Articole cu următoarea etichetă ‘Vama’

Am tot mers

luni, august 9th, 2010

Am tot mers până sâmbătă.

Pe drumurile drepte ale Ungariei. Cu indicatoare la fiecare 50 de kilometri: „Atenție la căprioare!”  Pe drumurile întortocheate ale României cu un singur indicator ”Atenția la căprioare!” Mă întrebam pe unde s-au ascuns cerbii maghiari și de ce pe drumurile României nu sunt indicatoare: „Atenția la girafe!”, „Atenție la struți!” și „Atenție la cămile!”.

Plăcut surprins încă odată de amabilitatea vameșilor și grănicerilor de la Leușeni. Coada de mașini cu numere italiene și cu șoferi moldoveni era întinsă de la Nădlac până la Albița.

Uimit de febrilitatea bloggerilor cartieriști sau cartierieni. Obișnuit cu numărul de hârțoage de pe masa de luni, care n-au avut hodină.

Am ieșit din vacanță. Vreau un an sabatic. Dar nu se poate.

Lasă că vine. În altă viață.

Etichete: ,
Publicat în ZZ | 3 Comentarii »

Cartea la Intercontinental

miercuri, iunie 16th, 2010

Sunt împotriva subvenționării editării de carte din banii publici. Cel mai mare editor român al scriitorilor basarabeni abia dacă este cunoscut de librarul din propriul cartier. Iar editorii basarabeni care au fost subvenționați pentru editarea scriitorilor români îl cunosc pe Eminescu și Caragiale mai degrabă de pe bancnotele de roni decât din volumele publicate. Tirajul, volumul, aspectul unei cărți subvenționate sunt determinate de banii pe care îi va primi editorul. Rapoartele vor suna frumos. Atât doar că impactul acestor cărți va fi unul steril. Editorul și funcționarul donator vor avea grijă doar de borderouri și facturi.

Cartea românească tipărită la Chișinău și exportată în România achită TVA de 9% în vamă. Asta înseamnă că editorii basarabeni sau partenerii editorilor basarabeni achită taxă statului român din prețul unui articol care încă nu este vândut. Este practica capitalismului incipient sau măsuri restrictive vizavi de partenerii neloiali. Asta e ca să vorbim despre relațiile specifice dintre cele două țări.

Repatrierea obligatorie a valutei într-un termen fixat de guvernul de la Chișinău e o altă relație specifică a celor care operează în domeniul cărții românești.

Pierderea prin mapele ministeriale a Scrisorii AȘM despre trecerea la noua ortografie („â” din „a” și sunt), amânarea examinării Legii activității editoriale sunt alte aspecte ale activității editorului basarabean.

La Intercontinental, București a fost o conferință. Relațiile moldo-române în noul context (geo)politic. Experții și oficialitățile au vorbit despre politic. Și despre relațiile speciale. Eu am vorbit despre carte.

Etichete: , , , , ,
Publicat în ZZ | 2 Comentarii »

Vama Leușeni

vineri, martie 26th, 2010

Barierile sunt ridicate. Nu e coadă. Vameșii și grănicerii se apropie de mașină. Dau binețe. Uneori chiar vor să zâmbească. Încă nu reușesc. Continuă să introducă datele în computer cu un deget. Dar parcă mai repede. Nu reușești să fumezi o țigară. Degeaba o aprinzi. După două fumuri ai primit documentele. Ești liber. Și drum bun.

E vorba de Vama Leușeni. N-am crezut la prima trecere. Bănuiam că e ceva special. O întâmplare. Văd că insistă. Începe să-mi placă această țară.

Eram doar cu două pachete de țigări.

Etichete: ,
Publicat în ZZ | Fără comentarii »

Moscova-Erevan

miercuri, octombrie 7th, 2009

Domodedovo, aeroportul, are Wi-Fi. Dar democrația internauților e rusească. Trebuie sa trimiți un sms cu plată la o companie de telefonie mobilă. Respectiv trebuie să-ți cumperi cartela telefonică de la compania cu Hi-Fi. M-am simțit mândru de libertatea din Grădina Publică din Chișinău. Dar Hi-Fi-ul era la Chișinău. Și eu hai-hui prin Domodedovo.

Erevan. Multe volgi, jiguliuri și alte minuni ale avtopromului sovietic. Un gri sovietic. Multă construcție. Clădiri iluminate. Foarte multe cazinouri. Și Russkoe Radio. Numerele mașinilor sunt în același stil ca numerele rusești.

De ce în țările din Est se completează în avion tot felul de fișe pentru tot felul de structuri birocratice? Pentru serviciul de imigrări, pentru serviciul sanitar, pentru fsb, pentru mss, pentru sss. Și mă mai bate la cap că e în interesul meu.

Armeanul din fața mea, care intra în propria țară, trebuia să completeze o fișă în engleză sau rusă. A completat-o însoțitoarea de bord. Armeanul nu știa să scrie.

Etichete:
Publicat în ZZ | 6 Comentarii »

Un tip speriat

joi, iulie 30th, 2009

Răsfoind bătrânește google-ul, am dat abia acu de aceste vorbe, spuse într-o toamnă târzie. Pe un blog românesc.

”1. # cezarpaulon 29 Nov 2007 at 2:17 am

@ vasgar: Dar cum ti s-a parut interviul cu Gheorghe Erizanu, de la Editura Cartier? Pe mine m-a socat chestia cu presiunile care inca se fac in Basarabia asupra editorilor de carte romaneasca. Fata care i-a luat interviul mi-a zis ca omul era destul de speriat si a evitat sa vorbeasca despre multe lucruri in fata reportofonului. De exemplu, la un moment dat zice de o carte care nu a putut fi publicata nicaieri in Moldova – dar n-a vrut sa spuna despre ce carte e vorba.
Chiar asa de grava e situatia?
(interviul e la adresa asta)

  • 2. # vasgaron 29 Nov 2007 at 3:20 am

am citit interviul cu Erizanu. nimic nou, credeam ca aceste lucruri se cunosc. comunistii, care guverneaza astazi in Rep. Moldova, privesc cu suspiciune pe oricine se declara roman… sunt sicanari jegoase (controale, temporizari la aparitie, tiparire…), plus atacuri comandate in presa controlata de ei. nu stiu despre ce carte/manuscris vorbeste. voi incerca sa aflu, sper ca nu e doar o fluturare de batista rosie. un pasaj din interviu m-a deranjat putin, pentru ca e foarte aproximativ. e chiar primul sau raspuns, unde vorbeste despre premiile Uniunii Scriitorilor din Romania (USR), incepand cu 1995. pai, eu am luat Premiul USR, la concurenta cu toata suflarea poetica romaneasca, inca in 1992, pentru “Personaj in gradina uitata”. si altii au luat premii depline (Leo Butnaru, Vitalie Ciobanu, Mihai Cimpoi…), doar Galaicu-Paun, colegul sau de editura, a luat un premiu special…
dar il inteleg pe Gheorghe. era foarte atent la ce spune pe zona politicului, pentru a nu avea probleme la Chisinau, asa ca a avut o formulare mai neglijenta in zona literara…

Numai ceva sa nu uit: miercuri 16 noiembrie!

@ vasgar: Din pacate, despre problemele celor care se declara români la Chisinău se stie prea putin la Bucuresti.

  • 5. # charles baudelaireon 02 Jan 2008 at 2:35 pm

Pai, am impresia ca Erizanu mereu a fost un speriat. De, frica are ochi mari! Pacat ca nu e mai realist si mai curajos…
tarascon”

Charles, și eu care credeam că, chiar dacă nu sunt atât de frumos ca Schiller, îl întrec în frumusețe pe Rimbaud?!

Etichete: , ,
Publicat în Dosar | 16 Comentarii »

Vama cărților

miercuri, iunie 17th, 2009

Cărțile importate în Republica Moldova sunt certificate după categorie de către Camera Națională a Cărților. În unele cazuri (erotică, pornografie) se cere și expertiza Agenției Naționale de Protecție a Moralitărții. Vameșul verifică corectitudinea efectuării documentelor vamale și a mărfii introduse. Punct. Fiecare are niște obligații foarte clare. De ce vameșul din Chișinău face examen de literatură pentru șoferul care aduce carte din România? De ce eu trebuie să-i povestesc șoferului că Marguerite Duras este clasic al literaturii franceze? De ce trebuie să-i povestesc conținutul romanului ”Extazul Lolei V.Stein”? De ce trebuie să-i spun că este unul dintre cele mai bune romane ale lui Duras? De ce trebuie să explic că ”Enciclopedia P.Guitz” nu conține cuvinte obscene? ”P” provine de la ”Purceluș”. Este o carte pentru copii de până la 7 ani. Pentru că vameșul stă în capul acestei țări. Pentru că vameșul știe un singur cuvânt care  începe cu ”p”. Scuzați! Două. Să nu-mi spuneți de ”Patrie”. Nu-l știe. Iar ”extazul” poate fi doar orgia pe care a văzut-o aseară la canalul porno, când cei doi copii ai săi și soția iubitoare dormeau liniștiți în casa lor din Valea Morilor. El știa că a doua zi va sta în capul acestei țări. Iar un șofer îi va povesti istoria literaturii franceze.

Etichete: ,
Publicat în ZZ | 13 Comentarii »