Articole cu următoarea etichetă ‘Serile poetice

Noaptea cărților deschise. Alice

miercuri, iunie 2nd, 2010

Vineri am avut Noaptea Cărților Deschise. În Librăriile Cartier. Asta înseamnă că de la 6 seara până aproape de miezul nopții am vândut cărți cu o reducere de 15 la sută. Surprinzător, dar în sectorul Ciocana, unde bulevardul Mircea cel Bătrân miroasea a biere ieftină, a biere multă, poate doar în Groapa lui Eugen Barbu să mai fi rămas acel miros, a fost lume la Casa Cărții. Surprinzător. Dar acea lume chiar a cumpărat carte. Dacă te uiți din satelit, așa se vede mai nou Chișinăul, atunci bulevardul Mircea cel Bătrân e ticsit cu bodegi care se cred restaurante, cu restaurante care se cred locuri boeme, cu pizzerii care vând hamburgheri, deci, dacă te uiți foarte atent, atunci în spatele restaurantului „Fazanul de Aur, în spatele restaurantului „Muntenia”, în spatele unui restaurant fără nume (are un nume, dar nu-l știu) stă pitită Casa Cărții. Mă-nclin în fața oamenilor care au venit prin damf și miros de bere, prin întuneric, pe scări, printre restaurante și au cumpărat cărți. În Noaptea Cărților Deschise. Mă-nclin.

Ieri am lansat „Aventurile lui Alice în Țara Minunilor” la Librăria9. Surprinzător. N-o să mă credeți. Dar am văzut foarte mulți copii. Acești copii n-au fost aduși în rând, câte doi, de o educatoare severă și blondă de la Grădinița „Puișor”. Acești copii au venit cu părinții lor. Au umblat prin toate cărțile din librărie. Le sclipeau ochii. Se uitau la desene. Citeau pe silabe. Citeau cuvinte. Erau copii fericiți. Acești copii vor citi. Mă-nclin în fața părinților lor.

Mâine, joi, la 18.15, la Librăria din Centru vom avea Seara Poetică Maria Șleahtițchi. După bucureșteanul Claudiu Komartin, după desantul scriitorilor regățeni, ieșeni, clujeni și armeni din cadrul Festivalului Zilele Literaturii Române la Chișinău vin bălțenii. La Chișinău.

Azi închei optimist. Mâine voi fi nevoit să fiu nervos și supărat. Pe colegii mei editori. Sau vineri. Mai vedem.

Diseară

vineri, martie 5th, 2010

După miezul nopții facem 15 ani.

Ne găsiți.

La Librăria din Centru vă așteaptă Emilian Galaicu-Păun, scriitor și redactor-șef al editurii Cartier, Ala Neamțu, director librărie, Nina Mășcăuțanu, librar, Cristina Duduță, librar și multă carte. Și maratonul poeților. Mascota librăriei: scriitorul Emilian Galaicu-Păun. Librăria e deschisă până la miezul nopții.

La Librăria9 vă așteaptă Dorin Onofrei, traducător și redactor, Anișoara Oboroc, director librărie. Și maratonul poeților. Și multă carte. Mascota librăriei: scriitorul Dumitru Crudu. Librăria e deschisă până la miezul nopții.

La Librăria din Hol vă așteaptă Valentin Guțu, lingvist și redactor, Tamara Șveț, director librărie. Și maratonul poeților. Și multă carte. Mascota librăriei: scriitorul Iulian Filip. Librăria e deschisă până la 21.

La Librăria Vărul Shakespeare vă aștept eu, Veronica Voroniuc, director librărie. Și maratonul poeților. Și multă carte. Mascota librăriei: scriitorul Vladimir Beșleagă. Librăria e deschisă până la miezul nopții.

La Casa Cărții vă așteaptă Inga Druță, redactor și lingvist, Ana Mândru, director librărie. Și maratonul poeților. Și multă carte. Mascota librăriei: scriitorul Constantin Cheianu. Librăria e deschisă până la 21.

Scriitorii, rockerii, interpreții anunțați  în afiș vor fi cu lecturi și recitaluri la ore diferite în librăriile noastre. Ulterior lista a fost completată și cu alte nume.

Komartin & Coman

joi, februarie 25th, 2010

„Un anotimp în Berceni”, „Dicționarul Mara” și „Monstrul fericit” mai pot fi găsite azi la Librăria din Centru. Sunt ultimile exemplare, adunate de prin toate librăriile Chișinăului. Poate le mai prindeți pentru un autograf. Poate nu le mai găsiți. Vă privește. 99,9 la sută din tiraje s-au vândut în România. În librăriile românești nu le mai puteți găsi din toamnă.

Cu aceste trei cărți am reușit să ne demonstrăm nouă (nu am veleități să demonstrez terților) că piața de carte românească poate absoarbe poezie. Poezie a tinerilor. Contează să fie de calitate.

Mă-nclin în fața tuturor librarilor care au acceptat cartea de poezie. (Cei din meserie știu de ce).

Am un sentiment straniu față de cititorul de poezie basarabean, care, cu excepția celor 0,1%, au trecut pe lângă carte/ cărți cu propria poezie în cap.

Ne vedem diseară. Cu Dan Coman și Claudiu Komartin. La Librăria din Centru.

La o aniversare

miercuri, februarie 24th, 2010

Avem 15 ani. Ce facem?

Evenimente. Culturale.

Și cărți.

În martie vor apărea:

„Eroi și minuni ale Evului Mediu” al celui mai important medievalist Jacques Le Goff;

„SchrummSchrumm”, romanul lui Fernand Combet, care a apărut în Franța acum 40 de ani la o editură mică, readus recent  în atenția publicului mare de Gallimard;

„Holocaustul la periferie”, o antologie de studii despre holocaustul din Transnistria din anii 1941 – 1944, este o traducere din germană;

„Evanghelia trădării sau O biografie a lui Iuda” de Regis Burnet;

„Copilul din mașina galbenă”, probabil cel mai bun volum de poeme al Irinei Nekit;

„Bunele maniere” de Angela Cara într-o ediție revăzută, completată și de bun-smiț.

 Evenimente.

Joi, 25 februarie, la 18.15, la Librăria din Centru vă așteaptă, pentru prima dată la Chișinău, cei mai importanți poeți ai generației tinere din România: Claudiu Komartin și Dan Coman;

miercuri, 3 martie, la 17.00, la Librăria9 vor fi lansate romanele Oanei Stoica Mujea;

 miercuri, 3 martie, la  18.15, la Librăria din Centru va fi lansat romanul de debut al Stelei Popa „100 de zile”, prima lucrare de proporție despre evenimentele din aprilie 2009;

vineri, 5 martie toate Librăriile Cartier vă așteaptă la „Noaptea cărților deschise” (dichis și carte) într-un program de până la miezul nopții;

miercuri, 10 martie, la ora 18.15 la Librăria din Centru deschidem Expoziția de cea mai bună carte germană (voi reveni cu detalii).

Ne maturizăm frumos. Exploatând munca unui minor de 15 ani. Care-i face la 6 martie. (Ne cerem scuze că am mințit pe FaceBook, care nu permite sau permite cu restricții înregistrarea minorilor. Sper să fim înțeleși.)

Vă așteptăm. Și mulțumesc celor care vor fi alături de noi.

O factură

vineri, noiembrie 20th, 2009

Aseară am relansat Serile Poetice Cartier. Cu tinerii poeți de la revista Clipa. Foarte tinerii poeți au citit. Bătrânii poeți Em.Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Irina Nechit și Teo Chiriac au ascultat. Iar o mamă a unui tânăr poet ne-a mulțumit: „Îți și vă mulțumesc pentru ceea ce faceți pentru acești tineri”.

Mai jos vedeți o poezie pe o factură fiscală. Postpostmodernă. A bătrânului poet Xerox.

factura_fiscala_WC

Privesc.eu

joi, iulie 9th, 2009

Seara Poetică Dumitru Crudu va fi transmisă în direct pe www.privesc.eu. Încercăm să mai diluăm conferințele de presă ale politicienilor noștri cu poezie de Dumitru Crudu, invitatul special. Invitatul special are un recital de 30 – 40 minute. Crudu a avut dreptul să aleagă cinci poeți dragi inimii lui. Care au dreptul să citească cîte una-două poezii. Ei sunt Vasile Romanciuc, Leo Butnaru, Leo Bordeianu, Hose Pablo și Aurelia Cojocaru. Moderator și gazdă: Em.Galaicu-Păun, redactor-șef Cartier, poet, prozator, eseist, traducător ș.a.m.d. Politicește ar fi 1 plus 5 plus 1 sau 7 magnifici. Avem și noi magnificii noștri. Omenește vorbind, e vorba de șase poeți. Într-un recital. Al șaptelea e gazdă.

Vizionare plăcută. Vă așteptăm și pe viu. Peste trei ore.

Crudu. Vânzătorul de vise

joi, iulie 9th, 2009

Cea mai frumoasă biografie Dumitru Crudu poartă semnătura Alexandru Mușina. Dar ea nu va fi scrisă niciodată.

Pe atunci Dumitru Crudu era doar poet. Dramaturg și prozator a devenit mai târziu. Lucra la un ziar local din Brașov. Era vedeta ziarului. Articolele, interviurile cu tot felul de oameni ciudați, vârcolaci făceau tirajul ziarului. A fost demis pentru că a șters, din neștire și multă poezie, machetul ziarului care urma să plece în tipar peste câteva ore. Peste un an de zile, ca să ridice tirajul, editorul a trimis un alt ziarist pe urmele eroilor, adreselor lui Crudu. Să reia șirul de reportaje crudiene. Stupoare. Adresele lui Crudu nu existau. Oamenii lui Crudu nu erau. Poveștile lui Crudu erau doar în biblioteci. Crudu a inventat oameni, adrese, reportaje, interviuri. Crudu vindea vise. Și cititorii îl adorau. OTV-ul pe atunci  nu era în topuri.

Diseară îl puteți asculta pe vânzătorul de vise Dumitru Crudu. Într-o oră de poeme despre liubovi. La Librăria din Centru.

Moldova 1

vineri, iunie 26th, 2009

Moldova 1 nu este o companie de televiziune. Există Moldova reală. Cea pe care o percepem fiecare dintre noi. Cu ochii, cu inima, cu capul. Și există Moldova virtuală. Cea de pe butoanele telecomenzilor. Ea poate să-și zică Moldova 1, Pro TV, TV7, NIT, EU TV. În Moldova mea Aureliu Busuioc este un mare poet. Pentru ”Bătrânul poet”, pentru ”Nero”, pentru ”Am vrut s-o fur pe Mona Lisa”. Aseară le-am auzit. Am chemat televiziunile pentru a-l înregistra pe Busuioc. După înțelegeri prealabile cu Moldova 1, cei de acolo n-au venit, iar apelurile telefonice le întrerupeau. Pro TV nu are nevoie de poeți vii. Ca și celelalte. Se vor duce să filmeze înmormântările Poetului. Ca să-i filmeze pe politcieni. Nu pentru a-l onora pe poet. Sper din toată inima ca ironicul Busuioc să trăiască pe acest pământ mai mult decât televiziunile Moldova 1. Ambasadorul Cehiei a fost prezent la Seara Poetică Aureliu Busuioc. A recunoscut că a ales să fie ambasador în Republica Moldova, declinând o altă ofertă pentru o țară din Europa Occidentală, după ce a citit în cehă romanul lui Busuioc ”Pactizând cu diavolul”. Mulțumesc Cehiei. Am înțeles. Moldova nu poate fi Moldova 1, Moldova 2, Moldova 3. Ea poate fi doar Moldova. Sau nu poate fi deloc.

Aureliu Busuioc. Poetul

miercuri, iunie 24th, 2009

Aureliu Busuioc scrie cuvântul înger cu p mare. Poezia reverană Bâcului era o turmă de cuvinte. Poeții proletkultiști aveau în loc de frumusețe chipul lui lenin și în loc de sex batoza kolhozului. A trebuit să vină Aureliu Busuioc, îmbrăcat ca un dandy, să deschidă porțile limbii române și să erodeze realismul socialist cu un comportament de James Bond. Poezia se face pentru femei. Viața se trăiește pentru femei. Iar ”alin adie apasionata” e cea mai sexy poezie despre lenin. Și femeile l-au iubit pe poetul Aureliu Busuioc. Și poezia l-a iubit pe poetul Aureliu Busuioc. Peste 50 de ani. Azi alte femei continuă să-l iubească. Să-l dorească. Poetul Aureliu Busuioc este invitatul de excepție al Editurii Cartier. Joi, 25 iunie, 0ra 18.00 la Librăria din Centru. Vor fi două ore de dragoste nebună. Cu poezia.

Marcela Benea

vineri, iunie 12th, 2009

Am început Serile Poetice cu bunul simț. Cu Marcela Benea. Am auzit vocea poetului. Excelent recital. A fost o seara unde binele s-a simțit acasă. Am alungat pentru o oră și ceva politicul și cotidianul împovărat de nevoi. În jurul tău doar oameni frumoși. Poeții arată tineri. Fiică-mea a crezut că Teo Chiriac este un poet de 30 de ani. Se miră că nu l-a văzut pe la cenacluri. Multă prospețime. Chiar dacă poezia a fost scrisă în anii 70 ai secolului trecut.