Articole cu următoarea etichetă ‘Mircea V.Ciobanu

Mircea V.Ciobanu: 10 romane basarabene

miercuri, februarie 27th, 2013

Explicaţia 1: Încerc să privesc retrospectiv câteva titluri care îmi mai sunt interesante ca literatură, ca text de plăcere, nu ca fapt de istorie literară.

  1. Constantin Stere În preajma revoluţiei (volumul I Prolog. Smaragda Teodorovna; vol. 2 Copilăria şi adolescenţa lui Vania Răutu). În continuare, fluviul se lăţeşte, fără să se adâncească… Celelalte romane sunt doar parţial-secvenţial digerabile.
  2. Alexandru Robot Music-hall. Un bun model de scriitură pentru adolescenţi.
  3. Paul Goma Din calidor. Celelalte romane, inegale, dar interesante în felul lor, sunt pentru un soi de lectură mai specială: amestec de memorii, reflecţii, publicistică şi eseistică foarte personalizată. În cazul în care îl priveşti pe autor-narator (aici ei se confundă ca niciodată) ca pe un personaj implicat, ca pe un erou, cu frustrările sale, e interesant să-i urmăreşti toate scrierile… dar e altceva decât lectura de plăcere, decât satisfacţia pur-estetică.
  4. Vasile Vasilache Povestea cu cocoşul roşu. Bine, Vasilache (stilul său) poate fi dedus şi poate să fascineze pe gurmanzii literari tot atât de mult şi din alte texte, dar am ales romanul emblematic, încă ne-descoperit, după mine. O mostră de artă pură, fără alte scopuri decât cele literare, ale spusului
  5. Ion Druţă Balade din câmpie (deşi cea mai bună substanţă de roman, structură şi scriitură echilibrată – lirică, dar fără excese poematice – e nuvela Ultima lună de toamnă).
  6. Aureliu Busuioc Hronicul Găinarilor (dar perfect modern e şi Singur în faţa dragostei, minus finalul, sentimentalizat şi… pozitivizat). Busuioc e tot atât de bun şi în Pactizând cu diavolul, Spune-mi Gioni, Lătrând la lună… Sigur că, într-un exces de rupere a rândurilor, aş putea alege 10 romane numai din Busuioc, Vasilache şi Beşleagă.
  7. Vladimir Beşleagă Zbor frânt (nu e de neglijat, bineînţeles, nici Viaţa şi moartea negfericitului Filimon, o carte încă nedescoperită).
  8. Ştefan Baştovoi Iepurii nu mor (nu însă şi ultimele lui producţii, liniare şi teziste).
  9. Emilian Galaicu-Păun Ţesut viu. 10X10 (dar cititorul-gurmand poate lua şi un aperitiv delicios, înainte de a consuma fibrele Ţesutului…: (anti-)romanul Gesturi).
  10. Ar fi banal să las aici loc GOL, pentru romanul în devenire, poate existent şi chiar citit, dar încă neclasicizat în mintea mea negrăbită, ori se află în proces maieutic (şi mă gândesc acum la Crudu, Vakulovski, Ciocan, Cheianu, Marcel Gherman, Doina Postolachi ş.a.). Dar am să respect regulile şi am să includ în listă romanul hypermodern, care anunţă tendinţa (potrivită sensibilităţii noastre est-balcanice): Necrotitanium de Mitoş Micleuşanu şi Florin Braghiş.

Explicaţia 2: Sunt convins că unele romane ale noastre exponenţiale (încă) se scriu. Zic să avem puţintică răbdare şi să revenim la lista secolului… să zicem pe la 2020.

10 romane basarabene

miercuri, februarie 27th, 2013

Dumitru Crudu solicită, în puținele texte despre carte din mass-media chișinăuiană, ajutorul cititorului pentru un top 10 romane basarabene din ultimii o sută de ani. După mine, ar fi:

1. În preajma revoluției de Constantin Stere

2. Povara bunătății noastre de Ion Druță

3. Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache

4. Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc

5. Zbor frânt de Vladimir Beșleagă

6. Frunze de dor de Ion Druță

7. Țesut viu. 10 x 10 de Em.Galaicu-Păun

8. Iepurii nu mor de Savatie Baștovoi

9. Pizdeț de Alexandru Vakulovski

10. Sex & Perestroika de Constantin Cheianu

Dacă mi-aș scoate embrionul istoric și cel legat de cifre, atunci ar mai fi:

- Music Hall de Alexandru Robot

- Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc

- Noaptea a treia/Viața și moartea nefericitului Filimon de Vladimir Beșleagă

- Izvodul zilei a patra de Vasile Vasilache

- Martorul de Vasile Gârneț

- Măcel în Georgia de Dumitru Crudu

- 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană de Alexandru Vakulovski.

Mă interesează, aproape ca pe o fată mare, părerea lui Eugen Lungu, a Luciei Țurcanu, a Mariei Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Grigore Chiper și al unuia care rupe rândurile, Mircea V.Ciobanu.

Vor fi subiectivi: Em.Galaicu-Păun. E într-o ceremonie de familie. Vasile Gârneț e autorul unui roman bun, Martorul, apărut cu chirilice în anii 80. Și lăsat printre cărțile care nu pot fi citite de noua generație.  Vitalie Ciobanu, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan sunt autori de romane.

Dragă Rică

vineri, octombrie 26th, 2012

Astăzi e ziua de naștere a lui Aureliu Busuioc.

De obicei, în ultimii ani, în apartamentul cu două camere de la etajul șapte sau opt (nu m-am descurcat niciodată cu etajul & ascensorul nervos), în această zi stăteau la povești cu Aureliu Busuioc: Eugen Lungu, Mircea V.Ciobanu & Gheorghe Prini, editorul, Vasile Romanciuc, Em.Galaicu-Păun,  Cornel, feciorul. De obicei, pe la zece și ceva seara, ajungea cu o sticlă de whisky și cu 20 de semnale din cartea apărută în acea zi, care-l avea autor pe Aureliu Busuioc, Oleg Bodrug, deputatul. De obicei, Oleg venea cu cineva. În fiecare an însoțitorul era altcineva.

La plecare, urcând în mașină, de la congresul Uniunii Scriitorilor din Moldova din acel 5 octombrie curent, Maria Șleahtițchi i-a spus că-i va telefona. „O să-ți răspundă Cornel,” i-a spus Aureliu Busuioc.

La două zile de la înmormântare, pe adresa editurii a sosit o scrisoare.

E din Timișoara. În plic erau două scrisori, pe două pagini diferite. Prima era adresată editurii.

A doua începea cu „Dragă Rică”. Era adresată lui Aureliu Busuioc. Și era o scrisoare personală.

Colegul de liceu, atent, îl felicita cu ocazia zilei de naștere.

O propunere

vineri, septembrie 21st, 2012

Eugen Lungu, cărturarul hedonist și redactorul șef al editurii Arc, pe când era caniculă și consultam edițiile Druță, mi-a zis că e bine ce fac pentru Druță, dar „poate/mai bine (nu țin minte exact) scoți o carte cu texte de pe blogul tău la Arc. Tu ești autor Arc”.

Prima și unica mea carte a apărut în 1994 sau 1995 la Arc. Era până la fondarea Cartier-ului. A fost un concurs de manuscrise. Atunci debutam alături de Mircea V.Ciobanu și Fidel (Galaicu). Ei erau poeții. Eu eram cu o carte despre Paris. După o bursă de o lună. E adevărat, că Mihai Cimpoi a vorbit despre poeziile din Carte orange.

Am avut o zvâcnire de orgoliu. De editor. Am cerut o pauză de gândire.  A mai fost telefonul lui Burac, care m-a întrebat de ce n-am publicat nimic până acum, având o editură.  Au fost discuții. Cu Eugen Lungu, cu Iurie Bârsa. Cu argumente frumoase. E bine când editorul Cartier apare ca autor la Arc. Și așa mai departe.

Am acceptat ca o fată mare. După aia m-am apucat să adun cumva cele 818 texte. Ca o vădană. Cu muncă silnică, corvoadă și fără scăpare.

Am scurtat. Am scurtat. Mai scurtez.

Rămân la titlul „Miercuri când era joi” sau aleg „Vineri, 31 aprilie”? Sau apare altceva?

Oricum, așez textele ca un damnat. Și nu mai întreb nimic.

Oleg Serebrian, diplomatul romancier

vineri, august 3rd, 2012

„- Necrofilia ! Cultul eroului gata să moară oricând pentru o cauză în care doar visele au dreptul să trăiască ! Singura deosebire e că naziştii vorbesc de eroul-solitar, iar comuniştii de eroul-turmă.”

Este din romanul lui Oleg Serebrian. Istoricul, geopoliticianul, politicianul și actualul ambasador al Republicii Moldova la Paris, după cărțile „Politică și geopolitică”, „Politosfera”, „Despre geopolitică”, debutează ca romancier.

Romanul a fost început la 17 februarie 2008 în Vijnicioara, încheiat la 17 iunie 2011 la Paris.

A apărut în colecția „Rotonda”. Este plin de date și cifre istorice. Autorul a studiat până și timpul meteo din acea perioadă. Este o enciclopedie istorică și socială a acelor vremi.

Era timpul când primar al Cernăuților era Traian Popovici. Dar cernăuțenii din romanul lui Serebrian erau în altă parte.

Romanul  are o dedicație: „Dedic această carte sutelor de mii de bucovineni şi basarabeni care au trecut prin calvarul exodului din anii 1940 şi-n mod special, amintirii bunelului meu, Petru, fost secretar al primăriei din Hădărăuţi, Guvernământul Bucovinei, refugiat în Banat şi străbuneilor mei, Alexandra şi Dumitru, deportaţi în Siberia.”

Cine a fost Traian Popovici și ce are Dustin Hoffman, actorul hollywoodian, care provine din evrei români? În 2012 Dustin Hoffman va fi primar de Cernăuți. Într-un film.

Romanul „Cântecul mării” de Oleg Serebrian este în librăriile bune.

Pentru iubitorii de tablete și cărți electronice din alte părți ale lumii decât Basarabia: romanul este în ediție digitală pe iBookStore.

Iar astăzi, 3 august, la ora 18.15, romanul va fi lansat la Chișinău. La Librăria din Centru. Alături de autor vor vorbi jurnalistul Vasile Botnaru (Europa Liberă) și scriitorul Mircea V.Ciobanu. Gazdă: scriitorul Em.Galaicu-Păun, redactor-șef al editurii Cartier.

Romanul a mai fost lansat la Paris și Cernăuți.

Dumitru Crudu și cei care vin

joi, august 18th, 2011

Au fost treisprezece texte. De literatură polițistă. Scrise în trei zile în Vila Verde de la Trebujeni. Inițiatori și coordonatori ai proiectului: Dumitru Crudu și Aurelia Borzin.

Textele au fost citite în ultima duminică, după amiază. După ce a fost găsită Camelia Vasilov. Una dintre autoare.

Mircea V.Ciobanu, criticul vehement al „prozei noi” și al lui Nicolae Dabija, a fost prezent în calitate de critic. La discuțiile precedente, cele de taină, de până la Trebujeni, Mircea V.Ciobanu era pregătit în calitate de victimă. Ar fi trebuit să fie personajul ucis în cele 13 proze polițiste. Dezmățul tinerilor prozatori a fost mai mare. Și l-au uitat pe Mircea V.Ciobanu la marginea prozelor.

Ei s-au lansat în texte cu spioni, cu operatori și crime de la CBS AXA (da, cei cu sondajele de opinie),  cu clanuri verzi, cu sinuciderea lui Dumnezeu, cu iepuri și ficat pe trotuare, cu vinovați căutați de tânărul scriitor cu un tricou cu inscripția „Al Padrino!”, cu mortul Andriușa, poetul satului, cu Alexandrina, fata care a văzut Londra în timpul actelor huliganice,  cu batista domnului profesor Vancu (nu are nimic cu poetul Radu Vancu), cu „Sânge negru”, cu „Două degete lipsă”, cu un boschetar și cu o proză pe care ar fi trebuit s-o citească Dumitru Crudu. Dar era prea târziu și l-am rugat să fie el victima. Și n-a citit-o. (Din informații demne de încredere, am aflat, că Dumitru Crudu avea trei caiete scrise. De mâna lui dreaptă. Cu un „c” caligrafiat mare și neglijent, cu un „a” care seamănă foarte mult cu celelalte 25 de litere ale alfabetului. Caietele erau de matematică. Scrisul era peste un rând. În rând încăpeau patru cuvinte.)

Cele treisprezece texte au fost scrise de cei care vin. Cei care vin sunt:

Ecaterina Bargan, Ion Buzu, Cătălina Bălan, Aura Maru, Dumitrița Parfente, Mihai Felea, Carolina Vozian, Diana Bârsan, Maria-Paula Erizanu, Camelia Vasilov, Andrei Doșa, Naomi Ionică, Aurelia Borzin și Dumitru Crudu. Nu e nicio greșeală. Sunt paisprezece autori. Doi au scris la patru mâini un singur text.

Evenimentul a fost susținut de Direcția Cultură a Primăriei Chișinău. Cei paisprezece autori au venit din diverse puncte geografice.

Eu am fost să beau o cafea. Mâinile sunt ale mele. Ibricul este proprietatea Vilei Verzi. Fotografia este a unui distins director de revistă cu multe pagini din Chișinău.

Gândurile sunt ale lui Mircea V.Ciobanu. Uitat la marginea prozelor polițiste de cei care vin.

Literatura română din Basarabia. În România și Europa

luni, iulie 18th, 2011

Studiul a fost pregătit ca intervenție la Conferința-dezbatere cu
participare internaționala “Egalitatea de șanse în cultura europeană”,
organizată de Școala postdoctorală “Valorificarea identităților culturale
în procesele globale”.

Îl public cu acordul și bunăvoința autoarei, Ioana Revnic, și a Prof. dr. dr. H.C. Valeriu Ioan-Franc, conducătorul proiectului.

Ioana Revnic:

Cât de cunoscută este literatura română din Basarabia, în România şi în Europa?

Ianuarie 2009. La diverse posturi de televiziune este evocat Grigore Vieru, dispărut în mod tragic într-un accident de maşină. Sunt reluate secvenţe cu poeme ale sale recitate de el însuşi (în primii ani de după 1989, românii le învăţaseră pe de rost, însufleţiţi de entuziasmul descoperirii unei literaturi române din altă ţară).

La Chişinău, cărţile lui dispar rapid din rafturile librăriilor.

(mai mult…)

Zilele literaturii române. Ediția a II-a

marți, mai 10th, 2011

Emil Brumaru, Ion Mureșan, Ion Vianu, Victor Rebengiuc … vin la Chișinău și Bălți. De Zilele literaturii române. Ediția a doua.

Zilele Literaturii Române

Ediţia a II-a

Perioada: 18–20 Mai 2011

Miercuri, 18 Mai / Bălţi

Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Memorialistica văzută de un memorialist Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38

Ora 14.30 – Lecturi & dezbateri: Îngeri și alcool

Invitaţi: Emil Brumaru, Ion Mureşan, Arcadie Suceveanu, Maria Șleahtițchi

Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38

Moderatori: Vasile Ernu & Emilian Galaicu-Păun

Joi, 19 Mai / Chişinău

Ora 11.00 – Lectură & întîlnire: Liceele „Gh. Asachi“, „I. Creangă“

Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Emil Brumaru, Ion Mureşan

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Proza nouă: spectacolul vieţii ori spectacolul textului?

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

Invitaţi: Val Butnaru, Radu Pavel Gheo, Nicolae Popa, Cristian Teodorescu

Moderator: Mircea V. Ciobanu

Ora 21.00 – Teatru: Victor Rebengiuc – Legenda Marelui Inchizitor / Spectacol-lectură după Fraţii Karamazov de F. M. Dostoievski Locul: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Str. Mihai Eminescu nr. 55

Vineri 20 Mai / Chişinău

Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Povești exact așa cum s-au întîmplat Locul: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, blocul central, aula 511, Str. Mateevici nr. 60

Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Cristian Teodorescu – Medgidia, oraşul de apoi (Premiul pentru Proză al USR 2009), Ion Vianu – Amor intellectualis (Cartea anului 2010)

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Profesia: autor dramatic. 4 experienţe

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

Invitaţi: Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Alina Nelega

Moderator: Andreea Dumitru

Ora 21.00 – Spectacol muzical: RASSM – Poezia avangardist-proletcultistă transnistreană din perioada interbelică, cu Mihai Fusu şi Dorel Burlacu (Trigon)

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

Organizatori: Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii

Co-organizatori: Institutul Cultural Român Chişinău, Primăria Municipiului Chişinău, Editura Cartier, Librăriile Cartier, Revista Punkt

Parteneri: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Centrul de Studiere al Totalitarismului, Kira’s Club

Parteneri media: Contrafort, Radio Europa Liberă, Ziarul de Gardă, Jurnalul de Chişinău, Timpul, Unimedia

De ce Mircea V.Ciobanu?

marți, decembrie 21st, 2010

De ce Mircea V.Ciobanu? Deoarece n-a mai scris nimeni.

De ce l-am preluat? Deoarece avea să se piardă printre elitiști.

De ce era nevoie de MVC? Deoarece ne transformăm, ca viață literară, în soții malteze. Insula Malta e un aliaj dintre Occident și Orient. Este interzis divorțul. Și frumoasele malteze se transformă cu anii în femei de pământ, mari, obeze și neîngrijite. Bărbatul le va accepta așa cum devin. Ele nu mai au nici un motiv să depună eforturi pentru a fi frumoase în continuare. A dispărut subiectul seducției. Cam asta se întâmplă și cu proza română. Totul se face în familie.Păcat. Sunt foarte frumoase. Maltezele. Și proza română. Care a scăpat de poezie. Și riscă să devină obeză. Dacă din când în când nu apare câte un Mircea V.Ciobanu.

Noua proză după Mircea V.Ciobanu

vineri, decembrie 17th, 2010

Pentru week-end aveți de citit. Mult. Polemic. Mircea V.Ciobanu. Textul a apărut inițial în Sud-Est Cultural.

Ofer byte-uri și pentru celelalte opnii.

(mai mult…)