Articole cu următoarea etichetă ‘Editura Cartier

Politica externă a UE

miercuri, iunie 12th, 2013

Toate imperiile, atunci când se destramă, lasă mine cu efect întârziat. Uniunea Sovietică a încercat în Fergana, în Lituania, în Cazahstan, în Narva, Estonia, în Crimeea, Ucraina. Dar a reușit în Transnistria, în Carabahul de Munte, în Osetia de Sud și în Abhazia.

Nicu Popescu trece în revistă aceste patru conflicte și implicarea Uniunii Europene în soluționarea lor. De ce Uniunea Europeană ar trebui să se implice. Deoarece, după cum îi spunea pe timpuri un bătrân politician german tânărului diplomat Igor Corman, Europa are nevoie de țări stabile și prospere la frontierele sale.

Cum se implică Uniunea Europeană?

Nicu Popescu vede 5 modalități de management al conflictelor:

1. Instituțiile UE se pot implica mai activ în politica externă nesemnificativă. În politica mare atribuțiile politice externe rămân la discreția statelor.

2. Instituțiile UE se implică în „aspecte necontroversate și ferite de riscuri ale managementului conflictelor”.

3. Instituțiile UE caută să se implice în conflicte printr-o strategie de „dozaj”, prin „măsuri de mică intensitate”, care pot deveni cu timpul „pachete politice substanțiale”.

4. Atunci când instituțiile UE încearcă să se implice în politica la nivel înalt fără mandatul statelor membre, ultimele vor încerca să contracareze această implicare.

5. Actorii externi (din afara Uniunii Europene) „pot afecta procesul european de luare a deciziilor” prin lobby-ul făcut pe lângă statele membre ale UE.

Dorința lui Henry Kissinger de a apela la un singur telefon, pentru a afla poziția Europei vizavi de politica externă rămâne încă un vis. Și Catherine Ashton, nediplomatic vorbind,  știe asta.

Așa spun cărțile.

POLITICA EXTERNĂ A UNIUNII EUROPENE ȘI CONFLICTELE POST-SOVIETICE de Nicu Popescu. Traducere din engleză de Alexandru Șiclovan (Editura Cartier, 2013)

(pentru Cartea zilei)

Istoria istoriilor mele de Ion Țurcanu

marți, iunie 11th, 2013

Această carte are un mare dezavantaj. Autorul este viu.

Dar handicapul cel mai mare e că și personajele sunt vii.

De ce a apărut la Cartier? Deoarece Ion Țurcanu a zis că nu o voi publica.

Se citește ca un roman de acțiune. Este o radiografie subiectivă a ultimului aproape jumătate de veac în Basarabia și România.

Ion Țurcanu ne vede urât. Dar cine a zis că suntem frumoși și harnici?

Tirajul este mai mic decât persoanele vizate.

Vlad Darie ne spune cum se alege o carte

miercuri, iunie 5th, 2013

Cum se alege o carte? Foarte simplu. Citește!

Într-un interviu, apărut în revista pentru adolescenți Noi, Vlad Darie, directorul Agenției Moldpres și unul dintre autorii excelentului volum Cronica Basarabiei 1918 – 1944, este întrebat: „Cum ar trebui să aleagă un copil o carte bună?”

Răspunsul e: „Îmi place politica Editurii Cartier, care promovează o carte bună, selectă. În lectură, regula trecerii cantității în calitate nu funcționează. Nu poți să crești intelectual citind literatură de bulevard. Un număr mare de cărți citite încă nu înseamnă cultură.”

Nu vă complicați cu listele de lecturi de vară, cu frica în fața unei cărți necunoscute, cu numărul mare de cărți.

Intrați în Librăriile Cartier și luați la rând cărțile Cartier din colecțiile:

Codobelc (pentru pici),

Verde (pănă la 14 ani),

Cartier Clasic (cele mai bune opere literare de la un Busuioc sau Venicika Erofeev până la Stendhal),

Poesis (vârfurile poeziei universale și românești de la Dante până la Matei Vișniec),

Cartier popular (cele mai populare cărți).

Pentru inițiați mergeți la:

Rotonda (literatură română contemporană ),

Biblioteca deschisă (literatură străină contemporană de la Gheorghi Gospodinov până la Roland Barthes),

Cartier istoric (cărți de istorie),

cARTier (seria de artă).

Mai sunt câteva dicționare excelente. Nu zic nimic de DEI sau Dicționarul enciclopedic. Știu că printul dicționarelor a trecut. Dar este unul foarte bun, care face cu ochiul în ciuda google-ului: Dicționar de simboluri literare de Michel Ferber. E o traducere din engleză. Acolo, în Londra, este, practic, reeditat în fiece an.

Cărțile Cartier, alături de cărțile altor edituri bune românești, au intrat pentru perioada 1 iunie – 31 iulie, în promoția Alege 3, plătești doar 2. E vorba de Librăriile Cartier.

Vlad Darie nu este autor Cartier. Nu este rudă nici cu Gheorghe Erizanu, nici cu Em.Galaicu-Păun, nici cu Vitalie Coroban, nici cu Dorin Onofrei, nici cu Valentin Guțu. De aia răspunsul lui este obiectiv, imparțial, corect. Și nesilit de nimeni.

Al Doilea Război Mondial

luni, mai 27th, 2013

Prim-ministrul britanic Winston Churchill și Regele George al VI-lea au dorit ca ziua de luni, 7 mai 1945, să fie considerată Ziua Victoriei. Zi în care a fost semnat actul capitulării necondiționate în Cartierul General al generalului Eisenhower din Reims. Americanii au dorit ca ziua de 8 mai să fie considerată Ziua Victoriei. Iar Stalin a vrut ca ziua de 9 mai să fie considerată Ziua Victoriei.

Până în 1965 nici britanicii, nici sovieticii n-au sărbătorit Ziua Victoriei. Căile aliaților celui de-Al Doilea Război Mondial s-au despărțit.

Iar până la 7,8,9 mai 1945 a fost anul 1941. Și Holocaustul de la periferie. Comportarea populației băștinașe față de evrei nu a fost deloc eroică.

„Evghenia Sheriman din Lipcani își amintește: „Când a izbucnit războiul, moldovenii imediat au ars casa noastră. Ei erau acei care i-au ajutat pe nemți, ei au ars case și oameni. Moldovenii erau mai răi ca SS…”

„Deosebit de șocant e cazul atestat în apropiere de Soroca, lângă satul Bârnova: țăranii așteptau convoiul cu deportați și îl „cumpărau” de la jandarmi pe cei mai bine îmbrăcați evrei; apoi îi omorau și îi jefuiau de haine și încălțăminte.”

Premilitarii basarabeni, care erau recrutați pentru misiuni minore, erau folosiți pentru a păzi ghetourile temporare, lagărele de tranzit. „Acești tineri țărani localnici executau însărcinările ce li se încredințau cu o conștiinciozitate și o promtitudine uluitoare.” Unii premilitari încercau să-și îmbogățească experiențele sexuale pe seama tinerilor evreice. Diana Dumitru, autoarea studiului, vorbește despre cazul din lagărul de tranzit de la Limbenii Noi.

Cealaltă parte a populației basarabene, majoritatea,  „trăiește într-o stare permanentă de frică” și nepăsare. Iar cei mai curajoși nu își ascundeau lacrimile, își exprimau mila profundă față de victime, care „chiar dacă erau evrei, erau oameni și ei”.

Așa spun cărțile.

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL: MEMORIE ȘI ISTORIE ÎN ESTUL ȘI VESTUL EUROPEI de Diana Dumitru, Igor Cașu, Andrei Cușco, Petru Negură (Editura Cartier, 2013)

(Pentru Cartea zilei)

Bunele maniere

vineri, mai 17th, 2013

Cât citiți prostiile de pe acest blog, ar fi mai util să treceți pe cel al lui Vitalie Coroban. Este alături.

Nu este obligatoriu să citești Borta vântului de Mihai Eminescu ca să-ți dai seama că spațiul din imaginea a, cel adevărat din Casa Guvernului, este o bortă în guvern.

Borta guvernului a apărut pe timpul lui Tarlev. A avut bortă și Greceanâi. A avut bortă și Filat. Leancă are și interimat, și bortă.

Altfel, de aproape o lună de zile, în Casa Guvernului au apărut expresiile: „Mulțumesc”, „Cu plăcere”, „Scuzați”, „Vă rog”, „Nu Vă supărați”. Expresii uitate de câțiva ani buni într-o carte pentru copii:

Uneori, borțile se astupă cu bunele maniere.

Imaginea b este soluția Coroban. Pe când mai aveam speranțe că vom apuca și lucruri firești în Republica Moldova. Fără borți.

M-am însurat cu o păpușă gonflabilă

miercuri, mai 15th, 2013

În zilele de sâmbătă și duminică în familia Jardin erau interzise lecturile serioase. Fără Proust, fără Cioran.

M-am însurat cu o păpușă gonflabilă face parte din romanele de sâmbătă și duminică.

Motto-ul cărții, urmat de celelalte motto-uri:

„Femeile sunt făcute pentru a fi iubite, nu pentru a fi înțelese.” (Oscar Wilde)

Partea I: „Omul este imperfect, dar asta nu e de mirare dacă ne gândim la vremurile în care a fost creat.” (Alphonse Allais)

Capitolul 1: „Fericirea în doi durează cât numeri până la trei.” (Sacha Guitry)

Capitolul 2: „De ce să te faci că muncești? E o oboseală inutilă.” (Pierre Dac)

Capitolul 3: „Ar trebui să fiu plătit cum se cuvine dacă e vorba să am fantezii.” (Jean-Marie Gourio)

Capitolul 4:  „Obiectul filozofiei constă în a porni de la un lucru atât de simplu încât nici nu merită să-l pomenești și a ajunge la un lucru atât de complicat încât nimeni nu mai înțelege nimic.” (Bertrand Russell)

Capitolul 7: „Cu paharul e ca și cu sânii. Unul nu e de ajuns, iar trei, prea mult.” (Fernandel)

Capitolul 8: „Sănătatea înseamnă să te doară zilnic în alt loc.” (Michel Chrestien)

Capitolul 9: „Dacă muncesc din greu opt ore pe zi, sunt promovat și aș putea ajunge să muncesc din greu douăsprezece ore pe zi.” (Robert Frost)

Capitolul 11: „Femeile îmi stârnesc aceeași senzație ca și elefanții: îmi place să mă uit la ele, dar n-aș vrea să am așa ceva la mine acasă.” (W.C. Fields)

Capitolul 14: „Găsesc că televiziunea e foarte favorabilă culturii. De câte ori cineva deschide televizorul la mine acasă, mă duc în camera de alături și citesc.” (Groucho Marx).

Partea a IV-a: „Dacă femeia ar fi bună, ar avea și Dumnezeu una.” (Sacha Guitry)

Romanul are 26 de capitole, un epilog, este împărțit în patru părți. Toate conțin motto-uri. Și este un roman incorect politik. La apariție a fost best-seller în Canada și SUA, țări corect politik.

Sexul zeilor

luni, aprilie 29th, 2013

Cum să înțeleagă copii miturile Greciei antice când ele sunt pline de coaie și spermă?

Așa apare „spuma mării”. Și politica moldovenească.

Cartier, cel mai bun e-book 2012

vineri, aprilie 26th, 2013

Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o de Maria-Paula Erizanu (Editura Cartier) a fost declarat cel mai bun e-book la Gala Industriei de Carte din România, ediția a II-a.

E-Book-ul a fost realizat de Vitalie Coroban. Conține imagini de Doru Dumitru, Veronique North-Minca, Igor Schimbător și un film de Vasile Botnaru.

În tot acest timp cât s-a scris, publicat cartea și e-book-ul și s-au luat tot felul de premii revoluția tinerilor din 7 aprilie 2009 a fost, cu adevărat, furată.

Premiile au fost acordate aseară. La București. Evenimentul este organizat de Headsome Communication şi Federaţia Editorilor din România (FER).

La categoria „Cea mai frumoasă carte”, Concepţie grafică:

Despre ochiul de veghe (Meteorologia unui bazar ideatic) de Vladimir Bulat (Square Media / concepţie grafică: Alexandru Branişte)

b) Carte ilustrată

Temporary yours. 1995-2012 de Dan Perjovshi (Idea Design + Print) și

Geamii. Minarete pe cerul Dobrogei (Igloo Media)

2. Categoria „Cea mai bună carte a anului”

a) Beletristică

Toate bufniţele de Filip Florian (Polirom)

b) Non-ficţiune

Internaţionala mea de Ion Ianoşi (Polirom)

La categoria Bestseller românesc – cel mai bine vândut titlu al anului:

De ce este România altfel? de Lucian Boia (Humanitas).

Telefonul Marelui Păpușar

miercuri, aprilie 24th, 2013

La douăzeci și una de zile de la expedierea scrisorii Marelui Păpușar, în 18 aprilie 1930, tocmai în Vinerea Mare a Săptămânii Patimilor, Mihail Bulgakov primește un telefon:

- Mihail Afanasievici Bulgakov?

- Da.

- Tovarăşul Stalin vrea să vă vorbească.

- Ce? Stalin? Stalin?

Se auzi o voce cu un pronunțat accent georgian:

- Da, vă vorbește tovarășul Stalin. Bună ziua, tovarășe Bulgakov.

- Bună ziua, Iosif Vissarionovici.

- Am primit scrisoarea dumneavoastră. Am citit-o împreună cu tovarășii. Veți primi un răspuns favorabil… Sau poate… vreți să plecați în străinătate, nu-i așa? Într-atât v-ați săturat de noi?

- În ultima vreme m-am tot gândit la următoarea problemă: poate un scriitor rus să trăiască în afara țării? Mi se pare că nu.

- Așa e. Asta e și părerea mea. Unde ați vrea să lucrați? La Teatrul de Artă?

- Da, mi-ar plăcea, dar am fost mereu refuzat.

- Faceți o cerere. Am impresia că de data asta o vor aproba. Ar trebui să ne întâlnim să stăm de vorbă.

- Oh, da, Iosif Vissarionovici, am mare nevoie să discut cu dumneavoastră.

- Da, va trebui neapărat să găsim un moment liber. Ei, acum, la revedere și cele mai bune salutări.

Margarita

luni, aprilie 22nd, 2013

Vladimir Bulat a scris mult, lung și argumentat despre traducerea românească și titlul romanului Maestrul și Margarita. Cele două traduceri românești de până acum au insistat pe Maestrul și Margareta.

Cea de-a treia traducerea românească, făcută de Vsevolod Ciornei, merge pe varianta Maestrul și Margarita.

Altfel, Maestrul și Margarita a apărut așa:

Sau așa:

Sau așa:

Sau așa:

„În 1927 prietenii i-au oferit lui Bulgakov, de ziua acestuia, o carte cumpărată de la anticariat, scrisă de un scriitor neprofesionist, un oarecare chimist A. Ceaianov. Povestirea înfăţişa apariţia, la Petersburg, a Satanei, care determina pieirea unora dintre personaje, cu excepţia unei actriţe de teatru, salvată din ghearele Diavolului de către eroul principal, al cărui nume era…Bulgakov.” Unii critici cred că ăsta a fost începutul.

Nu știu.

Știu că balul e miercuri. Și diavolul știe de ce.