De azi în Librăriile Cartier poți procura Declarația de Independență.

Este un articol imprimat pe 62 x 42 cm. Este și în ramă.

Se pune de asupra biroului. Președinții se schimbă. Declarația de Independență rămâne.

E un fel de Ștefan cel Mare și Sfânt. Dar este fără sabie.

Acolo limba de stat e numită română. Și sunt 270 de semnături. Sunt nume în dreptul cărora nu e nicio semnătură.

Declarația de Independență spune că Moldova nu e a lui Voronin, Filat sau Ghimpu. Este un vis. Care ar putea deveni realitate. Sau ar fi putut deveni realitate. Este o unitate de măsură. A ceea ce am fost, suntem și vom fi.

Dacă ar fi fost adoptată la 19 august, atunci unitatea noastră de măsură ar fi fost alta. Dar istoria nu suportă cuvântul „dacă”.

Asta este unitatea noastră de măsură. Și așa arată ea. Și așa arătăm noi. Și așa vom arăta.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a apărut în cotidianul „Sfatul Țării”. La 31 august 1991. Vedeți al cărei țări era și al cărui parlament era „Sfatul Țării”. În numărul unde a apărut Declarația de Independență.

Următorul număr, fără Declarația de Independență, cotidianul era al altei țări.