Premiul pentru poezie 2009 al revistei „Observator Cultural” i-a revenit lui Alexandru Mușina. Pentru volumul „Regele dimineții”, apărut la Editura Tracus Arte.  O carte scrisă cu sinceritatea unei domnițe de 18 ani, cu alchimiile poetice ale unui profesor de arte poetice și cu tragismul vieților regilor lui Shakespeare.

”Nu-i Paradisul. E lumea

Celui frumos și cuminte. Pe care zeii

Îl apară și-l ascund.”

(Din „Nu-i Paradisul”)

”Fiindcă e vremea Piticului. A Babei Păroase.

Sleite sunt vinele cerului, obosită carnea pământului,

Plini de ciuperci plămânii aerului. Născuți

Prea târziu, născuți prea devreme,

Sub un semn strâmb, când uneltele

Ele însele, suflete simple, s-au umplut de tumori

Și se încurcă unele-n altele, făr” să priceapă de ce.”

(Din „Fiul iernii”)

„De ce vine tristețea? De ce stă mereu

După colțul casei, în dulap, sub măsuța din sufragerie (…)

(…)

Am fost buni, am fost cuminți, am fost buni,

Am fost cuminți… Ce mai vrea de la noi?

(Din „De Ce?”)