În 1812, odată cu anexarea Basarabiei la Rusia, Chișinăul a fost ales capitală a noii gubernii. Alegerea s-a făcut și cu participarea mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni.

În 1814 orașul avea 2109 case, 7 biserici, o mănăstire și 448 de dughene.

În 1878 se aprobă stema orașului. În 1889 apare primul tramvai. Iar peste trei ani intră în funcțiune prima conductă cu apă.

Arhitectura Chișinăului a fost marcată de doi mari arhitecți. Alexandru Bernardazzi a reușit să-i dea orașului stil. A fost arhitectul șef al orașului în perioada 1856 – 1878. Plecarea lui la Odesa a coincis cu venirea la primăria Chișinăului a lui Carol Schmidt, poate cel mai important primar care l-a avut orașul. Bernardazzi a continuat să proiecteze și să colaboreze și după plecarea la Odesa. Fii lui Bernardazzi, de asemenea, au fost arhitecți. Eugen Bernardazzi a participat la la proiectarea monumentului lui Ștefan cel Mare. Bernardazzi este autorul primăriei Chișinău, Capelei Liceului de Fete (azi Biserica Sf. Theodora), Bisericii Grecești.

Alexei  Șciusev a încercat prin proiectul general al Chișinăului, după cel de-al doilea război mondial, să înnobileze ceea ce crease predecesorul său, Alexandru Bernardazzi. După moartea lui Șciusev arhitect al Chișinăului a devenit partidul. Și proiectul său a fost modificat, schimonosit. Bisericile au fost ascunse. Iar Bâcul, care ar fi trebuit să devină inima orașului, s-a transformat într-o simplă râpă.

Așa spun cărțile.

CHȘINĂUL DIN AMINTIRE de Iurie Colesnic (Editurile Grafema Libris și Ulisse, 2011)

(Cartea Zilei, Publika TV)

„De 50 de ani ține povestea asta. La Paris, câteva zeci de oameni dau tonul. Bat apa-n piuă la televizor. Publică articole. Scriu cărți. Predau de la catedră. Fac intervenții de la colocvii. Semnează petiții. Iau prânzul împreună. Lucrurile nu stau ca în șansoneta lui Brel: oamenii ăștia, domnule, gândesc. Gândesc pentru alții”. Este intrarea în temă a lui Sevillia.

Cum au reușit o mână de intelectuali francezi să domine viața publică postbelică mai bine de o jumătate de secol? Să scrie poeme dedicate lui Stalin, să declare URSS paradisul pe pământ, să-l proslăvească pe Mao, pe Castro, pe Pol Pot.

Alți intelectuali vorbeau în aceeași perioadă despre alte realitățile ale regimului sovietic, aveau alte detalii din biografiile lui Stalin, Mao, Pol Pot sau Castro. Dar vocile lor nu se doreau ascultate.

De ce Aaron a pierdut mințile societății? De ce Sartre le-a câștigat?

Așa spun cărțile.

TERORISMUL INTELECTUAL de Jean Sevillia. Traducere din franceză de Ileana Cantuniari (Editura Humanitas, 2007)

Jean Sevillia s-a născut în 1952 la Paris. Urmează Literele la Sorbona. Este redactor-șef adjunct al săptămânalului Figaro Magazine și responsabil de rubrica „Idei și istorie”.

(Cartea Zilei, Publika TV)

Alexander Hertzen, gânditor rus: „Mi-e rușine că sunt rus”.

Aleksandr Soljenițîn, scriitor rus: „E rușine să fii sovietic”.

Emil Cioran, eseist român (1933): „Am avut momente când mi-a fost rușine că sunt român”.

Citatele au fost adunate de Horia-Roman Patapievici. În „Discernământul modernizării. 7 conferințe despre situația de fapt”.

„Dedic acest volum de conferințe publicului general cultivat, acestei veritabile societăți civile a culturii, alcătuită din oameni care nu așteaptă de la cultură nici carieră, nici succes, nici putere – ci acea viață bună, în care anticii vedeau adevărata răsplată a înțelepciunii.”

În Librăriile Cartier mai găsiți ediția din 2005. Cea din 2009 are copertă semnată de Andrei Gamarț. Doar coperta diferă. Societatea civilă a culturii a rămas aceeași. În 2005. În Basarabia. Și, uneori, mi-e rușine de acea viață bună a mea. Sunt un egoist.

Din Viața cotidiană în orașul Chișinău la începutul secolului al XX-lea (1900 – 1918) de Lucia Sava:

„Nu există deocamdată date sistematizate referitoare la mentalitatea basarabenilor la răscrucea secolelor XIX – XX. Cu toate acestea, străinii care au cunoscut Basarabia curând după 1812 „laudă simplitatea, statornicia în credințe strămoșești, curajul față de moarte și supunerea față de autorități”.

„Aflându-se la Chișinău cu două zile înainte de Unire, acesta (Alexandru Margiloman, prim-ministru al României) scria: „Viața începe la ora 11, se lucrează până la 3. Se prânzește lung, mult, încet, fumând…”

„Nicolae N.Alexandri, membru marcant al Sfatului Țării, scria cu referire la influiența pe care a avut-o procesul de rusificare asupra mentalității basarabeanului: „Geniul slav este geniul care îl caută în permanență pe Dumnezeu, reflectat atât de bine în literatura rusă și care ne-a molipsit și pe noi. Din aceste considerente, basarabeanul nu mai este român simplu, ci un român complicat”.

Cum arăta Chișinăul, ce mânca, cum se distra, cum se îmbrăca și ce se purta, cum muncea, cum citea, cum bea și ce bea, ce fuma și cât costa fumatul, ce impozite plătea cu o sută de ani în urmă? Care era transportul urban? Cine avea grijă de ceasul din Arcul de Triumf? Cine erau hoții târgului? Ce se fura și cum se fura?Cine erau locuitorii Chișinăului?

Eu am avut o duminică frumoasă. Cu zăpadă, foc în cămin și o carte pe măsură.

Regula generală, arareori încălcată, vrea ca regele să fie întotdeauna cel mai puternic. În Africa e vorba de leu, elefant sau rinocer. În Asia: leu, tigru sau elefant. În America: vultur, urs sau jaguar. În Europa a fost ursul.

Inițial, unii istorici, vorbesc de o religie a ursului.

Grecii l-au introdus în mitologie. Fiica regelui Arcadiei, Calisto, care era de o frumusețe extraordinară, făcuse jurământ de castitate și vâna împreună cu prietena ei Artemis, sora geamănă a lui Apollo, fiica lui Zeus, zeița vânătorii.

Într-o zi, spune legenda, Zeus o văzu și se îndrăgosti de Calisto. Luă înfățișarea lui Artemis și se uni cu ea. Fata rămâne grea. Furioasă, când a aflat, Artemis trage în Calisto cu o săgeată. Astfel o eliberează de copil. Și o transformă în ursoaică. Calisto rătăcește prin munți sub înfățișare animală. În timp ce fiul ei, Arcas, crește și devine rege al Arcadiei. Într-o zi, fiind l-a vânătoare, o întâlnește pe mama sa, metamorfozată în ursoaică. Este gata s-o ucidă. Zeus, pentru a evita o asemenea crimă, îl preface pe Arcas în ursuleț. Apoi îi urcă pe ambii pe bolta cerească. Unde devin două constelații: Ursa-Mare și Ursa-Mică.

Masacrarea fizică a urșilor în perioada lui Carol cel Mare se datorează, mai degrabă, venerării ursului de către europeni din perioada religiilor păgâne decât fricii de urs. Ursul era cel mai important rival al lui Christos. Biserica creștină a fost cea care l-a ucis inițial pe urs. Iar cavalerii l-au eliminat din heraldică. Înlocuidu-l, în secolul XIII, cu un animal imaginar, de pe alte pământuri, leul.

Așa spun cărțile.

După Cartea zilei, Publika TV

2. Imprimatur de Monaldi & Sorti, Editura Humanitas, 2004

3. Prins de Petru Popescu, Editura Gramar, 2004

4. Înainte de tăcere de Ernesto Sabato, RAO, 2005

5. Parfum de femeie de Giovanni Arpino, Humanitas, 2005

6. Suntem prea buni cu femeile de Raymond Queneau, Editura Paralela 45, 2005

7. Misterul catedralelor de Fulcanelli, Editura Nemira, 2005

8. Cuvânt înainte la o viață de scriitor de Alain Robbe-Grillet, Editura Cartier, 2006

9. Dincolo de limite de Salman Rushdie, Polirom, 2006

10. Mi se spune Capucin de Daniil Harms, Polirom, 2007

Am ajuns la:

Proză

1. Emilian Galaicu-Păun, Ţesut viu, 10×10, Cartier

2. Mihai Vakulovski, Tovarăşi de cameră. Student la Chişinău, Cartea Românească

3. Iulian Ciocan, Tărâmul lui Saşa Kozak, Tracus Arte

4. Marcel Gherman, Cartea viselor, Arc

5. Claudia Partole, Ultima amantă, Arc

6. Anatol Moraru, Nu mă tentează, Cartier

7. Leo Butnaru, Îngerii şi râsu-plânsu, Ideea europeană

8. Oleg Serebrian, Cântecele mării, Cartier

9. Dumitru Crudu, Oameni din Chişinău, Tracus Arte

10. Mitoș Micleușanu, Trepanoia, Art

11. Igor Ursenco, S.T.E.P.,  Herg Benet Publishers

Poezie

1. Arcadie Suceveanu, Fiinţe, umbre, epifanii, Arc

2. Vasile Romanciuc, Purtătorul de cuvânt al tăcerii, Arc

3. Călina Trifan, Femeile trăiesc cum respiră, Arc

4. Leo Butnaru, Jefuindu-l pe Picasso, Vinea

5. Ecaterina Bargan, Cântece de la șase, Gunivas

6. Ana Rapcea, Dulceaţă de coarne, Lumina

7. Diana Iepure, O sută cincizeci de mii la peluze, Casa de Pariuri Literare

8. Doina Postolache, Poeme cu molii, Prometeu

9. Nicolae Leahu, Alungarea muzelor din cetate, Cartier

10. Eugeniu Cioclea, Ofsaid, Princeps Magna

Eseu/Literatură de frontieră

1. Aureliu Busuioc, În căutarea pierderii de timp, RAO- Prut Internaţional

2. Valentina Tăzlăuanu, Lumea după Hamlet, Lumina

3. Tamara Cărăuş, Capcanele identităţii, Cartier

4. Lucreţia Bârlădeanu, Scrisori din Paris, Arc

5. Doina Postolache, 601 sau Valiza cu busole, Arc

6. Mihai Vakulovski, Portret de grup cu generaţia 80, Tracus Arte

7. Iurie Colesnic,  Chișinăul din Amintire, Grafema Libris & Ulisse

8. Iurie Colesnic,  Autori de la Viața Basarabiei, Grafema Libris & Ulisse

9. Alexei Vakulovski, În gura foametei, Institutul Academiei Victimelor Totalitarismului

10. Ion Țurcanu, Descrierea Basarabiei, Cartier

11. Mihail Vakulovski, Zece basarabeni pentru cultura română (interviuri cu tinerii dintre milenii), Casa de Pariuri Literare

Antologii

1. Nicolae Popa (antologator), Cartea poeziei 2011, Arc

2. Dumitru Crudu (antologator), Covoare moldoveneşti. 16 tineri prozatori basarabeni, Grafema Libris

3. Igor Ursenco (antologator), Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală, Herg Benet Publishers

Este din romanul lui Oleg Serebrian. Istoricul, geopoliticianul, politicianul și actualul ambasador al Republicii Moldova la Paris, după cărțile „Politică și geopolitică”, „Politosfera”, „Despre geopolitică”, debutează ca romancier.

Romanul a fost început la 17 februarie 2008 în Vijnicioara, încheiat la 17 iunie 2011 la Paris.

A apărut în colecția „Rotonda”. Este plin de date și cifre istorice. Autorul a studiat până și timpul meteo din acea perioadă. Este o enciclopedie istorică și socială a acelor vremi.

Era timpul când primar al Cernăuților era Traian Popovici. Dar cernăuțenii din romanul lui Serebrian erau în altă parte.

Romanul  are o dedicație: „Dedic această carte sutelor de mii de bucovineni şi basarabeni care au trecut prin calvarul exodului din anii 1940 şi-n mod special, amintirii bunelului meu, Petru, fost secretar al primăriei din Hădărăuţi, Guvernământul Bucovinei, refugiat în Banat şi străbuneilor mei, Alexandra şi Dumitru, deportaţi în Siberia.”

Cine a fost Traian Popovici și ce are Dustin Hoffman, actorul hollywoodian, care provine din evrei români? În 2012 Dustin Hoffman va fi primar de Cernăuți. Într-un film.

Romanul „Cântecul mării” de Oleg Serebrian este în librăriile bune. La preț promoțional. Și poate fi luat la munte. Dacă vă duceți.

Dacă nu veți îmbrățișa un brad, dacă nu veți săruta franțuzește o piatră, dacă nu veți iubi pământul cu fesele voastre sportive, atunci, probabil, îl veți citi acasă. Dar există un dacă…

E bine să-l aveți la îndemână.

Pentru iubitorii de tablete și cărți electronice din alte părți ale lumii decât Basarabia: romanul va apărea în ediție digitală pe iBookStore în ianuarie.

Mircea V.Ciobanu a fost cel mai activ cronicar. Și-a pus în cap toate generațiile: de la Nicolae Dabija la Iulian Ciocan. Și are o altă părere despre maturizarea literaturii române din Basarabia.

Ministerul Culturii din Chișinău și-a schimbat preferințele. La recomandările Uniunii Scriitorilor din Moldova, fără concurs, banii pentru editare de carte nu se mai duc la editurile de stat (Lumina, Cartea Moldovei), ci la Editura Arc. Este o schimbare și asta.

Scriitorii basarabeni și-au lărgit aria geografică a editurilor. Dar s-au izolat în propria găoace, nesiliți de nimeni. E o impresie. Probabil e complet aiurea.

Pe piața românească au apărut primele eBook-uri: Humanitas Digi, Polirom și Cartea Românească prin Elefant, Adevărul, Litera și Cartier.

Probabil, mi-au scăpat titluri. Le puteți completa. Voi fi recunoscător.

Eseu

Tamara Cărăuș – Capcanele identității, Editura Cartier

Ion Țurcanu – Descrierea Basarabiei, Editura Cartier

Aureliu Busuioc – Căutarea pierderii de timp, Editura Prut Internațional

Iurie Colesnic – Chișinăul din Amintire, Editura Grafema Libris & Ulisse

Iurie Colesnic – Autori de la Viața Basarabiei, Editura Grafema Libris & Ulisse

Lucreția Bârlădeanu – Scrisori din Paris, Editura Arc

Marcel Gherman – Cartea viselor (Debut), Editura Arc

Proză

Mihail Vakulovski - Tovarăși de cameră. Student la Chișinău. Rockman , Editura Cartea românească

Dumitru Crudu – Oameni din Chișinău, Editura Tracus Arte

Iulian Ciocan – Tărâmul lui Sașa Kozac , Editura Tracus Arte

Emilian Galaicu-Păun -  Țesut viu. 10 x 10, Editura Cartier

Oleg Serebrian – Cântecul mării, Editura Cartier

Anatol Moraru – Nu mă tentează, Editura Cartier

Nicolae Leahu – Erotokriticon, Editura Cartier

Doina Postolache – Valiza cu busole sau 601, Editura Arc

Claudia Partole – Ultima amantă, Editura Arc

Dumitru Crudu (editor) – Covoare moldovenești. 16 tineri prozatori basarabeni, Editura Grafema Libris

Poezie

Vasile Romanciuc – Purtătorul de cuvânt al tăcerii, Editura Arc

Arcadie Suceveanu – Ființe, umbre, epifanii, Editura Arc

Călina Trifan – Femeile iubesc cum respiră, Editura Arc

Nicolae Leahu – Alungarea muzelor din cetate, Editura Cartier

Ei au descoperit că lectura beletristicii poate scădea presiunea stresului până la 68 la sută.

Celelalte pilule antristres din top sunt:

ascultarea muzicii (nu e specificat genul, dar, probabil, e vorba de Mozart, căci n-o fi Bach) care diminuează stresul cu 61%; ceaiul sau cafeaua – cu 54%; iar mersul pe jos – până la 42 la sută.

Aștept al doilea val al crizei. Urmat de stres. Și, indubitabil, de lecturi.