Sunt trei lucruri care pot fi făcute cu o femeie. Poate fi iubită. Poate să te facă să suferi. Și o poți face literatură.
Parcă Marquez spunea asta. Citându-l, la rândul său, pe altcineva.
Articole cu următoarea etichetă ‘Librăriile Cartier’
Aureliu Busuioc, clasicul
vineri, martie 30th, 2012
A apărut în colecția Cartier clasic ediția definitivă a romanului „Hronicul Găinarilor”. Postfața o semnează Andrei Țurcanu.
Dar atunci când se vorbește de Aureliu Busuioc toată lumea îl va cita pe Alex. Ștefănescu. Asta fac și eu: „Aureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean. Nu este patriarhal, ci monden, nu este patetic, ci ironic. Înalt şi masiv, cu părul negru uşor cârlionţat, cu sprâncene groase, desenate decis, cu un cap de împărat roman, aduce aminte de Toma Caragiu. Are, ca şi el, o voce melodios-bărbătească şi domină, prin inteligenţa sa efervescentă şi umorul demistificator, pe cei aflaţi în jurul lui. Devine imediat, în orice grup s-ar afla, „masculul dominant”. (…) În scris are eleganţă şi o autoritate firească. Dacă se joacă, o face ca un aristocrat, nu ca un clovn.”
În Cartier clasic au mai apărut Venedikt Erofeev, Mateiu I.Caragiale, Virginia Woolf, Stendhal, N.V.Gogol, Andre Gide, Oscar Wilde. Aureliu Busuioc este primul scriitor basarabean care își face lor printre ei.
Aureliu Busuioc a scris romane pentru toată literatura basarabeană de după 90 încoace. N-a scris romane ca un grafoman. Dar, periodic, la 3-4 ani scotea câte o carte. La 82 de ani, căutând literele de pe tastatură cu o lupă mare, a scris romanul de dragoste pe care l-a purtat mai bine de o jumătate de veac pe umărul stâng.
„Și a fost noapte…” a apărut în colecția Rotonda. În aceeași colecție au mai apărut Alexandru Mușina, Gheorghe Crăciun, Claudiu Komartin, Emilian Galaicu-Păun, Dorin
Spineanu, Constantin Cheianu, Vasile Gârneț, Ovidiu Șimonca, Șerban Foarță, Paul Goma, Alexandru Vakulovski, Tamara Cărăuș, Oleg Serebrian, Nicolae Leahu, Anatol Moraru, Maria Șleahtițchi, Dan Coman, Irina Nechit, Andrei Țurcanu, Iulian Fruntașu, Dumitru Crudu, Vladimir Beșleagă, Radu Vancu, Vitalie Ciobanu, Eugen Cioclea, Vsevolod Ciornei, Nicolae Popa.
Cărțile clasicului Aureliu Busuioc și junelui Aureliu Busuioc sunt în Librăriile Cartier la preț promoțional pentru luna aprilie.
Noaptea cărților deschise. Azi
miercuri, martie 21st, 2012
Când se topește zăpada, când se alege președintele, când se dezgheață țevile de apă puse aiurea, când pungile de plastic zboară vesel prin crengile dezgolite ale urbei, când vara nu-i ca iarna, când poeții vor să se bată în de ei și când ziua ajunge din urmă noapte, atunci Librăria din Centru vă oferă o noapte în care să vorbească poezia.
Pur și simplu, Vă așteptăm pe toți să ne citiți un poem sau două. Să fim un pic mai buni. Să ne vedem. Să discutăm. Să oferim o șansă tinerilor. Să credem că poezia este un lucru util. Să vorbim despre Matei Brunul sau Capcanele istoriei, despre Țesut viu sau Kostas Venetis. Să vorbim despre lucruri de care ne rușinăm să le spunem în celelalte zile.
Intrarea e liberă. Cărțile sunt deschise. Îngerii lui Brumaru vă așteaptă. Și Viorel este.
De la ora 18.15 până aproape de miezul nopții cărțile, toate cărțile, se vor vinde cu o reducere de 20 la sută. Librăria 9 și Librăria din Hol vor fi deschise până la 21.00. Librăria din Centru va fi deschisă până aproape de miezul nopții.
Pomelnicul Mănăstirii Voroneț
marți, martie 20th, 2012
Istoria noastră a fost făcută de alții și scrisă de alții. Atunci când vorbim de Ștefan cel Mare facem trimitere la documente leșești. Atunci când vorbim de Alexandru cel Bun facem trimitere la documente maghiare.
Când nu prea avem documente domnești, atunci apelăm la cele bisericești. Puține și ele.
Orice mănăstire are două documente importante: Condica și Pomelnicul. Au ajuns până în zilele noastre Pomelnicul Mănăstirii Moldovița, dar s-a pierdut Condica. S-a păstrat Condica Mănăstirii Humor, dar s-a pierdut Pomelnicul.
Condica Mănăstirii Voroneț, întocmită de Vartolomei Mazereanu în 1775, a fost publicată în 1900, la București. Iar Pomelnicul Mănăstirii Voroneț a fost publicat în 2010, în Chișinău, de Andrei și Valentina Eșanu.
Pomelnicul Mănăstirii Voroneț se află în biblioteca Academiei de Științe din Chișinău, ajuns înainte de 1954.
Atunci când Andrei și Valentina Eșanu au anunțat istoricii ieșeni că au descoperit Pomelnicul, Iașul a crezut că e o glumă proastă a basarabenilor. Era prea importantă descoperirea ca să se întâmple la Chișinău.
Nu știu câte cărți are biblioteca Academiei, dar mă tem să intru în ea. Am putea da, întâmplător, peste Evanghelia de la Chișinău. Și lumea o caută de două mii de ani.
MĂNĂSTIREA VORONEȚ de Andrei Eșanu și Valentina Eșanu (Editura Pontos, 2010)
Oscar Wilde și moldovenii
miercuri, martie 14th, 2012
A apărut o nouă ediție din Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde. În Cartier clasic. Legată, cu supracopertă. Elegantă.
Wilde este englezul care a urât Anglia și a iubit Franța. Și-a trăit viața genial. Și-a scris opera cu talent. Este cel mai iubit englez al tuturor timpurilor. Unicii oameni care îl urăsc sunt câțiva moldoveni. Cei de pe domeniul lui Marchel. Dar ei nu știu asta.
Nu știu nici asta:
„Artistul este un creator de lucruri frumoase.
Cei care găsesc înţelesuri urâte în lucrurile frumoase cultivă viciul lipsit de plăcere. Greșeală.
Acei care descoperă sensuri frumoase în lucruri frumoase sunt spirite elevate. Pentru aceștia mai există speranţă.
Ei sunt cei aleși pentru care lucrurile frumoase își găsesc rostul în însăși frumuseţea lor.
Nu există cărţi morale sau imorale.
Sunt cărţi bine scrise și cărţi prost scrise; atât și nimic mai mult.
Viaţa morală a omului constituie unul dintre subiectele tratate de artist, dar moralitatea artei constă în utilizarea perfectă a unui medium imperfect.
Artistul nu ţine să dovedească oarece. Dovezi se pot aduce chiar și pentru lucrurile evidente.
Nu există artist morbid. Artistul poate exprima orice.
Gândirea și limbajul sunt instrumentele artei sale. Materialele artei sale sunt viciul și virtutea.
Ceea ce oglindește arta de fapt este spectatorul și nu viaţa.
Diversitatea opiniilor privitoare la opera de artă arată că ea este nouă, complexă și plină de viaţă.
Pe când criticii se pot contrazice, artistul se află în acord cu sine.
Putem ierta pe cel care a făcut un lucru folositor, atâta timp cât se abţine în a-l lăuda. Singura scuză a celui care realizează un lucru inutil este o admiraţie fără margini.
Arta, în orice formă, este lipsită de utilitate.”
Ceea ce nu știau moldovenii erau, de fapt, fragmente din prefață la Portretul lui Dorian Gray. De Oscar Wilde.
Cercul al nouălea. Valea a cincea
marți, martie 13th, 2012
În căutarea lui Virgiliu, moldovenii au furat al XXXV-lea cânt. Au cucerit a cincea vale. Și au plodit-o cu pedofili castrați. Au interzis intrarea homosexualilor în valea lor. S-au supărat pe un sondaj latin. Care a zis că valea a cincea e plină de iubărețe.
Așa greu, prin cele șapte brâie ale purgatoriului, au găsit moldovenii și Serafima Cozonac omul de vineri pentru valea a cincea.
E bine să se știe, totuși, că desfrânații, lacomii, zgârciții și risipitorii, mânioșii, ereticii, sâlnicii, sinucigașii, hulitorii, sodomiții, cămătarii, pezevenghii, seducătorii și lingușitorii, simoniacii, ghicitorii, pungașii, ipocriții, hoții, sfătuitorii de rele, ursitorii de dezbinări, calpuzanii, trădătorii sunt proprietatea lui Dante. Din Divina comedie. Volumul întâi. Ei sunt adunați în alte văi. Și-n alte ceruri.
A mai fost un epigon a lui Dante. Care s-a oprit la volumul I. Nikolai Vasilievici Gogol. „Infernul” lui s-a numit Suflete moarte.
Cărțile au fost în Librăriile Cartier. Dar sunt foarte periculoase pentru lectură. Și pentru binele genetic al națiunii e bine că au dispărut. Sau sunt pe cale de dispariție.
Februarie. Topul cărților nevândute
luni, martie 12th, 2012
1. Imprimatur de Monaldi & Sorti, Editura Humanitas, 2004
2. Prins de Petru Popescu, Editura Gramar, 2004
3. Înainte de tăcere de Ernesto Sabato, RAO, 2005
4. Parfum de femeie de Giovanni Arpino, Humanitas, 2005
5. Suntem prea buni cu femeile de Raymond Queneau, Editura Paralela 45, 2005
6. Cuvânt înainte la o viață de scriitor de Alain Robbe-Grillet, Editura Cartier, 2006
7. Imperiul semnelor de Roland Barthes, Cartier, 2007
8. Himere de Romain Gary, Editura Cartier, 2007
9. Enciclopedia morților de Danilo Kis, Editura Polirom, 2008
10. Binevoitoarele de Jonathan Littel, Editura Rao, 2009
Cartier. 17 ani
marți, martie 6th, 2012
În anul o mie nouă sute nouăzeci și cinci Editura Cartier a tipărit primele două cărți: Frumoasa lumii de Mihai Eminescu (carte pentru copii) și Lunaticul nopții scitice de Nicolae Popa în colecția de literatură română contemporană Rotonda (Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Moldova).
În anul o mie nouă sute nouăzeci și șase Editura Cartier a tipărit romanul Gesturi (Trilogia nimicului) de Em.Galaicu-Păun, Cartea rece de Irina Nechit (poeme), cartea de debut Beata în marsupiu de Iulian Fruntașu și alte cincizeci și cinci de titluri în colecțiile Rotonda, Prima mea bibliotecă, Cartier istoric.
În anul o mie nouă sute nouăzeci și șapte Editura Cartier a tipărit Constantin Stere: singur împotriva tuturor într-o ediție de Alina Ciobanu, Eseu asupra poeziei moderne de Alexandru Mușina, Introducere în teoria literaturii de Gheorghe Crăciun și alte șaizeci și nouă de titluri într-un tiraj total de un milion cincisprezece mii șase sute exemplare. La treizeci martie a fost fondată Societatea Comercială Codex 2000, unicul distribuitor de carte al Editurii Cartier în România. La unu iunie a fost inaugurată Casa Cărții, prima librărie Cartier.
În anul o mie nouă sute nouăzeci și opt Editura Cartier a tipărit romanul Altina (Grădina scufundată) de Paul Goma, debutul Mariei Șleahtițchi O săptămână de poeme nescrise, O istorie a Basarabiei în documente și cifre (1812 – 1940) de Dinu Poștarencu și alte șaizeci și unu de titluri. La șaptesprezece decembrie a fost deschisă Librăria din Hol.
În anul o mie nouă sute nouăzeci și nouă Editura Cartier a tipărit Dicționarul Enciclopedic Ilustrat (DEI) într-un tiraj de unsprezece mii două sute exemplare și alte cincizeci și opt de titluri.
În anul două mii Editura Cartier a tipărit Sabatul sau Noaptea vrăjitoarelor politicii moldovenești de Andrei Țurcanu, Poezia generației 80 de Nicolae Leahu și alte șaptezeci și patru de titluri.
În anul două mii unu Editura Cartier a tipărit Cuvintele limbii române între corect și incorect de Mioara Avram, Tortura pe înțelesul tuturor de Florin Constantin Pavlovici și alte șaizeci și șase de titluri.
În anul două mii doi Editura Cartier a tipărit O istorie a diavolului de Robert Muchembled și alte optzeci și șapte de titluri.
În anul două mii trei Editura Cartier a tipărit Tenis cu moldoveni de Tony Hawks, romanul Mecanica fluidului de Gheorghe Crăciun și alte o sută două titluri.
În anul două mii patru Editura Cartier a tipărit Opera poetică în două volume de Emil Brumaru în colecția Poesis, romanul Moscova-Petușki de Venedikt Erofeev în traducerea lui Emil Iordache în colecția Cartier clasic, DEI Junior și alte șaizeci și trei de titluri.
În anul două mii cinci Editura Cartier a tipărit Politică și geopolitică de Oleg Serebrian și alte optzeci și două de titluri.
În anul două mii șase Editura Cartier a tipărit Eseuri critice de Roland Barthes în traducerea Iolandei Vasiliu în seria de autor Roland Barthes din colecția Biblioteca deschisă și alte șaptezeci și opt de titluri. La unu martie a fost deschisă Librăria Vărul Shakespeare.
În anul două mii șapte Editura Cartier a tipărit Enciclopedia P.Guitz (Pentru cei care umblă deocamdată sub masă) de Lică Sainciuc în colecția Codobelc și alte optzeci și nouă de titluri. A fost lansat site-ul www.cartier.md.
În anul două mii opt Editura Cartier a tipărit integral Jurnalul lui Andre Gide în patru volume, Evul Mediu pe înțelesul copiilor de Jacques Le Goff în colecția Verde și alte o sută optsprezece titluri. La optsprezece septembrie a fost deschisă Librăria din Centru. La șaisprezece decembrie a fost deschisă Librăria 9.
În anul două mii nouă Editura Cartier a inițiat proiectele Serile Poetice Cartier și Lecturile publice Proza 9. A tipărit Cine suntem noi? (Cronici de la Est de Vest) de Dan Dungaciu, Un anotimp în Berceni de Claudiu Komartin în colecția Rotonda, Jurnal de doliu de Roland Barthes în colecția Biblioteca deschisă și alte nouăzeci și opt de titluri.
În anul două mii zece Editura Cartier a tipărit Nekrotitanium de Planeta Moldova și alte nouăzeci și trei de titluri.
În anul două mii unsprezece Editura Cartier a tipărit Capcanele identității de Tamara Cărăuș, Sankea de Zahar Prilepin, prima traducere românească din Kebra Nagast și alte cincizeci și opt de titluri. La 17 octombrie pe iBookStore apare în vânzare primul eBook Cartier: Sex & perestroika de Constantin Cheianu. la 31 decembrie este închisă Casa Cărții.
În șaptesprezece ani Editura Cartier a tipărit o mie două sute optzeci și șapte de titluri într-un tiraj total de șapte milioane șase sute cincizeci și nouă mii nouă sute cincizeci și unu de exemplare. Asta înseamnă că fiecare al treilea român poate avea o carte Cartier în bibliotecă.
Top vânzări februarie. Librăriile Cartier
luni, martie 5th, 2012
1. Tema pentru acasă de Nicolae Dabija, Editura pentru literatură și artă
2. Băiatul care voia să doarmă de Michel Brule , Editura Cartier
3. Ce? De ce? Pentru ce?, Editura Biblion
4. Albinuța de Grigore Vieru, Editura Litera
5. Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade, Editura Litera
6. Aleph de Paulo Coelho, Editura Humanitas
7. 1Q84 – vol. III de Haruki Murakami, Editura Polirom
8. Diavolul este politic corect de Stefan Baștovoi, Editura Catisma
9. Psihologie cognitivă de Mircea Miclea, Editura Polirom
10. Farîme de suflet de Aurelian Silvestru, Editura Tocono
Tot Serafima Cozonac, prezident
joi, martie 1st, 2012
Noi, Valera Pelin, Vasea Colţun, Borea Gavriliuc, Vanea Draconu, Victor Bulbuc, Jorică Rărunchi, Olimpia Buturugă, Grişa Rotaru, Liuba Pelin, Anastasia Rărunchi, Seva Traur, Zahar Ivanovici Trosnet, Eduard Vrabie, Voldemar Inokentievici Koşkin,Lioha Şustrîi, Ghena Glod, Mişa Pleoaşcă, Căpitanul Potapov, Ilarion Cimpoi, Esmeralda, Tristan şi Isolda, Motanul Muric, Goşa Dubăsarskii, Ionel Gavriluc, Academicianul Amihalachioae, cetățeni ai Planetei Moldova, avem principii și valori. Stăm băț pe poziție. Suntem beton.
Și azi, ca și ieri, o propunem la funcția de prezident al țării pe Serafima Cozonac.
Tragem mare nădejde că Serafima Cozonac va fi votată de toți cei 101 de sluji ale poporului.
Ea corespunde întocmai criteriilor înaintate de Filtru: este neafiliată politic, cunoaște limba de stat și n-a fost niciodată membră de partid komunist, n-a fost nici pioneră, n-a fost nici octombrică, n-a fost nici komsomolistă. Din contra. A făcut pușcărie. La ruși. A trăit oleacă în Statele Unite.
Ar putea un pic să-l deranjeze pe Voronin. Serafima Cozonac este baba globală și e șefa Nekrotitaniumului. Dar asta înseamnă că vectorul european al RM va rămâne ferm. Este o profesionistă și e o româncă de-a noastră, din Basarabia.
Pentru a vorghi cu ea nu e nevoie să o cătați pe skype. O puteți vedea în fiecare luni, la ora 20.00 la FoosBook (str.București nr.68, etajul 4 rusesc). Iar dosarul ei se află în 36 de exemplare (atâtea au mai rămas din cele 666) în Librăriile Cartier. Șpaga pentru a te uita în dosar e de 113 lei moldovenești. Așa-i tariful la Wikileaks-ul moldovenesc.
Când va ajunge prezident dosarul Nekrotitanium va fi și mai scump. Sau nu va fi deloc.
Portretul Serafimei Cozonac va fi prins cu țânti în capurile tuturor funcționarilor publici. Serafima Cozonac are de gând să trăiască 400 de ani. Așa că pe 400 de ani nu mai avem bătaie de cap cu alegerea prezidentului. După aia va ieși la pensie.
Portretul ei a fost realizat de Roman Tolici. El a fost multiplicat în 666 de exemplare originale. Pentru aleși. Poate fi xeroxat în 3,6 milioane de exemplare. Dar acelea vor fi copii. Pentru prostime.
Prezidentu arată așă:
„… aici nu mai hotărăsc eu dacă te las sau nu. Nici Bulbuc nu hotărăște, nici Trosnet, nici Timofei, nici Delta și nici măcar generalul Dovjenko!”
Citat închis din cartea deschisă „Nekrotitanium. Cyberpunk moldovenesc” de Planeta Moldova. Ilustrații de Roman Tolici. Editura Cartier, 2010.
Comentarii recente