Articole cu următoarea etichetă ‘Gheorghe Crăciun’

Cărțile care nu pot fi citite

luni, noiembrie 12th, 2012

Nu vă stresați. Sunt cărți care nu pot fi citite până la capăt. Nu e bai. Se întâmplă și la case mai mari.

The Guardian a făcut topul cărților care nu pot fi citite până la capăt. Veți găsi un Joyce, un Musil, un Pynchon, un Spinoza, un Kazuo Ishiguro. Și Capitalul lui Marx.

Dacă jurnaliștii noștri din cultură ar citi cărți, atunci lista cărților românești necitite până la capăt ar arăta, probabil, așa:

1. Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea de Dimitrie Cantemir

2. Geniul pustiu de Mihai Eminescu

3. Țiganiada de  Ion Budai-Deleanu

4. Întâmplări din irealitatea imediată de Max Blecher

5. În preajma revoluției de Constantin Stere

6. Ferestrele zidite de Alexandru Vona

7. Viața și moartea nefericitului Filimon de Vladimir Beșleagă

8. Pupa rusă de Gheorghe Crăciun

9. Orbitor de Mircea Cărtărescu

10. Țesut viu. 10 x 10 de Em.Galaicu-Păun

Dar noi suntem un popor cititor și harnic. Și ducem totul până la capăt. De aia nici nu începem cărțile voluminoase. Sau citim o viață întreagă Frații Jderi de Mihail Sadoveanu. Ca să trăim mult.

Noi ducem lucrurile începute până la capăt.

Etichete: , , , , , , , ,
Publicat în ZZ | 8 Comentarii »

Scriitorii lui Dumitru Crudu

luni, iulie 30th, 2012

Maestrul Simonei Popescu a fost Gellu Naum. Maestrul lui Radu Vancu a fost Mircea Ivănescu. Maestrul lui Dumitru Crudu a fost Gheorghe Crăciun. Nu știu cine a fost maestrul lui Anatol Moraru. E un mare mister. În Bălți. Maestrul lui Moni Stănilă a fost Șerban Foarță. Maestrul lui Alexandru Vakulovski, probabil, a fost Alexandru Mușina.

După ani, ucenicii Simona Popescu, Radu Vancu, Dumitru Crudu, Anatol Moraru, Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski au devenit maeștri. La tabăra de creație din Orheiul Vechi. Ucenici au fost tinerii scriitori din Republica Moldova. Pentru patru zile.

Printre ucenici a fost și maestrul Ion Buzu.

Etichete: , , , , , , , , , , ,
Publicat în ZZ | 10 Comentarii »

Aureliu Busuioc, clasicul

vineri, martie 30th, 2012

A apărut în colecția Cartier clasic ediția definitivă a romanului „Hronicul Găinarilor”. Postfața o semnează Andrei Țurcanu.

Dar atunci când se vorbește de Aureliu Busuioc toată lumea îl va cita pe Alex. Ștefănescu. Asta fac și eu: „Aureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean. Nu este patriarhal, ci monden, nu este patetic, ci ironic. Înalt şi masiv, cu părul negru uşor cârlionţat, cu sprâncene groase, desenate decis, cu un cap de împărat roman, aduce aminte de Toma Caragiu. Are, ca şi el, o voce melodios-bărbătească şi domină, prin inteligenţa sa efervescentă şi umorul demistificator, pe cei aflaţi în jurul lui. Devine imediat, în orice grup s-ar afla, „masculul dominant”. (…) În scris are eleganţă şi o autoritate firească. Dacă se joacă, o face ca un aristocrat, nu ca un clovn.”

În Cartier clasic au mai apărut Venedikt Erofeev, Mateiu I.Caragiale, Virginia Woolf, Stendhal, N.V.Gogol, Andre Gide, Oscar Wilde. Aureliu Busuioc este primul scriitor basarabean care își face lor printre ei.

Aureliu Busuioc a scris romane pentru toată literatura basarabeană de după 90 încoace. N-a scris romane ca un grafoman. Dar, periodic, la 3-4 ani scotea câte o carte. La 82 de ani, căutând literele de pe tastatură cu o lupă mare, a scris romanul de dragoste pe care l-a purtat mai bine de o jumătate de veac pe umărul stâng.

„Și a fost noapte…” a apărut în colecția Rotonda. În aceeași colecție au mai apărut Alexandru Mușina, Gheorghe Crăciun, Claudiu Komartin, Emilian Galaicu-Păun, Dorin
Spineanu, Constantin Cheianu, Vasile Gârneț, Ovidiu Șimonca, Șerban Foarță, Paul Goma, Alexandru Vakulovski, Tamara Cărăuș, Oleg Serebrian, Nicolae Leahu, Anatol Moraru, Maria Șleahtițchi, Dan Coman, Irina Nechit, Andrei Țurcanu, Iulian Fruntașu, Dumitru Crudu, Vladimir Beșleagă, Radu Vancu, Vitalie Ciobanu, Eugen Cioclea, Vsevolod Ciornei, Nicolae Popa.

Cărțile clasicului Aureliu Busuioc și junelui Aureliu Busuioc sunt în Librăriile Cartier la preț promoțional pentru luna aprilie.

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,
Publicat în ZZ | 4 Comentarii »

Premiile Observator cultural 2012

miercuri, martie 28th, 2012

Laureaţii celei de-a şasea ediţii a Premiilor Observator cultural

Debut:

Alex Goldiş, Critica în tranşee. De la realismul socialist la instaurarea autonomiei esteticului (1948-1971), Editura Cartea Românească

Poezie:

Nichita Danilov, Imagini de pe strada Kanta, Editura Tracus Arte;

Sorin Gherguţ, Orice (Uverturi& reziduuri), Editura Trei

Critică/Istorie/Teorie literară:

Nicolae Mecu, G. Călinescu faţă cu totalitarismul, Editura Dacia XXI

Eseu/Memorialistică/Publicistică:

Clara Mareş, Zidul de sticlă. Ion D. Sârbu în arhivele Securităţii, Editura Curtea Veche;

Marta Petreu, De la Junimea la Noica: Studii de cultură românească, Editura Polirom

Proză:

Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul, Editura Polirom;

Alexandru Vlad, Ploile amare, Editura Charmides

Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia s-a acordat în acest an scriitorului Şerban Foarţă.

Fiecare premiu la cele cinci categorii a avut valoarea de 2.000 de lei, cu excepţia premiilor ex-aequo, recompensate cu 1.500 de lei. Premiul„Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia a fost în valoare de 6.000 de lei.

Din juriul celei de-a VI-a ediţii au făcut parte: Paul Cernat, Caius Dobrescu, Antonio Patraş, Iulia Popovici, Carmen Muşat (preşedintele juriului).

Trofeele oferite au fost realizate de Elena Dumitrescu, sculptor.

În cadrul Galei, au fost omagiaţi traducătorii Sorin Mărculescu şi George Volceanov,cărora li s-au oferit Diplome de Excelenţă şi o sculptură realizată Elena Lot Vlad.

Invitaţii speciali: actorii Alexandra Murăruşşi Vlad Logigan

Sponsor al Premiilor Observator cultural 2012: Muşat&Asociaţii

Etichete: , , ,
Publicat în Dosar | Fără comentarii »

Iepurii nu citesc

miercuri, februarie 8th, 2012

În 1998 – după lungi drumuri, argumente și discuții – editorii, librarii și bibliotecarii au reușit să obțină scutirea de TVA pentru carte (cu excepția celei erotice și publicitare). De la legiuitorii de atunci. Care erau agrari, intelectuali, integriști, democrați și ce-o mai fi suportat istoria Basarabiei. A fost un argument pentru cultură și lectură.

În 2012 Republica Moldova a fost luminată de atâta cultură și alte aparate cerești care emană IQ din oficiu, încât legiuitorii noștri liberali, democrați și liberali-democrați au considerat că bugetul de stat, într-o perioadă austeră, poate fi aurit cu banii din cartea pentru copii.

După mine, ținând cont de grija mare pe care o are editorul Iurie Bârsa pentru situația demografică din 2050 în Republica Moldova, ar fi bine ca și cartea erotică să fie scutită de TVA. Poate grijile editorului vor fi mai puțin dramatice. Pe de altă parte, ar zice legiuitorii noștri liberali, democrați, liberali-democrați, socialiști, poate și cei komuniști, iepurii nu citesc literatură erotică. Și au o situație demografică bună.

Iepurii nu citesc cărți. Nu au țară. Și nici TVA. Doar vânătorul are grijă de situația lor demografică.

Copii noștri, ca să nu fie cumva mai deștepți ca noi și să-i iubim ca pe niște iepurași, trebuie ținuți departe de carte. Să scumpim cartea pentru copiii de 3 – 6 ani cu 20 la sută! Să-i ținem departe  de carte! Și atunci, deodată, toți, vor da năvală la pubertate peste Em.Galaicu-Păun, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun și Marcel Proust.

Mai jos, mai jos, un pic, aveți factologia vânătorilor după mistreți și cerbi. Ei vor zice că e vânătoare regală. De fapt, eufemistic vorbind, vânatul lor se numește măcel într-un țarc.

Factologia modificărilor făcute în Codul Fiscal din anul 2012

Conform  punctului  20, Capitolul 4, Titlul III al Codului Fiscal al RM din 2012 scutită de TVA este:

producția de carte și publicațiile periodice ( cu excepția celor cu caracter publicitar și erotic) de la pozițiile tarifare 4901 și 4902, precum și serviciile de editare a producției de carte și a publicațiilor periodice, cu excepția celor  cu caracterul menționat;

Pozițiile tarifare 4901 și 4902 sînt specificate in Secțiunea X, capitolul 49 al Nomenclatorului mărfurilor din RM.

4901-     CĂRŢI, BROŞURI ŞI TIPĂRITURI SIMILARE,  CHIAR ÎN FOI VOLANTE :

4901.10 – În foi volante, chiar pliate

- Altele:

4901.91 – Dicţionare şi enciclopedii, chiar în fascicule

4901.99 – Altele

4902 -    ZIARE ŞI PUBLICAŢII PERIODICE IMPRIMATE, CHIAR ILUSTRATE SAU CARE CONŢIN MATERIAL PUBLICITA:

4902.10 - Cu  cel puţin 4 apariţii pe săptămână

4902.90 – Altele

În acest nomenclator este specificată poziția tarifară 4903.  Mărfurile incluse în această poziție tarifară nu sunt scutite de  TVA.

4903 -    ALBUME SAU CĂRŢI CU ILUSTRAŢII ŞI CĂRŢI DE DESENAT SAU COLORAT, PENTRU COPII.

Codul Fiscal de anul trecut era în următoarea redacție:

scutită de TVA este: producția de carte și publicațiile periodice ( cu excepția celor cu caracter publicitar și erotic), precum și serviciile de editare a producției de carte și a publicațiilor periodice, cu excepția celor  cu caracterul menționat;

Notă: Lipsea mențiunea:  de la pozițiile tarifare 4901 și 4902.

Etichete: , , , , , ,
Publicat în ZZ | 15 Comentarii »

Em.Galaicu-Păun: Țesut viu

marți, iulie 12th, 2011

Em.Galaicu-Păun în interviu cu Mihail Vakulovski. În Observator cultural. Despre noul roman „Țesut viu”. Va apărea în colecția „Rotonda”. În toamnă.

„ – Domnule Emilian Galaicu-Păun, ați anunțat un nou roman, din care am putut citi un fragment la „Bun de tipar“, în Tiuk!, cînd l-ați terminat, cum a decurs scrierea lui, i-ați găsit și titlul?

- Scriu de peste un deceniu la acest roman-palimpsest (sau, vorba bunicii: „din tort în tort“), Țesut viu. 10 x 10, în care Decalogul își dă mîna cu Decameronul, cele 10 capitole fiind tot atîtea „căsuțe“ ale unui șotron ce poate fi „sărit“ atît în ordine numerică (cap. 1, 2, 3 etc.), cît și urmînd indicațiile de lectură ale autorului (cap. 1 – cap. 5; cap. 9 – cap. 2; cap. 3 – cap. 6; cap. 7 – cap. 8; cap. 10 – cap. 4); altfel spus, un soi dechassé-croisé continuu, unde locurile și epocile se schimbă ca-ntr-un caleidoscop, chit că personajele rămîn aceleași, de la un cap la altul. Scrierea acoperă ultimii 40 de ani, mai exact, de la moartea lui Iuri Gagarin, în 1968, la evenimentele din 7 aprilie 2009 din Chișinău, și o geografie ce se extinde de la satul de baștină al naratorului la Petropavlovsk-Kamceatsk, via Moscova, Paris, Berlin, Antananarivu, Beijing etc., etc. Totodată, romanul se vrea un Pomelnic, în care cei trecuți la Vii ajung, rînd pe rînd, să se alăture celor Adormiți, în timp ce morții dragi revin mereu în discuție, amintire, acțiune. De fapt, nu există frontiere etanșe între lumea noastră și lumea cealaltă, ambele funcționînd ca un tot întreg. Nu în ultimul rînd, scriitura ca atare devine pe parcurs din „suport formal“, „temă principală cu variațiuni“. 9 din cele 10 capitole au apărut în Vatra, Secolul 21, Hyperion, Sud-Est, Semn, nu în ultimul rînd Tiuk!. Păstrez o scrisoare deosebit de emoționantă de la regretatul Gheorghe Crăciun, care se arătase foarte interesat de roman, după ce citise în Vatra un capitol, „Drăguța lui Șaleapin“ (ceea ce e de înțeles – ne întîlnim în multe privințe cu cel care a dat literelor române Pupa russa, de-ar fi să amintesc doar obsesia pentru o scriitură corporală, vezi și opinia dr. Aliona Grati: „Ca și la Gheorghe Crăciun, personajul echivoc al lui Em. Galaicu-Păun exersează ritualuri de descoperire a trupului volatil. Microscopia conglomeratului de senzații în halou devine echivalentă cu o experiență spirituală. Simțul tactil prevalează, mîna efectuînd arpentajul ființei pentru a-i da acesteia consistență textuală“). Mai mult decît atît, în toamna lui 2006, Gheorghe Crăciun se prinsese să-mi fie redactor de carte, amintindu-mi că, la rîndu-i, a avut șansa de a-l avea pe MHS (care a și scris prefața la Pupa russa). Nu a mai apucat, săracul! Închin acest roman memoriei lui Gheorghe Crăciun.”

Etichete: , , , , , , , ,
Publicat în Dosar | 8 Comentarii »

Chestionarul Ioanei Revnic

vineri, iunie 24th, 2011

Zilele acestea am răspuns la chestionarul Ioanei Revnic despre literatura română din Basarabia.

- In calitatea dvs. de editor, care credeti ca sunt/ ar fi cele mai eficiente politici de promovare a literaturii romane din Republica Moldova in Romania si in Occident?

- Sunt două chestii complet diferite: promovarea literaturii române din Basarabia 1) în România și 2) în Occident.

1) În România. Sunt împotriva divizării literaturii române după spațiul geografic. Nu sunt un adept al antologiilor geografice (scriitori basarabeni, scriitori bănățeni samd). Chiar dacă am scos unele dintre ele.

Există un singur spațiu: cel al limbii române. Editorii sunt cei care șterg frontierele geografice și politice și tot ei sunt cei care le fac. Editura Cartier a făcut acest lucru. În colecția de literatură contemporană română au apărut și Alexandru Mușina, și Gheorghe Crăciun, și Claudiu Komartin, și Alexandru Vakulovski, și Radu Vancu, și Em.Galaicu-Păun, și Șerban Foarță. Dar mai bine ca editura Cartier a făcut editura Polirom. Care a reușit să impună proza.

Tot editorul este responsabil și de difuzarea cărților în tot spațiul românesc. Și de lansări.

Acestea sunt politici firești de promovare. Ele vin din economic.

Problema promovării literaturii în mass-media bucureșteană e o altă problemă. Gravă și negativă pentru literatura română.

La nivelul instituțiilor culturale. Eu nu prea cred în ele. Chiar dacă Zilele Literaturii Române, organizate la Chișinău și Bălți, au fost și sunt o reușită. Așa cum au fost organizate ZLR e una dintre metodele fericite de promovare a literaturii române. Printre invitați au fost scriitori importanți de pe ambele maluri ale Prutului și cu cărți apărute în ultimul an/ultimii ani și care mai sunt pe piață.

Probabil, la nivel ministerial sau al uniunilor de creație din România și Republica Moldova sunt posibilități mari de promovare. Dar, deocamdată, eu nu le-am observat și nici nu vreau să fac propuneri în van.

Participarea editorilor basarabeni la cele două târguri importante de carte din București (Gaudeamus și Bookfest-ul), de asemenea, se înscrie în promovarea firească a literaturii.

Crearea unui Târg de carte viabil și eficient la Chișinău, care ar putea aduce editori români importanți e un vis despre promovare.

2) în Occident. Noi am avut o încercare cu promovarea cărților despre evenimentele din 7 aprilie 2009. La Târgul de carte de la Frankfurt. După aia au fost lansări, după mine neașteptat de reușite, în Bruxelles, Paris și București.

În rest sunt vise. Care au nevoie de susținere financiară din partea statului. Și nu prea vreau să fabulez. Ar fi câteva piste. 1.1) Participarea cu o cotă financiară a Guvernului RM la ICR și introducerea unor scriitori în programele deja funcționale ale ICR-ului. 1.2.) Subvenții ale Guvernului RM pentru participare ca stand separat sau comun cu cel al României la Târgul de Carte de la Frankfurt, cel puțin.

- Cum contribuie editura Cartier la a face cunoscuta, peste hotare, literatura romana din Republica Moldova?

- O parte din primul răspuns se referă și la această întrebare.

Au mai apărut și antologiile în limbi străine. A se vedea cea a lui Sorkin cu poeții basarabeni și antologia PEN Clubului din Basarabia.

- Caror genuri literare credeti ca le apartin “produsele” scriitoricesti (valoroase) ce se preteaza cel mai bine “exportului literar”?

- Proza. Dar proza vorbește despre maturitatea unei literaturi. Noi încă nu o avem. Este remarcabil efortul Poliromului în acest sens.

- Explicati prezenta prepondrenta a textelor poetice in antologiile publicate peste hotare. (Chiar si in recentul almanah „Arhipelag”, poetii sunt cei mai multi.)

- Suntem într-o literatură tânără. Antologiile reflectă starea literaturii și nu dorințele noastre. „Arhipelag” este o antologie a scriitorilor membri ai PEN Clubului din Chișinău.

- A influenţat, în vreun fel, regimul politic comunist reinstalat la putere între anii 2001 – 2009 activitatile de promovare in Romania si in Occident a scriitorilor basarabeni?

- Da. Dacă până în 2007, când komuniștii și-au arătat adevărata față, încercările de intimidare erau mai voalate, atunci după 2007 controalele și hărțuirea organelor fiscale, polițienești și toată birocrația cu putere decizională de a pedepsi au devenit metodice, fără pierdea. Era o metodă de a te distrage de la activitatea de bază pentru a pierde timp, eforturi cu ei. Modificarea legii activității editoriale din 2008, unde editurile erau privite ca agenți propagandistici și facilitățile pentru editurile de stat, de asemenea, au avut repercursiuni puternice asupra activității editoriale din RM, aprofundate și de criza financiaro-economică, simțită de editorii și librarii basarabeni din octombrie 2008.

Instaurarea regimului de vize a fost un alt impediment în promovarea literaturii. Am în vedere și cel din 1 ianuarie 2007 și cel din 7 aprilie 2009. Izolarea și lipsa de comunicare duce la lehamete.

- Dar schimbarea (şi relativa normalizare a) climatului politic, din 2009?

- Schimbarea a făcut posibilă apariție ZLR. Și la apariția a numeroase cărți care au ca subiect evenimentele din 7 aprilie.

Schimbarea a făcut posibilă apariția teatrului de factură nouă: „Spălătorie”.

Dar legea activității editoriale n-a fost modificată nici până azi. Ministrul Culturii și-a pus persoanele sale în fruntea editurilor de stat. Și le-a promis bani publici ca să poată ridica salarii (nu vorbesc de editarea unor cărți), conform legislației vechi.

Schimbarea a permis înregistrarea Asociației Editorilor, care a fost amânată pentru un an și ceva de fostul regim. E adevărat, că Asociația nu e prea vizibilă. Dar aceasta e altă problemă.

Schimbarea a însemnat apariția practicii păguboase pentru editori, și așa afectați profund de criză, a vânzării cărților la pachet cu ziarele. Retururile din tirajele nevândute în România editura Litera (care a fost în parteneriat cu Jurnalul Național, Felicia) le-a vândut cu Timpul din Chișinău. Iar Adevărul a venit cu tot tacâmul: cotidianul plus carte la pachet. E o afacere perfectă a petroliștilor (și în primul caz, și în al doilea), dar metodele lui JR sunt bune pentru o perioadă scurtă. Și doar pentru JR-i.

Schimbarea înseamnă un pic de înviorare a lehametei moldovenești.

Vedeți, poate găsiți alții mai optimiști.

Etichete: , , , , , , , ,
Publicat în Dosar | 2 Comentarii »

Premiile Observator Cultural 2011

marți, aprilie 5th, 2011

Luni, 28 martie 2011, la Teatrul Odeon, s-a desfăşurat Gala Premiilor Observator cultural 2011. S-au acordat nouă premii, dintr-un total de 27 de nominalizări, la cinci categorii. Juriul de anul acesta a fost alcătuit din Paul Cernat,Caius Dobrescu, Antonio Patraş, Iulia Popovici şi Carmen Muşat (preşedintele juriului).

Laureaţii Premiilor Observator cultural 2011

Debut: Raluca Dună, Eu, Autorul. Reprezentări auctoriale în literatură şi pictură. Din Antichitate pînă în Renaştere, Editura Tracus Arte

Critică/ Istorie literară/ Teorie literară: Corina Ciocârlie, În căutarea centrului pierdut, Editura Art

Eseu/ Memorialistică/ Publicistică: Ion Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, Editura Polirom

Poezie: Ion Mureşan, cartea Alcool, Editura Charmides; Radu Vancu, Sebastian în vis, Editura Tracus Arte

Proză: Gabriela Adameşteanu, Provizorat, Editura Polirom; Ovidiu Nimigean, Rădăcina de bucsau, Editura Polirom

Premiul Cititorilor (acordat pe baza voturilor pe site-ul revistei): Doina Uricariu, Maxilarul inferior, Editura Polirom

Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia: Emil Brumaru

La categoriile „Debut“, „Critică/ Istorie literară/ Teorie literară“ şi „Eseu/ Memorialistică/ Publicistică“ valoarea premiilor a fost de 2.000 de lei. Cele două premii acordate la categoriile „Poezie“ şi „Proză“ au avut valoarea de 1.500 de lei fiecare.

Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia, acordat lui Emil Brumaru, a avut valoarea de 6.000 de lei.

Moment dedicat traducătorilor

În cadrul Galei Premiilor Observator cultural 2011, s-a conceput un moment dedicat traducătorilor; au fost prezentate publicului traducătoarele: Luminiţa Munteanu (prezentată de Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial la Polirom) şi Luminiţa Voina-Răuţ (prezentată de Juan Carlos Vidal, directorul Institutului Cervantes din Bucureşti).

Gala Premiilor Observator cultural 2011 a fost prezentată de Marius Manole – actor la Teatrul Naţional „ I. L. Caragiale“ din Bucureşti.

Invitaţi speciali: Irina Sârbu – voce, Puiu Pascu – pian şi Florin Dinu – saxofon.

Trofeele sînt realizate de Elena Dumitrescu – sculptor.

Sponsorii Premiilor Observator cultural 2011: Volvo România şi Muşat&Asociaţii.

(După Observatorul Cultural nr. 569)

Etichete: , ,
Publicat în Dosar | Un comentariu »

Falsul Dimitrie. Adevăratul măcel

miercuri, aprilie 14th, 2010

Dumitru Crudu a studiat ziaristica la Chișinău, literatura și limba georgiană la Tbilisi și forțat să termine studiile la Universitatea din Brașov de către prozatorul Gheorghe Crăciun și poetul Alexandru Mușina. Ultimii fiind și profesori universitari, și mentori literari ai lui Dumitru Crudu.

În 1994 debutează cu același manuscris de poezie de două ori. Un debut apare cu titlul „Falsul Dimitrie” și altul cu „E închis vă rog nu insistați”.

Mai publică încă două cărți de poezie. Abandonează poezia pentru teatru. Este montat pe mai multe scene ale lumii: România, Republica Moldova, Camerun, Germania, Suedia, Haiti, Italia, Bulgaria. Volumul „Salvați Bostonul” apare cu doar câteva luni înainte de evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 din New York. Titlul inițial era „Salvați America”.

În toamna lui 2008 debutează ca romancier cu „Măcel în Georgia”. Peste o iarnă avea să fie acel 7 aprilie 2009 din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Romanul are câteva scene memorabile care face trimitere directă la personaje reale din viața literară a Chișinăului. Scene care au scandalizat boema literară a urbei. Scandalul ar fi putut fi imens. Dar apatia și lenea lecturii la moldoveni l-au făcut să fie domol și într-un cerc foarte îngust de lectori. Descrierea evenimentelor și demonstrațiilor din anii perestroikăi din Chișinău nicidecum nu sunt în același registru cu poemele romantice din „Anul 1989” de Leonida Lari. Strigătele de revoltă, pietrele aruncate din toamna lui 89 în geamurile Ministerului de Interne, condus pe atunci de generalul Voronin, se suprapun peste strigătele de plăcere ale Georgianei. „Vroia să facă sex non-stop…” La balcon. Să vadă mulțimea. Să audă mulțimea.

Revoluțiile excită. Și sunt făcute de tineri.

Așa spun cărțile.

În Cartea zilei, 14 aprilie 2010

Etichete: , , ,
Publicat în Dosar | 4 Comentarii »

Facebook Urmăreşte-ne pe Twitter Abonează-te la RSS

Blog din Moldova