteaptă la Librăria din Centru.

Zahar Prilepin se scrie cu literă mare. La Librăria din Centru.

Zece basarabeni pentru cultura română

marți, august 28th, 2012

Cei zece sunt:  scriitorii Dumitru Crudu, Ștefan Baștovoi, Alexandru Vakulovski, Vasile Ernu, Pavel Păduraru, Mitoș Micleușanu, pictorul Roman Tolici, istoricul Octavian Țâcu, dramaturgul Nicoleta Esinencu, formația Zdob și Zdub.

Spre deosebire de scriitorii basarabeni din generațiile precedente, care au încercat să se sincronizeze prin scrierile lor cu literatura română, având în spate povara culturii și recunoașterea, complexele și fobiile din RSSM, cei zece au intrat în cultura română ca niște imperialiști. Fără complexe. Au făcut din defectele predecesorilor atu-uri. Ei declară în biografiile lor că s-au născut în URSS.

Ștefan Baștovoi spune că l-a „bătut pe umăr pe Tzara și pe Salvador Dali”. „Da, nebuniile mele au culminat cu călugăria. (…) Când am înțeles că nu este nicio nebunie mai mare pe care ar putea s-o facă omul, nu m-am putut abține să n-o fac și pe asta”.

Iar Mitoș Micleușanu, ca un Dumnezeu, împarte timpul și funcțiile: „Pe Chiva îl văd președinte al României peste un an, maximum. Pe mine mă văd președinte al Bulgariei peste o săptămână, cel mult. Pe Țupa îl văd președinte al Statelor Unite, peste cel mult o oră, după ce va citi interviul. Pe Elena Vlădăreanu o văd ca general al forțelor oculte din Sahara, cel mult peste 20 de secunde. Pe Komartin îl văd președinte al Constelației Salamandra în cel mult opt ani…”

Cei zece au o Planetă Moldova și vin din URSS. Ca să se afirme în România.

Așa spun cărțile.

ZECE BASARABENI PENTRU CULTURA ROMÂNĂ de Mihail Vakulovski. Ilustrații de Dan Perjovski (Casa de Pariuri Literare, 2011)

(Pentru Cartea zilei, Publika TV)

Intelighenția rusă văzută de Vasile Ernu

miercuri, august 15th, 2012

Ce face intelighenția rusă? „Ca orice rus, am băut și am vorbit”. Despre Marquez, Mickey Rourke, Hemingway și Miller. Dacă este de stânga, atunci spune „capitalismul este un rahat”. Dacă ajunge în România, atunci Zahar Prilepin constată: „România nu încearcă să-ți placă, să te domine. Nu contează cine a venit la ea s-o viziteze, ea își vede de treabă. Se vede ți în arhitectură, sunt lucruri frumoase, dar nu sunt agresive. Oamenii sunt plăcuți, dar nu sunt agresivi, nu te cotropesc cu ospitalitatea lor.”

„Bucureștiul nu este un oraș superficial. Am fost în Ungaria, unde atmosfera dominantă e melancolia. Bucureștiul e și el melancolic, dar nu chiar așa. Ceaușescu a fost chiar un politician cu adevărat nebun. Avea idei! Clădirea aia (Casa Poporului – n.m.) e realizarea propriei lui nebunii. E ca Marquez. Nu e pentru ființe umane. În acelașii timp e atractivă. Ungurii au încercat să fie sociualiști, dar nu au reușit, sunt o țară mică, au probleme mici și dorințe mici. Ceauțescu e simbolul dorințelor uriașe.”

Intervievații lui Vasile Ernu, în mare parte, fac parte din intelighenția de stânga. Dar, alături de scriitorul Zahar Prilepin, editorul Alexandru Ivanov, politologul Boris Kagarlițki, grupul radical „Voina”, îl veți găsi și pe liberalul Artiom Troițki, criticul și istoricul rockului sovietic sau criticul literar Lev Danilkin, sau komunistul și imperialistul sovietic Aleksandr Prohanov.

Cine este intelighenția rusă azi? Ce citește? Ce face? Pe cât de tare se implică în politic ca să respecte termenul de intelighenție? Ce face Rusia azi? E o țară aproape necunoscută. Și obosită.

„Umorul, ironia, sarcasmul au devenit marginale. Rușii au obosit și să râdă, și să plângă”. Așa spune Zahar Prilepin.

Așa spun cărțile.

INTELIGHENȚIA RUSĂ AZI de Vasile Ernu (Editura Cartier, 2012)

(Pentru Cartea zilei, Publika TV)

Rușii vin pe 28 iunie

joi, iunie 28th, 2012

Vin rușii. În Librăriile Cartier. De azi. Vor fi la 99 de lei. Preț promoțional. Din 1 august vor fi la 124 lei moldovenești.

După aia vor trece Prutul.

Sunt mulți.

Intelighenția rusă azi

miercuri, iunie 13th, 2012

Ieri a fost 12 iunie. Rușii și-au sărbătorit Constituția. Oficial. Și au protestat. Împotriva oficialului.

La începutul secolului XX, probabil era 1907, apare antologia intelighenției ruse cu titlul Vehi. Peste zece ani au urmat revoluțiile care au schimbat radical Rusia.

Vasile Ernu încearcă să afle starea Rusiei.

Sunt discuții cu scriitorii Zahar Prilepin (romanul Sankea), Gherman Sadulaev (Ia ceceneț, volum în curs de apariție la Cartier), Aleksandr Prohanov (nu va apărea niciodată la Cartier, ultimul imperialist sovietic), cu filozoful Boris Groys (autor Ideea din Cluj), cu editorul Aleksandr Ivanov (excelenta Ad Marginem), cu cel mai activ critic literar Lev Danilkin, cu rock-istoricul Artiom Troițki. Lista e lungă. Sunt 360 de pagini.

Sunt două variante de copertă.

Așa a fost prima. Până la fb:

După intervențiile înțelepte ale internauților coperta, în viziunea lui Vitalie Coroban, va fi așa:

Va fi un tiraj scurt. Ca o revoluție rusă. Și o lectură lungă. Ca un război civil rus.

Cărțile Republicii Moldova pentru 2012

joi, martie 29th, 2012

Dimineața, pe 21 martie, am transferat 200 de lei pentru procurarea documentelor de achiziție pentru licitația Ministerului Culturii nr. 612/12 din 5 aprilie. Am prezentat dispoziția de plată. Dar contul nu era corect indicat în documentație. Ministerul Culturii era ocupat cu Mărțișorul. Și în haosul festivalului au încurcat cifrele. După amiază am mai făcut un transfer de 200 lei. Pe alt cont.

Pe 27 martie am primit documentele de licitație.

Pentru anul 2012 în bibliotecile Republicii Moldova vor intra următoarele cărți:

„MINISTERUL CULTURII al REPUBLICII MOLDOVA

Hotărîrea

Colegiului Ministerului Culturii

nr._01____din 28 februarie 2012

Cu privire la examinarea şi aprobarea Programului editorial 2012

Nr.d/o Autorul şi titlul cărţii

1. Suceveanu A. Jurnal de bord: Proză şi poezie

2. 2. Bogatu Ion. Vînătoarea bourului

3. Botezatu Eliza. Dumitru Matcovschi – poetul şi prozatorul

4. Butnaru Leo. Legea scrînciobului…

5. Vasilcău Traian. Călugăr fără schit: Poezii

6. Cenuşă Zina. Povestiri

7. Codreanca Lidia. Nufăr îngheţat: Poezii

8. Diordiev Ion. Culegînd frumoasele poveţe: Poezie

9. Grosu Valeria. Zicerea pămîntului

10. Hîncu M. Antologie de poezie româno-spaniolă

11. Hlib Lidia. Piese pentru copii

12. Mânăscurtă I. Carte de eseuri (60 ani de la naştere)

13. Melnic Ştefan. Satana pe pămînt: Proză

14. Moraru Haralampie. Viaţa de mai tîrziu. Proză

15. Paladi Tudor. Metafora între cuvînt şi dram: Eseuri

16. Portas Valentin Mondirul : Fabule

17. Rău Alexe. Poeme

18. Exupery A. de Saint. Micul Prinţ/ Trad. de I.Creţu

19. Slutu Nina. Poezii

20. Ştirbu Titus. Eram un bob şi eu: Poezii

21. Zbîrciog Vlad. Eminescu, eternă statuie a spiritului: Eseuri

22. Roibu Nicolae. Nevoia de oameni: Publicistică

23. Strîmbeanu Andrei. Culegere de dramaturgie

24. Fabian Nicolae. Poezii

25. Grama Steliana. Memoria sugativei: Eseuri

26. Ghimpu Dina. Teatrul “Eugen Ionesco”: Istoria unei disidenţe

27. Ungureanu Larisa. Portrete în timp

28. Taina vieţii mele: 70 ani Mihai Dolgan

29. Bîrădeanu Lucreţia. Scrisori din Paris (lb franceză)

30. În memoriam. Cataraga Tudor: Album

31. Dascăl Ion. Partituri

32. Neamţu Petre. Metodă pentru acordeon

33. Rusnac Constantin. Coruri

34. Patrimoniul cultural imaterial al RM: Studiu ştiinţific

Preşedintele Colegiului ,

Ministerul Culturii Boris FOCŞA

1. Condiţii de editare a cărţilor:

Volum (coli de tipar) 5/ex

Tirajul (cantitatea) 1000/ex.

Formatul cărţii A5

Culoarea text 1

Hîrtie text (ofset 70gr sau ofset 80gr.)

Hîrtie copertă 250gr, carton, culoarea 4+1 lac UV

Denumirea mărfurilor /serviciilor

redactarea tehnică;

redactarea literară;

lucrul cu autorul;

prezentarea grafică şi artistică a copertei şi întregii ediţii;

servicii poligrafice,

cusutul cărţii.”

Citat închis.