Urăsc sfârșiturile de an. Mai ales 2007, 2008, 2009. Planificați fericirea cu alții. Nevoile neplanificate mi le lăsați mie.
Ne auzim după damful basarabean.
Vouă, cinstiți interboieri și cinstite intercucoane: Mulți ani!
Aaa! Librăriile Cartier lucrează din 4 ianuarie.
Zenu, mulțumesc pentru seria de autor Kundera. Excelent autor. Este pe polița „Schimb de cărți” la Librăria9.
Sunt naiv sau prost?
Lumea spunea că vrea să citească. Dar n-are bani. Am găsit o soluție. Am pus polițe speciale pentru schimb de cărți la Librăria 9 și la Librăria Vărul Shakespeare. Zenu a adus cărți pentru schimb. O profesoară de la Liceul Prometeu a luat cu împrumut o carte. Și atât.
Încep să cred că toate pretextele sunt doar niște mofturi pentru a te îndepărta de citit. Am să citesc mâine. Azi e luni. Și e zi grea. Marți am să încep să citesc miercuri. Sunt obosit după ziua de luni. Miercuri e fotbal. Voi lăsa pentru joi. Joi e ziua flacării violete sau violete mov, așa și nu am înțeles, și nu stau astrele în dreptul cititului. Vineri voi începe. Dar vineri sunt obosit după o saptămâna de muncă. Să citească Erizanu! Sâmbătă și dumincă sunt zile sfinte. Și Dumnezeu se odihnește.
Încep să cred aproape profund. Sunt un naiv. Nu o să zic doar că-s prost. Cititul la moldoveni e ca și plăcerea lecturii în serile geroase a lui Constantin Cantemir. Cred că proiectul „Schimb de Carte” ar trebui să poarte un nume. Și acest nume să fie „Constantin Cantemir”.
Afară ninge frumos. Dacă eram copil, atunci mă bucuram. Dar sunt șofer. Și dau mărunt din buze, scăpând, pe ici, pe colo, numele primarului de Chișinău.
Aseară Gheorghe Zamfir a fost numit la Chișinău doar Regele Naiului. În 1991 era Zeul Naiului.
Am scris 60 de cuvinte. Cât de buni sunt editorii și librarii. Cât de răi sunt ceilalți comercianți. După aia mi-am dat seama că bat câmpii.
Scurt: în librăriile Cartier sunt reduceri de zece la sută la toate cărțile. Iar ultimile exemplare din vreo 15 titluri sunt expuse la prețul de 10 lei. Vă asigur că printre ele sunt cărți foarte bune.
Cărți la 10 lei
Poți aduce cărți de acasă.
Poți procura cărți din librărie. Gândește-te că este un cititor care nu-și poate permite să cumpere o carte.
Fii sigur că peste ani gestul tău va fi răsplătit. Și acel cititor care azi nu-și permite să cumpere o carte, datorită cărții tale, mâine va putea procura cărți pentru altul. Care azi nu-și permite să cumpere o carte. Dar azi are nevoie de ea.
Poți lua o carte care n-o găsești în altă parte. E cavalerește s-o aduci înapoi. Nu e criminal să ți-o păstrezi, dacă ți-a plăcut atât de mult. Și vreai să revii la ea.
E bine să știi că o carte se citește în două săptămâni.
Maculatura nu este acceptată. Spațiul este limitat.
Bucură-te de carte. Împreună cu cei împătimiți de carte.
Polițile pentru Schimb de carte au fost instalate azi la Librăria Vărul Shakespeare și Librăria9.
Unica condiție: pe foaia de titlu scrieți „Schimb de cărți.Ion Gheorghe (poate fi și un pseudonim sau poreclă, poate fi lăsat și o dată de contact). 3 decembrie 2009”. Ca să fie vizibil că aceste cărți nu intră în datele contabile ale librăriilor.
La Librăria9 editura Cartier a lăsat pe raftul „Schimb de cărți”: „O istorie a miracolelor” de Bouflet și „Maestrul și Margarita” de Bulgakov. Iar la Librăria Vărul Shakespeare am pus pe raft „Iisus contra Iisus” de Mordillat și Prieur și „Paludes” de Gide.
Inițiativa acestui proiect îi aparține Olgăi Răileanu. Noi încercăm să oferim doar niște spații suplimentare.
Olga, mă-nclin în fața ta.
În Librăriile Cartier poți fotografia. Poți răsfoi o carte. Poți să te așezi în fotoliile roșii din Librăria din Centru și din Librăria 9. Poți să te așezi pe taburetele roz, albastre, roșii din Librăria din Hol. Poți să iai o lecție de origami la Librăria Vărul Shakespeare. Dacă o rogi frumos pe Veronica. Poți ruga librara de la Casa Cărții să-ți rezerveze o carte care e pe epuizate. Dacă îți este frig în aulele Facultății de Litere, atunci poți intra să te încălzești la Librăria 9.
Am intrat într-un mare magazin de mobilă. Am vrut să fotografiez un fotoliu. Să mă consult ulterior cu ai mei. „Nu se poate!”, mi-a strigat femeia de serviciu.
De aia țin să vă spun că în Librăriile Cartier se permite fotografierea tuturor cărților, librarilor, hărților, vizitatorilor, podurilor, pereților, rafturilor, ferestrelor. Și nu avem femei de serviciu. De aia în Librăriile Cartier paianjenul din colț și șarpele de casă vă spun: „Se poate”.
Comentarii recente