Articole cu următoarea etichetă ‘Steve Jobs

Caut e-machetator

marți, februarie 21st, 2012

Nu am datele situației demografice din Republica Moldova. Dar la Cartier e o explozie demografică. Cei mai grijulii tați sunt la Cartier. Cele mai atente mame sunt la Cartier.

De aia, din aprilie, angajăm machetator.

Culoarea ochilor, înălțimea, bogăția podoabei capilare, orientarea sexuală, orientarea religioasă nu contează. Cultura generală e obligatorie. Cunoștințele profesionale sunt indispensabile. Biografia lui Steve Jobs poate să n-o cunoască, dar Mac-ul trebuie să-l poată îmblânzi. Fumatul este un dezavantaj. Încălțămintea murdară este un dezavantaj. Fanii rock-ului au un mare avantaj. Cont pe „Odnoklassniki” și „V kontakte” este un dezavantaj. Bunul simț este un avantaj.

Puteți încerca pe: erizanu@cartier.md.

eBookul Cartier de pe iBookStore

joi, ianuarie 26th, 2012

Digitalul roman „Țesut viu. 10 x 10” al lui Emilian Galaicu-Păun a fost acceptat și pus în vânzare pe iBookStore. Iar când prietenii  internauți au făcut trimitere la el, cei de la iBooksore l-au scos de pe raftul virtual.

Sunt condamnat la explicații.

iBookStore e un butic cu menire de librărie din molul iTunes al lui Apple. Deoarece suntem români complicați și chiar încercăm să respectăm cumpărătorul nostru cu acel „Cărțile Cartier sunt în toate librăriile bune” am ales cel mai bun loc pentru cartea digitală: iBookStore. Motivele filozofiei lui Jobs le-am explicat mai demult. Le repet: cartea digitală din iBookStore nu are restricții la numărul de tablete de utilizare. Spre deosebire de cărțile cu DRM (limitate la 6) care sunt pe celelalte platforme de vânzare.

Primul ebook Cartier a fost „Sex & perestroika” de Constantin Cheianu. La ancheta iBookStore în dreptul solicitării „limbă” am dat „english”. Româna nu există în opțiuni. Și a mers. În cazul romanului lui Alexandru Vakulovski „157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană” am făcut același lucru. Dar n-am reușit să adormim vigilența santinelei digitale. Și ei au modificat: „Romanian, Moldavian, Moldovan”. Același lucru s-a întâmplat și cu „Florile dalbe”.

După scrisori, scrisori cei de la iBookStore ne-au spus să completăm pentru „Țesut viu” în dreptul solicitării limbă cu abrevierea „rom” din codul ISO. Și, în prima fază, romanul în română a lui EGP, apărea cu „Romany”. În același „Codes for the Representation of Names of Languages” această abreviere este urmată și de noțiunea „tsigane”.

Au fost scrisori, scrisori. Explicații, explicații. Cărțile digitale Cartier și, de fapt, toate cărțile digitale românești, care vor ajunge cândva  la codul „rum/ron”, conform ISO 639-2,  sau „ro”, conform ISO 639-1, vor apărea cu mențiunea limbilor „română și moldovenească”. Asta n-o putem schimba. Și nici nu putem adormi vigilența santinelei digitale. Și nici nu putem să-i explicăm științific că e vorba doar de limba română. Suntem români complicați. Cu cod ISO rum/ron și ro. Dar cu română și moldovenească.

Cartier. Date biografice

marți, decembrie 27th, 2011

În toamna lui 1994 venea din Canada, pentru Editura Cartier, echipamentul tehnic. Erau Mac-uri. Chișinăul n-avea reprezentanți oficiali sau cei care se dădeau reprezentanți oficiali, de fapt, nu erau. Bucureștii erau foarte scumpi. Canadienii, prin emigranții basarabeni, ne-au oferit cele mai bune prețuri.

Ce este un Mac, pe atunci, știau câțiva oameni din Chișinău. Cine e Steve Jobs știua doi oameni. Întâmplător, cei doi erau de la Cartier.

Chișinăul era computerizat ca și acum. Non-Mac.

Mac-ul nu era iubit la Chișinău din cauza că nu existau programe piratate. Totul trebuia cumpărat. Iar munca intelectuală este scumpă.

Aceste două Mac-uri sunt produse în Irlanda. Au fost fotografiate de Valentin Vârtosu jr. Piciorul de scaun, intrat în cadru, face parte din conceptul fotografului.

Cu ele au fost machetate „Lunaticul nopții scitice” de Nicolae Popa, „Frumoasa lumii” de Mihai Eminescu, „Gesturi (Trilogia nimicului)” de Em.Galaicu-Păun, revista glossy „Cartier magazin” și DEI-ul.

iCartier în șapte pași

joi, noiembrie 3rd, 2011

Primul pas. Dumnezeu l-a chemat pe Steve Jobs să-i aducă  un iPad. Stive, ca un bun creștin, s-a dus la Dumnezeu. A fost în octombrie 2011. The New Yorker l-a făcut public.

Al doilea pas. Cu un an în urmă, în octombrie 2010,  am făcut o lansare de carte prin orașele Europei: Frankfurt, Bruxelles, Paris, București. Mi-au fost foarte dragi românii din acele orașe. Atunci am zis că e bine și e de datoria noastră să avem grijă și de ei. Iar grija noastră e foarte simplă: cărțile Cartier trebuie să ajungă cât mai repede și în condiții cât mai bune la ei. Un an de zile (aproape un an) un om drag mie a învățat engleza, a studiat aplicațiile pentru eBook-uri, a creat eBook-uri de probă. Le-a testat. Le-a rebutat. A dezmierdat cifrele care se transformau în litere. Le-a iubit. Le-a urât. Le-a iubit iarăși. Le-a urât iarăși. Între timp unii editori români au devenit digi. Le-am văzut greșelile. Între timp, unele portaluri românești ne-au cerut ebook-uri. Am rezistat tentației. Atunci i-am înțeles pe scriitorii de la Târgoviște. Cei care au debutat ca scriitori formați. Abia la 40 de ani.

Un alt om drag mie, un guru al IT-ului din ch-ău, a văzut ceea ce a făcut primul om drag mie. Ne-a ajutat să omitem erorile. De atunci i-am rămas dator cu o bere.

Așa a apărut al treilea pas. Primul iBook Cartier a fost acceptat de iBookstore. La 16 octombrie 2011. Este a treia ediție a romanului „Sex & Perestroika” a lui Constantin Cheianu. După planurile noastre, ar fi trebuit să fie „Capcanele identității” de Tamara Cărăuș. Se vede că, totuși, „capcanele identității” apar după „sex” și „perestroikă”.

Al patrulea pas. Intră pe iBookstore.

Al cincilea pas. Ia-ți gratuit iTunes, dacă nu-l ai încă.

Al șaselea pas. Vei răsfoi primele 35 de pagini. Din Cheianu. Gratuit. De pe iBookstore. Dacă îți place cum e scris, cum e făcut, atunci o procuri. Cu 1,99 de dolari americani sau 1,49 de euro. De pe cardul tău.

Al șaptelea pas. Te faci comod. Îți deschizi iPad-ul, iPhonul sau iPod-ul. Și citești. Cum oamenii veneau în piață nimeni și „plecau eroi.” Era 1989.

Tabletele

vineri, iulie 1st, 2011

Aceasta e tableta bunicăi mele. Cu ea a învățat în interbelic scrierea literelor. O parte era liniată. Tot cu ea a învățat și operațiile cu cifre. Cealaltă parte era în pătrățele. Liniile, pătrățelele s-au șters cu timpul.

E o tablă. Încă nu se născuse Steve Jobs.

Și aceasta e o tabletă. De la editura Cartier. După ce s-a născut Steve Jobs.