Articole cu următoarea etichetă ‘Stepaniuc

Plagiatorii

marți, aprilie 12th, 2011

Inițial a fost Levit. Textul lui Levit. După aia a fost Stati. Cu text plagiat din Levit.

Apoi Uniunea Scriitorilor l-a exclus din rândurile sale pe Stati. Pentru plagiat.

Apoi a venit Stepaniuc. Și l-a plagiat pe Stati. Istoria Moldovei a lui Stepaniuc are note și trimiteri la documente din arhivă. Dar aceste documente nu există. Ele au fost inventate de Stepaniuc. Arhivă există. Dar Stepaniuc n-a fost niciodată în vreo arhivă.  El a motivat că feciorul său a umblat la arhivă. Și-i aducea documente. Dar nici feciorul n-a fost prin arhive. Accesul în arhive este strict monitorizat. Atunci Stepaniuk a spus că șeful arhivei îi aducea documentele. În timpul când era prim-vice-premier. Și inventa editarea manualelor fără editori. Dar aceasta înseamnă abuz în serviciu.

Consiliul Național de Atestare și Acreditare a considerat că domnul Stepaniuk poate rămâne doctor în istorie. Ca și  Cojocaru, ca Eșanu, ca Moșanu, ca Șarov, ca Varta, ca Pâslariuc, ca Musteață. E ca Iorga. Acest domn Stepaniuc. Doctor în istorie.

Manualele care vor fi

miercuri, februarie 10th, 2010

Azi a fost licitația de manuale.

Anul trecut, din cauza reformei lui Stepaniuc, elevii din R.Moldova au rămas fără manuale. Fondul Extrabugetar de Manuale n-a reușit să încaseze 6 milioane lei din arenda manualelor. Acești bani lipsesc acum pentru repunerea în funcție a sistemului de editare al manualelor. Editorii au fost afectați direct. Librarii au fost afectați indirect. Tipografii au fost afectați direct. Furnizorii de hârtie au fost afectați direct. Copilul din clasa a V-a a consilierului prim-ministrului a fost afectat direct. A învățat dintr-un manual utilizat în al cincelea an. Uzat. Fără pagini. Fără coperți.

De la implementarea în 1998 a reformei învățământului preuniversitar tirajul manualelor a scăzut de la 87 de mii de exemplar până la 40 000 de exemplare astăzi. Numărul elevilor ar putea fi și mai mic. Unele școli prezintă în borderourile lor și copii care au plecat în străinătate. Ca să păstreze un număr mai mare de elevi. Altfel școlile riscă să fie închise.

Statistic în Republica Moldova sunt mai puțini elevi decât în județul Iași.

Oferta cea mai mică a fost pentru manualul de „Fizica”, clasa a IX-a, a Editurii Cartier. Pentru 112 pagini color, la un tiraj de 47 000 exemplare, la un format de 16,5 x 23 cm, editorul a solicitat 13,47 lei.

Cea mai mare ofertă a fost la manualul de „Limbă și literatură română pentru școala alolingvă” pentru clasa a XII-a a Tipografiei Centrale. Pentru 224 de pagini, format 16,5 x 23 cm, pentru un tiraj de 7000 exemplare, editorul a solicitat 59 de lei.

Cel mai voluminos manual a fost ofertat de Vector. Pentru „Limba și literatura rusă”, clasa a IX-a, școala rusă, autorii propun 408 pagini.

Au fost acoperite toate cele 22 de loturi scoase la licitație. Documentele de licitație au fost procurate de 15 editori.

Cea mai mare concurență a fost pentru următoarele loturi:

1. „Educația plastică”, clasa a VII-a – 4 oferte (Litera Internațional, Litera AVN, Știința, Epigraf).

2. „Limba și literatura rusă”, școala națională, clasa a IX-a - 4 oferte (Lumina, Vector, Prut Internațional, Cartier).

3. „Limba și literatura română”, clasa a IX-a – 3 oferte (Litera AVN, Știința, Cartier).

Proiectul editorilor

marți, noiembrie 24th, 2009

În 2000 ministrul al Culturii era compozitorul Ghenadie Ciobanu. Atunci am propus un proiect de Lege cu privire la activitatea editorială. Proiectul editorilor era elaborat de Iurie Colesnic, Gheorghe Prini și Gheorghe Erizanu. L-am refăcut de vreo 5 ori. Politicienii de atunci erau îndrăgostiți de cuvântul compromis. Am făcut tot felul de compromisuri. Ghendie Ciobanu și-a promovat propria lege. Era firesc. Din proiectul nostru de lege a rămas ceva. Dar nu mai știu ce. Pe parcursul a 8 ani comuniștii au modificat legea de 8 ori. Era metoda micilor victorii ale lui Stepaniuc. Azi mergem cu interzicerea până la punctul B. Peste un an mergem mai departe. Ajungem la punctul F. Și tot așa. Până au ajuns la Z. În 2008.

Mai jos Vă ofer varianta propusă de editori în noiembrie 2009 (la acest proiect au lucrat Gheorghe Prini, Iurie Bârsa și Gheorghe Erizanu). (mai mult…)