Articole cu următoarea etichetă ‘Librăriile Cartier

Top vânzări ianuarie. Librăriile Cartier

marți, februarie 7th, 2012

1.      Țesut viu. 10 x 10 de Emilian Galaicu-Păun, Editura Cartier

2.     Poezii de Mihai Eminescu, Editura Cartier

3.     Tema pentru acasă de Nicolae Dabija, Editura pentru literatură și artă

4.     Bunele maniere de Angela Cara, Editura Cartier
5.     Povești, Povestiri, Amintiri de Ion Creangă, Editura Prut Internațional

6.     Unsprezece minute de Paulo Coelho, Editura Humanitas

7.     Ce? De ce? Pentru ce?, Editura Biblion

8.     Nekrotitanium. Cyberpunk moldovenesc de Moldova Planeta, Editura Cartier

9.     Nostalgia de Mircea Cărtărescu, Editura Humanitas

10.   Tenis cu moldoveni de Tony Hawks, Editura Cartier

Chișinăul din amintire

luni, februarie 6th, 2012

În Descriptio Moldaviae de Dimitrie Cantemir Chișinăul era abia a treia localitate ca importanță și dezvoltare din Basarabia. Era surclasat de Lăpușna și Tighina.

În 1812, odată cu anexarea Basarabiei la Rusia, Chișinăul a fost ales capitală a noii gubernii. Alegerea s-a făcut și cu participarea mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni.

În 1814 orașul avea 2109 case, 7 biserici, o mănăstire și 448 de dughene.

În 1878 se aprobă stema orașului. În 1889 apare primul tramvai. Iar peste trei ani intră în funcțiune prima conductă cu apă.

Arhitectura Chișinăului a fost marcată de doi mari arhitecți. Alexandru Bernardazzi a reușit să-i dea orașului stil. A fost arhitectul șef al orașului în perioada 1856 – 1878. Plecarea lui la Odesa a coincis cu venirea la primăria Chișinăului a lui Carol Schmidt, poate cel mai important primar care l-a avut orașul. Bernardazzi a continuat să proiecteze și să colaboreze și după plecarea la Odesa. Fii lui Bernardazzi, de asemenea, au fost arhitecți. Eugen Bernardazzi a participat la la proiectarea monumentului lui Ștefan cel Mare. Bernardazzi este autorul primăriei Chișinău, Capelei Liceului de Fete (azi Biserica Sf. Theodora), Bisericii Grecești.

Alexei  Șciusev a încercat prin proiectul general al Chișinăului, după cel de-al doilea război mondial, să înnobileze ceea ce crease predecesorul său, Alexandru Bernardazzi. După moartea lui Șciusev arhitect al Chișinăului a devenit partidul. Și proiectul său a fost modificat, schimonosit. Bisericile au fost ascunse. Iar Bâcul, care ar fi trebuit să devină inima orașului, s-a transformat într-o simplă râpă.

Așa spun cărțile.

CHȘINĂUL DIN AMINTIRE de Iurie Colesnic (Editurile Grafema Libris și Ulisse, 2011)

(Cartea Zilei, Publika TV)

Terorismul intelectual

joi, februarie 2nd, 2012

„Ce este un intelectual? Este orice persoană care se mișcă în domeniul ideilor.”

„De 50 de ani ține povestea asta. La Paris, câteva zeci de oameni dau tonul. Bat apa-n piuă la televizor. Publică articole. Scriu cărți. Predau de la catedră. Fac intervenții de la colocvii. Semnează petiții. Iau prânzul împreună. Lucrurile nu stau ca în șansoneta lui Brel: oamenii ăștia, domnule, gândesc. Gândesc pentru alții”. Este intrarea în temă a lui Sevillia.

Cum au reușit o mână de intelectuali francezi să domine viața publică postbelică mai bine de o jumătate de secol? Să scrie poeme dedicate lui Stalin, să declare URSS paradisul pe pământ, să-l proslăvească pe Mao, pe Castro, pe Pol Pot.

Alți intelectuali vorbeau în aceeași perioadă despre alte realitățile ale regimului sovietic, aveau alte detalii din biografiile lui Stalin, Mao, Pol Pot sau Castro. Dar vocile lor nu se doreau ascultate.

De ce Aaron a pierdut mințile societății? De ce Sartre le-a câștigat?

Așa spun cărțile.

TERORISMUL INTELECTUAL de Jean Sevillia. Traducere din franceză de Ileana Cantuniari (Editura Humanitas, 2007)

Jean Sevillia s-a născut în 1952 la Paris. Urmează Literele la Sorbona. Este redactor-șef adjunct al săptămânalului Figaro Magazine și responsabil de rubrica „Idei și istorie”.

(Cartea Zilei, Publika TV)

Mi-e rușine

miercuri, februarie 1st, 2012

Shopenhauer, filozof german: „În perspectiva morții mele, doresc să fac această confesiune, că disprețuiesc națiunea germană datorită prostiei sale nesfârșite și că roșesc la gândul că îi aparțin”.

Alexander Hertzen, gânditor rus: „Mi-e rușine că sunt rus”.

Aleksandr Soljenițîn, scriitor rus: „E rușine să fii sovietic”.

Emil Cioran, eseist român (1933): „Am avut momente când mi-a fost rușine că sunt român”.

Citatele au fost adunate de Horia-Roman Patapievici. În „Discernământul modernizării. 7 conferințe despre situația de fapt”.

„Dedic acest volum de conferințe publicului general cultivat, acestei veritabile societăți civile a culturii, alcătuită din oameni care nu așteaptă de la cultură nici carieră, nici succes, nici putere – ci acea viață bună, în care anticii vedeau adevărata răsplată a înțelepciunii.”

În Librăriile Cartier mai găsiți ediția din 2005. Cea din 2009 are copertă semnată de Andrei Gamarț. Doar coperta diferă. Societatea civilă a culturii a rămas aceeași. În 2005. În Basarabia. Și, uneori, mi-e rușine de acea viață bună a mea. Sunt un egoist.

Un român complicat

marți, ianuarie 24th, 2012

Azi au intrat în Librăriile Cartier o serie de cărți editate de Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova.

Din Viața cotidiană în orașul Chișinău la începutul secolului al XX-lea (1900 – 1918) de Lucia Sava:

„Nu există deocamdată date sistematizate referitoare la mentalitatea basarabenilor la răscrucea secolelor XIX – XX. Cu toate acestea, străinii care au cunoscut Basarabia curând după 1812 „laudă simplitatea, statornicia în credințe strămoșești, curajul față de moarte și supunerea față de autorități”.

„Aflându-se la Chișinău cu două zile înainte de Unire, acesta (Alexandru Margiloman, prim-ministru al României) scria: „Viața începe la ora 11, se lucrează până la 3. Se prânzește lung, mult, încet, fumând…”

„Nicolae N.Alexandri, membru marcant al Sfatului Țării, scria cu referire la influiența pe care a avut-o procesul de rusificare asupra mentalității basarabeanului: „Geniul slav este geniul care îl caută în permanență pe Dumnezeu, reflectat atât de bine în literatura rusă și care ne-a molipsit și pe noi. Din aceste considerente, basarabeanul nu mai este român simplu, ci un român complicat”.

Cum arăta Chișinăul, ce mânca, cum se distra, cum se îmbrăca și ce se purta, cum muncea, cum citea, cum bea și ce bea, ce fuma și cât costa fumatul, ce impozite plătea cu o sută de ani în urmă? Care era transportul urban? Cine avea grijă de ceasul din Arcul de Triumf? Cine erau hoții târgului? Ce se fura și cum se fura?Cine erau locuitorii Chișinăului?

Eu am avut o duminică frumoasă. Cu zăpadă, foc în cămin și o carte pe măsură.

Decembrie. Topul cărților nevândute

vineri, ianuarie 20th, 2012

1. Intelectualii de Paul Johnson, Editura Humanitas, 2002

2. Imprimatur de Monaldi & Sorti, Editura Humanitas, 2004

3. Prins de Petru Popescu, Editura Gramar, 2004

4. Înainte de tăcere de Ernesto Sabato, RAO, 2005

5. Parfum de femeie de Giovanni Arpino, Humanitas, 2005

6. Suntem prea buni cu femeile de Raymond Queneau, Editura Paralela 45, 2005

7. Misterul catedralelor de Fulcanelli, Editura Nemira, 2005

8. Cuvânt înainte la o viață de scriitor de Alain Robbe-Grillet, Editura Cartier, 2006

9. Dincolo de limite de Salman Rushdie, Polirom, 2006

10. Mi se spune Capucin de Daniil Harms, Polirom, 2007

Top vânzări 2011. Cifre

luni, ianuarie 16th, 2012

Cinci internauți mucaliți și deștepți au comentat topul cărților vândute în Librăriile Cartier. Apreciez.

Pentru interesul deosebit față de cifre vă ofer două topuri. Cu cifre. Doar n-o să vorbesc despre politicul de pe Bâc sau de pe Dâmbovița.

Despre veridicitate. Oltul nu curge prin mine. Așa s-a întâmplat. E o chestie genetică.

Topul vânzărilor cărților Cartier în Librăriile Cartier în 2011

Sunt doar cărțile editurii Cartier, vândute în Librăriile Cartier. Este indicată colecția, anul apariției și numărul de exemplare vândut. Vânzările includ doar cumpărătorii individuali. Nu am inclus cărțile facturate bibliotecilor, școlilor sau altor instituții, care, sunt foarte puține, dar mai procură cărți. De asemenea, n-am inclus exemplarele achiziționate de către angajații Cartier, care pot procura cărțile în regim preferențial.

1.  Basarabia e Românie? Dileme identitare și (geo)politice în Republica Moldova de Dan Dungaciu, Cartier istoric, 2011- 81 de exemplare

2. Țesut viu. 10 x 10 (roman) de Emilian  Galaicu-Păun, Rotonda, 2011 – 76 de exemplare

3. Capcanele identității (eseu) de Tamara Cărăuș, Rotonda, 2011- 75 de exemplare

4. Tenis cu moldoveni de Tony Hawks, Biblioteca Deschisă, 2003 – 56 de exemplare

5. Plânsul centaurului (versuri) de Andrei Țurcanu, fără colecție, 2008 – 47 de exemplare

6. Ioan Halippa. Chișinăul pe vremea lui Pușkin cu 333 de intersecții de Lică Sainciuc, C(art)ier, 2011 – 44 de exemplare

7. Testamentul necitit de Lilia Bicec, fără colecție, 2009 – 42 de exemplare

8. Prădătorii de la Kremlin (1917 – 2009) de Helen Blank și Renata Lesnik, Cartier istoric, 2011 – 34 de exemplare

9. 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană de Alexandru Vakulovski, Rotonda, 2010 – 28 de exemplare

10. Fără termen de prescripție de Sergiu Musteață și Igor Cașu, Cartier istoric, 2011- 26 de exemplare

Topul vânzărilor cărților altor edituri în Librăriile Cartier în 2011

În top au intrat doar cărțile oferite de agenții economici. N-au intrat cărțile luate în regim de consignație de la persoanele fizice.

1. Tema pentru acasă de Nicolae Dabija, Editura pentru literatură și artă – 191 de exemplare

2. Micul prinț de Antoine de Saint-Exupery, Editura Silvius Libris – 79 de exemplare

3. Lumina de taină de Grigore Vieru, Editura Cadran – 44 de exemplare

4. Дни затмения de Ion Costaș, Editura Universul – 33 de exemplare

5. Alchimistul de Paulo Coelho, Editura Humanitas – 25 de exemplare

6. Și am spus da de Elizabeth Gilbert, Editura Humanitas – 18 exemplare

7. Memoriile unei gheișe de Arthur Golden, Editura Humanitas – 17  exemplare

8. Unsprezece minute de Paulo Coelho, Editura Humanitas – 16 exemplare

9.  Învingătorul este întotdeauna singur de Paulo Coelho, Editura Humanitas – 13 exemplare

10. De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu, Editura Humanitas – 12 exemplare

Nu mai revin la top. Ne apucă vara lui 12. Vedeți. Ziceți. Și intrați prin librării. Voi faceți topul. Noi suntem niște bieți scribi. Acestea sunt cărțile Chișinăului la 2011. În Librăriile Cartier.

Top vânzări 2011. Librăriile Cartier

vineri, ianuarie 13th, 2012

Cele mai vândute cărți ale anului 2011 în Librăriile Cartier (în top n-au intrat auxiliarele didactice, literatura motivațională, manualele, dicționarele, portretul lui Grigore Vieru, Constituția Republicii Moldova, Declarația de Independență, Calendarul Punkt și cărțile care nu sunt în Librăriile Cartier. De asemenea, n-am introdus în top cărțile care au fost cumpărate de biblioteci, școli, ministere și alte instituții iluminate) sunt:

1. Tema pentru acasă de Nicolae Dabija, Editura pentru literatură și artă

2. Basarabia e România? Dileme identitare și (geo)politice în Republica Moldova de Dan Dungaciu, Editura Cartier

3. Micul prinț de Antoine de Saint-Exupery, Editura Silvius Libris

4. Țesut viu. 10 x 10 de Emilian Galaicu-Păun, Editura Cartier

5. Capcanele identității de Tamara Cărăuș, Editura Cartier

6. Tenis cu moldoveni de Tony Hawks, Editura Cartier

7. Lumina de taină de Grigore Vieru, Editura Cadran

8. Ioan Halippa. Chișinăul pe vremea lui Pușkin cu 333 de intersecții de Lică Sainciuc, Editura Cartier

9. Testamentul necitit de Lilia Bicec, Editura Cartier

10. Prădătorii de la Kremlin (1917 -2009) de Helene Blank și Renata Lesnik, Editura Cartier

Pentru curioșii neastâmpărați: romanul lui Nicolae Dabija s-a vândut în 191 de exemplare, Prădătorii – în 34 de exemplare, în afara topului, cu 33 de exemplare rămân memoriile lui Ion Costaș Dni zatmenia.

Acest top este veridic, netrucat, bazat pe date contabile. Aceste cărți au fost cumpărate de oameni care intră în librării și cumpără cărți. În afara topului, dar foarte aproape de Prădătorii de la Kremlin, a rămas mult Coelho, mult Cărtărescu, ceva Llosa, ceva Elizabeth Gelbert, Treptele lui Alexandru Vakulovski și Cimitirul lui Eco.

Top vânzări decembrie. Librăriile Cartier

joi, ianuarie 12th, 2012

1.      Țesut viu. 10 x 10 de Emilian Galaicu-Păun, Editura Cartier

2.     Vino, vino Moș Crăciun, Editura Silvius Libris

3.     Soare, soare, domn frumos de Grigore Vieru, Editura Prut Internațional

4.     Din lumea celor care nu cuvântă de Emil Gîrleanu, Editura Cartier

5.     Pagini alese din literatura pentru copii. Curcubeie de cuvinte, Editura Epigraf

6.     Scrisori către zîne, Editura Prut

7.     Isprăvile lui Guguță de Spiridon Vangheli, Editura Guguță

8.     Tema pentru acasă de Nicolae Dabija, Editura pentru literatură și artă

9.     Aleph de Paulo Coelho, Editura Humanitas

10.   Chișinăul din amintiri, Iurie Colesnic Editura Grafema Libris

Editura Cartier. Anul 2011

vineri, decembrie 30th, 2011

Am scos 61 de titluri. Mai puțin ca anul 2010, unde am avut 98. Într-un tiraj total de 195 980 exemplare. Cu o sută de mii mai puțin ca anul trecut. Am majorat tirajul mediu pentru un titlu. În 2011 avem 3500 de exemplare. Față de peste 3000 anul trecut.

Din cele 61 de titluri avem 5 ediții digitale. Sunt primele ebookuri Cartier. Primul ebook Cartier a fost acceptat de iBookStore la 3 noiembrie 2011. E vorba de „Sex & Perestroika” de Constantin Cheianu.

În 20 decembrie am închis librăria Casa Cărții.

Din toamna anului 2010 până în martie 2011 am avut control fiscal planificat. Așa am fost mințiți noi. Nu era planificat. Era organizat. Dacă n-au fost rezultatele necesare pentru iubitorii de cultură, atunci au mai fost schimbate două echipe de inspectori fiscali. Și trimiși la control repetat. Și după aia a mai fost un control repetat. Când am înțeles că deja e bătaie de joc.

În primăvară Ministerul Educației nu a acceptat în concursul de manuale Romăna, clasa a II. Nici n-a fost evaluată. Centimetri pătrați ai experților de la Minister nu coincideau cu centimetrii pătrați ai poligrafiștilor.

În 27 mai niște iubitori ai culturii și niște mari iubitori ai democrației în Republica Moldova au zis că e bine să facă ceva care nu e în legislația Republicii Moldova. Și au făcut. Pe 20 iunie. Ulterior avea să intre în uzul politic RM cu noțiunea de „raider”. N-am înțeles prin ce-i atractivă o editură atunci, când poți lua bani de la bănci. Chiar nu intră în capul meu.

În toamnă am aflat că sunt și judecători onești. La Curtea Supremă de Justiție. Avocatul a explicat prin noroc. Așa a fost să fie. Pe 23 decembrie am scos de sub sechestru ceea ce în vară s-a făcut în decurs de 60 de minute: ridicarea unui avocat din pat, pledoaria lui, scrisoare cu dată trecută, decizie judecătorească, sechestru pe tot aerul Cartierului.

Așa arată 2011. Pentru Cartier. Cu un Dumnezeu, care, uneori, ne iubește.

Mulțumim că ați fost cu noi.

Mulți ani vouă și celor dragi vouă!