Articole cu următoarea etichetă ‘Cultură

Legea cu privire la activitatea editorială. Apelul CNC

joi, ianuarie 27th, 2011

Ieri, în ședința Guvernului, au fost propuse modificări la legea cu privire la activitatea editorială. Editorii au insistat, cel puțin de un an de zile, vocea noastră este auzită, uneori, ca să fie puse în aceleași drepturi editurile de stat și cele private. (Mă apucă damblaua când aud că unii sunt mai altfel decât alții). Parcă s-a ținut cont.

Se mai zvonea că în proiectul de lege s-au strecurat 11 exemplare din fiecare titlu pentru depozitul legal. Până acu erau 7. În Franța sunt 5. În Rusia sunt 16 sau 17. Ar putea pune și 1500 de exemplare. Parcă atâtea biblioteci avem. Oricum, fondul de carte al bibliotecilor se reduce la rafturile care le-au mai rămas. Și atunci vor citi toți.

Camera Națională a Cărții, conform proiectului, urmează să fie desființată. Argumentul CNC pentru păstrarea ei ca unitate distinctă este mai jos.

(mai mult…)

Citesc, deci sunt periculos

luni, ianuarie 24th, 2011

Ideea îi aparține lui Igor Mocanu. El este atât de periculos încât are interdicție pe teritoriul României.

Era ca o replică la „Citesc, deci sunt sexy”.

Esquire-ul rusesc publică în ultimul număr „Linia vieții” cu Subcomandante Marcos.

Subcomandante Marcos: „Eu citesc mult. Pe timpuri tot timpul liber din armată era folosit pentru curățarea armelor. Deoarece arma noastră sunt cuvintele – și eu simt permanent dependența de această alegere – atunci eu trebuie să fiu totdeauna pregătit”.

Subcomandante Marcos: „La urma urmelor, cultura e foarte asemănătoare cu cafeaua solubilă. Ea foarte ușor se dizolvă. Și poate fi de o singură folosință.  Dar, totuși, cultura nu e o cafea”.

Mai știți tipi periculoși care citesc? De pe aiurea și de pe timpuri. Nu se acceptă nume din cadrul Ministerului Culturii de la Chișinău sau București.

Poate reușim. Astfel, vom interzice cititul în România Mare și Moldova Mică.

Cărți epuizate, cărți fără reduceri

marți, ianuarie 4th, 2011

Campania „15. Editura Cartier din 1995” s-a încheiat. Fără reducerile de 15 la sută găsiți în librăriile bune următoarele titluri:

Evanghelia trădării. O biografie a lui Iuda de Regis Burnet,

Eroi și minuni ale Evului Mediu de Jacques le Goff,

SchrummSchrumm de Fernand Combet,

Un anotimp în Berceni, ediția a II-a de Claudiu Komartin,

Aia de Nicolae Leahu,

Copilul din mașina galbenă de irina Nechit,

Oleandrii mă strigă roz de Maria Șleahtițchi,

Aventurile lui Alice în Țara Minunilor de Lewis Caroll,

Cavalerii și cavaleria pe înțelesul nepoților mei de Alain Demurger,

Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o de Maria-Paula Erizanu,

Nekrotitanium de Planeta Moldova,

Cartea ceaiului de Kakuzo Okakura,

Sex & Perestroika de Constantin Cheianu,

Cei trei mușchetari de Alexandre Dumas,

Prinț și cerșetor de Mark Twain.

Au fost 15 titluri. Cu reduceri. În 2010. Din 3 ianuarie 2011 nu mai sunt cu reduceri.

S-a epuizat tirajul la Singular destines. Contemporary poets of Basarabia.

În 2011 intrăm cu ultimele exemplare din:

Serviciile secrete de Oliver Forcade și Sebastien Laurent,

Psihologia copilului de Jean Piaget,

Suflete moarte de N.V.Gogol,

Roșu și negru de Standhal,

Cele mai frumoase mituri ale Romei.

Și în 2011 vom avea grijă de brazii Rusiei sau Finlandei. Vom face tiraje mici. Vom continua să indicăm prețul pe copertă. Și vom indica tirajul. Îmi plac autorii Cartier. Și nu vreau ca ei să adune praful prin depozitele de la Otovaska.

Cărțile anului 2010. Basarabenii

vineri, decembrie 24th, 2010

Proză:

Val Butnaru, Cartea nomazilor din B., Editura Rao & PI

Planeta Moldova, Necrotitanium. Cyberpunk moldovenesc. Cu ilustrații de Roman Tolici, Editura Cartier

Vlad Grecu, Unde-s zeii popoarelor învinse, Editura Arc

Alexandru Vakulovski, 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montana, Editura Cartier

Mihaela Perciune, Printre bărbați, Editura Arc

Maria-Paula Erizanu, Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, Editura Cartier (debut)

Leo Butnaru, Ruleta românească, Editura Rao & PI

Savatie Baștovoi, Diavolul este politic corect, Editura Cathisma

Poezie:

Maria Șleahtițchi, Oleandrii mă strigă roz, Editura Cartier

Irina Nechit, Copilul din mașina galbenă, Editura Cartier

Liliana Armașu, Singurătatea de miercuri, Editura Arc

Nicolae Leahu, Aia, Editura Cartier

Aurelia Borzin, Chișinăul e o tabletă de ciocolată, Editura Vinea

Eseu:

Ion Țurcanu, Istoria contemporană ilustrată a românilor, Editura Istros

Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, vol 8, Editura Știința

Muzeul Literaturii române „Mihail Kogâlniceanu”, Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812 – 2010, Editura PI

Serafim Saka, Aici: atunci și acum, Editura PI

Vasile Ernu & Alexandru Bogdan Stănescu, Ceea ce ne desparte, Editura Polirom

Vasile Gârneț, Interviu la Contrafort, Editura Cartier

Mihail Vakulovski, Portret de grup cu Generația 80. Poezia, Editura Tracus Arte

Antologii:

Vitalie Ciobanu (editor), Arhipelag. Almanah de literatură română din RM, Editura Cartier

Adrian Dinu Răchieru, Poeți din Basarabia, Editura Știința & Editura Academiei Române

Igor Ursenco, Clauza poeziei celei mai favorizate. Antologia poeziei maramureşene şi basarabene contemporane, Editura Limes

Carte pentru copii:

Aureliu Busuioc, Vizavi de vizavară, Editura PI

Nicolae Rusu, Coada iepurașului, Editura PI

Biblioteca de Crăciun

joi, decembrie 23rd, 2010

În acest Crăciun se poartă următoarele cărți:

Pizdeț de Alexandru Vakulovski, Editura Aula, 2002

Sexul povestit celor mici, Editura Prut Internațional, 2004

Letopizdeț de Alexandru Vakulovski, Editura Idea, 2004

Băgău de Ioana Bradea, Editura EST, 2004

Opera poetică, 3 vol. Ediția a II-a revăzută și mult adăugită de Emil Brumaru, Editura Cartier, 2005

Regele dimineții de Alexandru Mușina, Editura Tracus Arte, 2009

Arme grăitoare de Em.Galaicu-Păun, Editura Cartier, 2009

157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană de Alexandru Vakulovski, Editura Cartier, 2010.

Lista poate fi continuată. Mai intrați prin librării. Poate așa revenim la carte.

„Sunt o doamnă, ce pu*a mea”. (Primele 24 de litere din Băgău de Ioana Bradea.)

Acest Crăciun este interzis minorilor. Interzis cardiacilor care iau viagra. Interzis politicienilor. Interzis lișițelor care au scăpat de vizorul vânătorilor moldoveni și odihnesc prin africi. Interzis lui Moș Crăciun. Interzis. Interzis.

Cât de morali sunt moldovenii puri?! Cei care nu citesc nicio boabă.

Stasiuk la Chișinău

vineri, noiembrie 12th, 2010

Luni, Librăria din Centru, la 18.15 îl va avea ca oaspete pe Stasiuk. Vor fi lansate volumele Nouă și Fado. În ziua lansării volumele se vor vinde cu o reducere de 10 la sută. Cine este Stasiuk?

Stasiuk este  polonez. S-a născut în Varșovia. Trăiește în munți. Departe de capitale administrative și capitale culturale. A fost dat afară din școala secundară. A dezertat din armată cu tot cu tanc. Nu înțeleg miliatarii care bagă un uriaș de doi metri într-un tanc. A făcut un an și jumătate de pușcărie pentru fapta eroică. A profesat tot felul de meserii ciudate. A fost prin Chișinău. Și nimeni n-a știut. Cei care au știut au spus că a fost tot timpul beat. Dar a scris cele mai treze pagini despre noi.

Toate acestea nu contează. Stasiuk îmi este un scriitor drag.

Vedeți câteva fragmente. Poate vă place și vouă. Din Călătorind spre Babadag, RAO 2007:

- 132: Probabil ceva s-a întâmplat aici (în RM, n.m.) cu o sută, două sau trei sute de ani în urmă, dar evenimentele nu au lăsat urme. Viața se scurge în pământ, se evaporă diluată în atmosferă, mocnește lent și liniștit, de parcă s-ar fi promis că nu se va sfârși niciodată.

- 157: impresia că toți vor să pară altceva, că imită propria reprezentare a unei lumi care se află în altă parte. De aceea am părăsit în cele din urmă Chișinăul.

- 162: În Transnistria erau prea multe arme și prea mulți ruși pentru ca Moldova independentă, verde și săracă să poată visa cât de puțin la Transnistria.

- 171: Nimic altceva decât pustiul, nemișcarea și canicula. Am stat o oră sau o oră și jumătate, și mă uitam cum se termină o țară mică și singură.

Aureliu Busuioc. O scrisoare

joi, octombrie 28th, 2010

Mâine este congresul USM. Prin mediile internautice ale scritorimii moldovenești circulă o scrisoare. Semnată de Aureliu Busuioc. O public pentru binele internauților. Și cu acordul autorului.

Ca răspuns la invitaţia -orală! – de a participa la adunarea generală a scriitorilor – probabil un fel de congres – mă văd nevoit să declar următoarele:

Subsemnatul Busuioc Aureliu, membru al Ununii Scriitorilor din 1954 declar că din clipa semnării prezentei declaraţii nu mă mai consider membru al U S M din motive pe care le consider majore, şi anume:

Nu mă simt confortabil într-o uniune umflată în mod arbitrar la maximum cu ajutorul a numeroşi veleitari, grafomani şi plagiatori.

Mă simt marginalizat în această uniune pentru că mi-am permis să atrag atenţia opiniei publice asupra pricinei care a dus la creşterea considerabilă a organizaţiei, şi anume acumularea de voturi în scopul perpetuării – la infinit, – a unei conduceri tansformată în gaşcă, cu interese ce nu privesc şi interesele multor literaţi de valoare.

În ultimii zece-cincisprezece ani US nu doar că nu a fost în stare să scoată o revistă a tuturor scriitorilor. Mai mult, a pierdut cu regretabilă indiferenţă şi publicaţia moştenită, anume

„Leratura şi Arta”devenită proprietate privată a unui singur scriitor, deşi c ontinuă a fj finanţată oficial.

Prea multe cărţi lipsite de orice valoare artistică apar cu girul academic – fireşte pozitiv! al inamovibilei conduceri.

Vin cu prezenta declaraţie înainte – sper! – ca să fie reprimit în US plagiatorul V.Stati şi înainte ca să apară, prefaţat de aceeaşi conducere, volumul de „Plagiate alese”!

A. Busuioc,

Literat independent

Editori și tipografi

luni, octombrie 11th, 2010

Prima tipografie a fost înființată în 1642 la Iași, în preajma Sinodului ecumenic. Petru Movilă a adus de la Kiev un teasc. Garnitura de litere mobile și celălalt utilaj necesar funcționării tipografiei a fost cumpărat de domnitorul Vasile Lupu de la Lemberg (Lvov). Domnitorul moldovean a finanțat și construcția sediului pentru tipografie în curtea Mănăstirii Trei Ierarhi.

Prima tipăritură Scrisoarea de mulțumire către Vasile Lupu a fost scoasă de sub teasc la 20 decembrie 1642. La așezarea primei tipografii moldovenești și-au mai dat concursul mitropolitul Varlaam, cărturarul și tipograful Simeon Poceațki, administratorul tipografiei, și gravorul Ilie Anagnoste, devenit întemeietorul graficii de carte moldovenești.

Mihail Strilbițki întemeiază la Iași prima tipografie privată în 1785, trecută ulterior la Dubăsari. Strilbițki a tipărit circa 32 de titluri, dintre care 14 cărți laice. Menționăm Celor ce iubesc a cerca vrednice învățături din fiziognomie de I.Lafater (Iași, 1785), Calendariu pe 112 ani (Iași, 1785), cel mai vechi calendar românesc din Moldova, Poezii noo de Ioan Cantacuzino (Dubăsari, 1796), Ceaslov (Dubăsari, 1794).

Cel de-al doilea centru tipografic din Moldova era Mănăstirea Neamț. Starețul Paisie Velicikovski, împreună cu elevii săi, a tradus și a transcris peste 300 de manuscrise în perioada 1779 – 1794. În 1800 Mihail Strilbițki dăruiește teascul său tipografic Mănăstirii Neamț. Unde în 1825 apare prima ediție în română a Descrierii Moldovei de Dimitrie Cantemir.

Prima tipografie exarhicească din Chișinău s-a deschis în mod solemn la 31 mai 1814. A fost deschisă la inițiativa mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, printr-o solicitare către Sinodul rus, pentru editarea cărților bisericești, „pentru educația și instruirea clerului și altor poporeni în limba română și rusă”. Ea a funcționat până în 1883, când a fost vândută Mănăstirii Noul Neamț.

Tipografia lui Akim Popov, prima tipografie privată din Basarabia, își începe activitatea în 1846. Aici sunt tipărite operele lui Ion Sârbu, Ion Ciorescu și Cursul primitiv de limbă română compusu pentru clasele elementare și patru clase gimnaziale (1865) de Ioan Doncev.

Primele manuale școlare cu alfabet latin apar la Tipografia Societății Culturale Moldovenești, cumpărată de la Iași de către Onisifor Ghibu și Simeon Murafa. A fost inaugurată la 8 septembrie 1917 în prezența lui Pan Halippa și Vasile Harea.

În perioada interbelică în majoritatea târgurilor basarabene (Briceni, Tarutino, Tighina, Cetatea Albă, Ismail, Cernăuți, Zgurița, Hotin, Soroca, Sărata, Tatarbunar, Sărata, Sulița, Orhei, Căușenii Noi, Bălți, Cahul, Reni, Storojineț, Lipcani, Chilia Nouă, Leova) funcționau tipografii, litografii, legătorii de cărți (majoritatea private), care tipăreau calendare, manuale, anuare, beletristică.

În RASS Moldovenească este înființată în 1925 la Balta Editura de Stat, transferată în 1929 la Tiraspol, iar din 1940 – la Chișinău. Din 1959, prin comasarea Editurii de Stat cu editura Școala Sovietică, se constituie editura Cartea Moldovenească, din 1990 – Universitas, comasată cu editura Lumina, 1996.

La 7 decembrie 1933 prin Hotărârea Comitetului Regional din Moldova al PC(b) din Ucraina este înființată Editura de Partid (Editpartmold), mutată în 1940 la Chișinău, în 1943 la Moscova, revine în 1945 în Chișinău. Din 1990 se numește Universul.

În 1959 în cadrul Academiei de Științe a RSSM a fost fondată Editura Știința.

În perioada sovietică au mai fost fondate editura didactică Lumina (1966), Editura redacției principale a Enciclopediei Sovietice Moldovenești (1967), Literatura artistică (1977, devenită Hyperion din 1989). În 1996, după ce în anii 90 aproape fiecare redacție din editurile de stat au devenit entități juridice, majoritatea editurilor de stat au fost comasate în editura Cartea Moldovei.

Litera, fondată în 1989, este prima editură privată apărută în Chișinău după reformele gorbacioviste. Ulterior apar editurile private Sigma (1992), Museum (1992), Prut Internațional (1992), Cartdidact (1994), Arc (1995, creată de Fundația Soros-Moldova),  Cartier (1995), Prometeu (1996), Ruxanda (1996, Pontos din 2000), Bons Offices (1997), Epigraf (1998).

Actualmente în Republica Moldova activează cca 230 de edituri (5 edituri de stat, 15 centre editorial-poligrafice ale instituțiilor superioare de învățământ). Cele mai multe titluri de carte  din ultimii 5 ani au apărut în 2006: 2850. Numărul mediu constituind cca 2600 de titluri pe an cu un tiraj mediu total de cca 2,7 mln de exemplare. 64 la sută din titluri apar în limba română, 17%  – în rusă, 19% sunt cărți apărute în alte 11 limbi (engleză, franceză, ucraineană, găgăuză, germană, italiană, bulgară ș.a.). Cca 25 la sută din titluri apar în tiraje de până în 500 exemplare.

Cartea la moldoveni. Raport 2009

vineri, octombrie 8th, 2010

Ca să nu umblăm cu aproximările, măsurătorile sociologice și alte politichii, vă prezint raportul Valentinei Chitoroagă, directorul Camerei Naționale a Cărții din Republica Moldova.

(mai mult…)

Niște lansări

joi, octombrie 7th, 2010

Inițial au venit cei de la editurile Arc & Știința. Să facem o lansare la Târgul de Carte de la Frankfurt. Știind furnicarul de acolo, am fost împotrivă. Am fost convins că e bine să vorbim despre Revoluțai Twitter și Aceasta este prima mea revoluție. Furați-mi-o. Am acceptat. Mihai Bacinschi a făcut acest afiș.

Ludmila Bulgaru, impresionată de carte, a cochetat frumos, a tras sfori inteligente. Așa a apărut a doua lansare. La Bruxelles. Și al doilea afiș.

Oleg Serebrian a fost invitat la Frankfurt și la Bruxelles. Ca să vorbească despre carte. N-a putut. Era mai simplu să facă o lansare la Paris. Așa a apărut al treilea afiș. Și a treia lansare.

Igor Mocanu, PR managerul Cartier de la București, a ajuns în situația scriitorului Alexandru Vakulovski. Scrie romane, studii într-un sat din sudul Basarabiei. Un exil benefic pentru un scriitor. Și atunci Vasile Ernu a acceptat să facă a patra lansare. La București. Așa a apărut al patrulea afiș.

Deoarece sunt autoritar și tiran, prin buna înțelegere a lui Vitalie Coroban, am zis că trebuie o ordine în capul meu. Din care cauză a apărut acest afiș.

Probabil, se va mai umbla la nume. Probabil, se vor mai fura revoluții. Probabil, vom îmbătrâni pe aiurea. Probabil, la 28 noiembrie, alții vor fi hoții.

Mă duc să citesc Alexandru Lăpușneanul. Să-mi împrospătez a doua descălecare.