Cartea românească tipărită la Chișinău și exportată în România achită TVA de 9% în vamă. Asta înseamnă că editorii basarabeni sau partenerii editorilor basarabeni achită taxă statului român din prețul unui articol care încă nu este vândut. Este practica capitalismului incipient sau măsuri restrictive vizavi de partenerii neloiali. Asta e ca să vorbim despre relațiile specifice dintre cele două țări.

Repatrierea obligatorie a valutei într-un termen fixat de guvernul de la Chișinău e o altă relație specifică a celor care operează în domeniul cărții românești.

Pierderea prin mapele ministeriale a Scrisorii AȘM despre trecerea la noua ortografie („â” din „a” și sunt), amânarea examinării Legii activității editoriale sunt alte aspecte ale activității editorului basarabean.

La Intercontinental, București a fost o conferință. Relațiile moldo-române în noul context (geo)politic. Experții și oficialitățile au vorbit despre politic. Și despre relațiile speciale. Eu am vorbit despre carte.

• În 15 ani noi am reuşit să îmbătrânim şi să vlăguim o ţară de parcă Republica Moldova a apucat ca entitate statală epoca dinozaurilor

- Cartea, deocamdată, nu este printre bunurile care se bucură de o cerere mare pe piaţa internă? Cum reuşiţi să vă vindeţi produsele editoriale?

- Cartea face parte din bunurile pentru elite. Ea n-a fost niciodată un produs al tuturor. Şi nu este un produs al maselor. Şi nu se va bucura niciodată de o cerere mare pe piaţa internă sau externă. Poate cu mici excepţii: atunci când e vorba de un bestseller. Sau în perioada comunismului când existau bani şi nu era marfă. Atunci era procurată mai degrabă din interes sportiv sau din plăcerea procesului: de a dobândi ceva. Iar cel care reuşea să obţină lucruri deficitare îşi întărea statutul social. Aduceţi-vă aminte de garniturile de mobilă (alt produs deficitar) pline cu titluri necitite. Noi am revenit la firesc. Nu poate o carte de poezie să apară într-un tiraj de 50 000 sau 20 000 exemplare. Tirajul firesc al unei cărţi de poezie e de 100 – 300 exemplare. Un poet de excepţie poate fi vândut într-un tiraj de 1000 – 1500 exemplare. Noi încă n-am ajuns la preţul firesc al cărţii, care ar trebui să fie la 350- 450 lei. O bibliotecă personală cu titluri bine alese este o investiţie foarte profitabilă.

Nu este firesc ca astăzi un tip cu bani să-şi cumpere mobilă de zeci de mii de dolari şi să se revolte pentru preţul de 50-100 de lei al unei cărţi. Pentru aceştia Cartier face cărţi cartonate în ediţii limitate din colecţiile Cartier dicţionar, Cartier clasic, Poesis, Cartier istoric. Unii dintre copiii lor, cu siguranţă, vor citi cărţile Cartier. Pentru cei conectaţi la realităţile literare imediate sunt cărţile din colecţia Rotonda. Iar pentru elevi şi împătimiţii de carte cu venituri mici sunt cărţile din colecţia Cartier popular, cărţi scoase în condiţii poligrafice mai austere, respectiv sunt vândute la preţuri mai mici.

- R. Moldova este o ţară fără resurse naturale şi industrii puternice. În ce măsură industria editorială şi în general produsele intelectuale pot ocupa o poziţie de bază în structura exporturilor R. Moldova? Este real un asemenea scenariu?

- Orice scenariu este real. Este adevărat că orice scenariu poate fi doar un vis frumos. Totul depinde de noi. După cum decurg lucrurile, după felul cum suntem ocoliţi de toate traseele globale (de la drumuri până la cele financiare), după cum am îmbătrânit în această tranziţie nu cred că avem vreo şansă. Ar putea reuşi doar unii dintre noi. A se vedea cazul unor interpreţi, actori, regizori, scriitori, pictori.

- R. Moldova poate oferi un produs competitiv?

- În situaţia actuală… nu cred. Nu am reuşit să ne impunem nici măcar la capitolul prostituatelor (cel mai consistent articol la capitolul export pe ţară). Sunt cele mai ieftine. Nu au clasă. Noi avem o mentalitate foarte stranie: fiind ţară mică cu resurse mici vrem să ne impunem prin cantităţi imperiale şi preţuri mici. În 15 ani noi am reuşit să îmbătrânim şi să vlăguim o ţară de parcă Republica Moldova a apucat ca entitate statală epoca dinozaurilor.

- Dacă aţi face un grafic al pieţelor pe care vă vindeţi produsele, cum ar arăta acesta? Piaţa internă deţine o pondere dominantă sau cele externe?

- Sunt cărţi făcute doar pentru piaţa internă: carte juridică, manuale, auxiliare didactice. Respectiv o sută de procente din ele se vând aici. Ca şi unele titluri care se vând doar pe teritoriul Republicii Moldova în baza dreptului de autor. Din cărţile făcute pentru piaţa de carte românească raportul ar fi de 10 procente pentru Republica Moldova şi 90 procente pentru România.

- Pe ce loc se poziţionează Cartier printre editurile din R. Moldova? Ce cotă din producţia internă de carte revine Cartier?

- Cred că printre primele cinci edituri. Noi scoatem anual circa 80 de titluri de carte din cele peste 2000.

- Care sunt circuitele anuale pe piaţa de carte din R. Moldova? Ce cotă deţine Cartier, în particular, şi editurile locale în general?

- Nu deţin asemenea date. Şi nu am auzit de un studiu al pieţei de carte în ultimii ani. Am nişte închipuiri. Ca toţi ceilalţi.

- Care sunt ritmurile de creştere a pieţei de carte în R. Moldova şi care vor fi evoluţiile în următorii ani?

- Vor scădea în continuare tirajele. Va creşte preţul la carte. Mie îmi vine greu să vorbesc despre o piaţă de carte în R.Moldova. Ea este încă în faza embrionară. Care ar putea dura destul de mult.

- Care sunt principalele probleme ale industriei de carte şi cum pot fi acestea soluţionate? Care ar trebui să fie aportul Guvernului?

- Mă întrebaţi de parcă există un dialog social sau vreţi să creaţi imaginea unui dialog social. Noi am revenit la un discurs declarativ de tip sovietic şi am uitat că trebuie să mai roşim uneori. Faptul că mai există tipografii şi apar cărţi în Chişinău este în pofida tuturor legilor fireşti. Întrebaţi un tipograf în ce condiţii cabalistice îl pune statul moldovenesc atunci când aduce utilaj tipografic. Pentru industria cărţii Moldova nu produce nici măcar un capăt de aţă. Vopsea, forme, hârtie, carton, aţă, clei, utilaj, pelicule, chimicale – toate aceste articole sunt importate. Traducătorii, scriitorii sunt importaţi. Orice import înseamnă taxe plătite în avans. Uneori am impresia că suntem nişte idioţi romantici. Noi facem economie pe seama lefurilor noastre. Altfel nu putem rezista preţului de piaţă. Nu există o piaţă de cadre pregătite profesionist în domeniul poligrafic. Noi învăţăm nu ştiu ce teorii despre inelele din baobab, dar pe ce buton să apese un tipograf ca să pornească computerul am uitat să-l învăţăm. Am modificat legislaţia astfel încât un investitor străin nu poate deţine oficial mai mult de 49% dintr-o editură. Editura este privită iarăşi ca un agent propagandistic şi nu ca un agent cultural sau economic.

- Cum vă promovaţi produsul?

- Dacă răspund direct la întrebare: prost. Am lansat recent siteul editurii. Facem publicitate în presa culturală românească. Dar oricum e o promovare cu care nu mă pot lăuda.

- Investiţiile într-o editură este o alegere bună sau nu?

- Vedeţi ce am spus mai sus despre tipii romantici. Asta e dacă vorbim de realităţile noastre. Pe aiurea e o investiţie foarte bună.

- Câţi bani cheltuiţi pe cărţi?

- Cam 3-4 cărţi pe lună. Care le cumpăr, pe bune, de la tarabe şi librăriile din Chişinău. Nu pot vorbi de un buget anume. Preţurile diferă foarte mult: de la 80 de lei în sus. Oricum încă nu-mi pot permite să cumpăr nişte bijuterii poligrafice care au apărut la Terra Nova, o editură rusească. Cărţile cumpărate la târgurile de carte sau direct de la furnizori e cu totul alt capitol.

- Cât de mult va ajutat cartea în afaceri?

- Păi toată afacerea se învârte în jurul cărţii.
Cea mai profitabilă afacere în Republica Moldova este o carieră politică

- Ce alte interese aveţi decât munca?

- Cu trecerea anilor interesele se tot împuţinează. Rămân doar amintirile despre performanţele din sport, amintirile despre plăcerea lecturilor (tot mai des mă surprind că citesc o carte ca editor), amintirile despre sentimentul facerii unei poezii.

- Prin ce vă deosebiţi de cel care eraţi 10 ani în urmă?

- Nu mai am vise. Şi nici nu vreau să am.

- Care a fost insuccesul cel mai memorabil şi ce concluzii aţi tras din el?

- Apariţia cărţii Carte orange. Şi distinşii noştri critici o prezentau ca o carte de versuri. De fapt, este o carte de impresii de călătorie. De atunci nu mai scriu.

- Cea mai mare reuşită în viaţa DVS?

- Şi întrebarea precedentă, şi întrebarea această este din domeniul alb-negrului. Prefer nuanţele. Oricum… poate perioada de reporter la Tinerimea Moldovei din anii perestroikăi.

- Când şi cum aţi făcut primii bani? Ce sumă era?

- Cred că erau vreo 70 de ruble pentru două luni de vară muncite la prăşit în brigada şcolară (nu sunt sigur că asta era denumirea) pe lanurile kolhozului din Pererâta. Eram după clasa a cincea.

- Ce afacere aţi face dacă aţi începe acum de la „zero”?

- Azi nu mai poţi începe de la zero. Nu mai ai aşa de mulţi ani înainte. Te-ai plictisi să aştepţi succesul. Cea mai profitabilă afacere în Republica Moldova este o carieră politică.

- Dacă aţi avea un milion euro, ce aţi face?

- N-aş răspunde la aceste întrebări.
Interviu de Tatiana MARCU, ECO (probabil în 2007 )

Scriitorii ruși din Basarabia au scos antologia de proză scurtă „Belîi Arap”. Este în Librăriile Cartier.

În 2002 apare romanul „În mers de rac”, care relatează despre scufundarea  de către torpilorul sovietic, condus de Marinesco și care a obținut distincția de Erou al Uniunii Sovietice pentru acest fapt, a navei Wilhelm Gustloff cu 9000 de pasageri (majoritatea adolescenți, răniți și femei).

În 2006 apare autobiografia „Decojind ceapa”. Recunoaște pentru prima dată public că până a fi cioplitor în piatră și scriitor celebru, fiind adolescent, s-a înrolat voluntar în trupele Waffen-SS. N-a tras nici un foc. Din bravada adolescentului curajos n-a rămas nimic. După măcelul adolescenților germani din prima luptă se ascunde prin pădurile din nordul Germaniei. Face prizonieratul la aliați. Ziarele germane vorbesc despre „sinuciderea morală”, cer retragerea Premiului Nobel pentru această recunoaștere tardivă a scriitorului că a fost voluntar în trupele SS.

Arta culinară Grass a deprins-o în prizonierat. De la un bucătar care, „dacă te puteai încrede în aluziile lui, era de baștină din îndepărtata Basarabie”.

Iar un mecanic de locomotivă îi spunea social-democratului Grass: „Aici se-ntâmplă că imediat înainte de treiștrei, când comuniștii și fasciștii s-au încontrat împotriva noastră, până când fasciștii i-au lichidat mai întâi pe comuniști, și imediat după aia a fost rândul nostru. (…) Ei da, ăștia nu învață niciodată din istorie. Ăștia vor întotdeauna totul sau nimic. Iar pe social-democrați îi urăsc, pentru că, la nevoie, noi ne mulțumim și cu jumătate”.

Așa spun cărțile.

În Cartea zilei, 15 aprilie crt.

Premiile USM: un “bilanț” şi o “opinie separată”

Pe 29 martie, juriul, din acest an, al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi-a încheiat existenţa. Premiile pentru anul 2009 vor fi înmânate debutanţilor Tania Dumbravă şi Vlad Caraman (ex-aequo), Claudiei Partole şi Alionei Grati, lui Teo Chiriac, Vasile Romanciuc şi Eugen Lungu. Jurizarea s-a făcut corect, transparent, la etapele respective (discuţii în cadrul şedinţelor, trei dintre ele: „în plen”; nominalizări publicate în presă), în fine, vot individual, secret. Spun asta, deoarece membrii juriului (unii) se uitau în ochii mei: voi semna procesul-verbal? Da, fraţilor, sub acest aspect, totul s-a produs „în limitele regulamentului.”

La o privire exigentă, aş putea sugera (eu, personal) radierea a vreo două nume de pe listă, la o altă privire, cuminte, toate cărţile premiate merită să fie citite. Fiindcă îmi propun să fiu sincer, trebuie să recunosc că am pledat pentru o altă carte de poezie decât cea a lui Teo Chiriac, deşi cartea lui Teo este bună.

La debutanţi, din considerente „tehnologice” (crearea individuală a cărţii şi lucrul ştiinţific, „cu asistenţă”), l-aş fi acordat doar Taniei Dumbravă. Claudia Partole s-a depăşit pe sine cu această carte, este cu siguranţă cea mai bună carte a ei, dar judecata mea critică preferase alte cărţi de proză: ale lui C. Cheianu şi N. Esinencu.

Parantezele mele subiective, aşadar, nu distonează foarte mult cu decizia „colectivă.” Mai şi vorbind despre un domeniu cum este literatura, în care, firesc, decide judecata estetică, adică, judecata de gust… de ce aş fi nemulţumit? De ce, prostul de mine, nu am dormit în această noapte? Foarte simplu, am încetat să mă respect. Pentru că puteam greşi (în ansamblu) pe toate punctele-compartimentele, câte un pic şi nu ar fi trebuit să mă revolt, dar trebia să fiu mai convingător în chestiuni esenţiale, principiale.

Una dintre propunerile mele radicale: să ne limităm la nominalizări şi să nu acordăm premil pentru proză (nici un roman, în opinia mea, n-a făcut, în acest an, gaură-n cer) nu a fost susţinută şi… m-am conformat. Normal. În acelaşi context, am polemizat, dar am privit senin la „execuţia publică” a cărţii lui C. Cheianu (o execuţie medievală, ca să colorez cumva situaţia: pentru „imoralitate”, „lipsă de patriotism” şi „falsificarea istoriei naţionale”!). Iată aşa, Costică Cheianu. Argumentele mele că judecăm un text literar, care trebuie apreciat pe criterii literare, iar cel ce povesteşte este narator-personaj, nu politolog… au cam fost trecute cu vederea. Atât de bine orchestrată, execuţia, chiar mi s-a părut (retrospectiv, recunosc) o „temă pregătită de acasă”. Care, ca să nuanţez îngăduitor, nu e interzisă (n-are cum) de regulile jocului.

O execuţie similară, dar nu prin pronunţare, ci prin tăcere agresivă, a suportat cartea lui Em. Galaicu-Păun. Să fi fost şi aceasta o „temă pregătită acasă”?

Fiindcă făcusem la şedinţele anterioare schimburi de opinii, nu ne-am oprit, în detaliu, la fiecare titlu. Nu m-a deranjat (decât, m-a nedumerit) apariţia, ca două fantome, a doi membri ai juriului, care au lipsit la şedinţele anterioare (De ce m-ar fi deranjat, odată ce, la întrebarea mea dacă au citit cărţile, au răspuns afirmativ? Trebuia cumva să-i testez?).

Acum, bineînţeles, cu toate opiniile mele separate, îmi asum responsabilitatea pentru toate cele întâmplate. Adică şi pentru faptul că cea mai bună carte scrisă la noi în ultimul deceniu, Arme grăitoare, de Emilian Galaicu-Păun, nu a întrunit numărul necesar de voturi. Explic, ca să înţelegeţi cum s-au produs lucrurile. Cu excepţia debutanţilor, am votat pentru carte, indiferent de genul/ categoria ei. În felul acesta (admiţând nuanţele subiective în judecată), un juriu format preponderent din critici (!), a găsit de cuviinţă („individual” şi „colectiv”) că alte cinci (!) cărţi sunt mai bune decât cartea lui Em. G.-P.

Ce o fi fost aici mai mult: rea-voinţă? incompetenţă? joc de culise? Nu pot decât să presupun (mizerabilă ocupaţie!). Oricum, fie moral, fie profesional, fie ambele, juriul (în frunte cu preşedintele, bineînţeles) s-a descalificat. Şi-a încheiat existenţa.

Mircea V. Ciobanu

Ex-preşedinte al unui juriu defunct

31 martie 2010

Proză: Viaţa unei nopţi sau Totentanz de Claudia  PARTOLE ,  Edit Princeps

Poezie: Monstru sacru de Teo CHIRIAC, Editura Arc

Eseu: Spaţii şi oglinzi de Eugen LUNGU, Editura Prut Internațional

O fi însemnând ceva. Probabil suntem la îmblânzirea literaturii.

]]> http://erizanu.cartier.md/premiile-usm-1275.html/feed 2 http://erizanu.cartier.md/cele-mai-bune-cari-ale-lui-2009-versiunea-radio-romania-cultural-1219.html http://erizanu.cartier.md/cele-mai-bune-cari-ale-lui-2009-versiunea-radio-romania-cultural-1219.html#comments Mon, 22 Mar 2010 06:54:13 +0000 Gheorghe Erizanu http://erizanu.cartier.md/?p=1219 Cele mai importante realizări ale anului 2009 în diferite domenii ale culturii vor fi recunoscute şi celebrate marţi, 23 martie, ora 19.30, la Gala Premiilor Radio România Cultural care se va desfăşura la Teatrul Odeon.

Vor fi acordate premii pentru unsprezece secţiuni, precum şi trei premii speciale.

La categoria „Poezie”, nominalizaţii sunt: Dan Coman cu volumul Dicţionarul Mara, Alexandru Muşina cu volumul Regele dimineţii, Claudiu Komartin cu volumul Un anotimp în Berceni, Angela Marinescu cu volumul Probleme personale şi Radu Vancu, autorul volumului Monstrul fericit.

La “Proză” au fost nominalizate volumele: Medgidia, oraşul de apoi de Cristian Teodorescu, Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian, Celelalte poveşti de dragoste de Lucian Dan Teodorovici, Şi Hams şi Regretel de Matei Florian şi Frica şi pânda de Florin Constantin Pavlovici.

La secţiunea „Film” au fost nominalizaţi regizorii Corneliu Porumboiu pentru filmul Poliţist, adjectiv, Radu Gabrea pentru filmul Călătoria lui Gruber şi Adrian Sitaru pentru filmul Pescuit sportiv.

La categoria “Teatru”, nominalizările sînt următoarele: Alexandru Tocilescu, pentru regia spectacolelor Casa Zoikăi de Mihail Bulgakov la Teatrul de Comedie şi Sfârşit de partidă de Samuel Beckett la Teatrul Metropolis; Alexandru Dabija pentru spectacolul Pyramus & Thisbe 4 You după William Shakespeare la Teatrul Odeon; şi Ioana Ieronim pentru traduceri pentru scenă, strânse apoi în volum, şi pentru studiile sale riguroase şi documentate.

Nominalizaţii la secţiunea “Arte plastice” sunt: pictorul Adrian Ghenie, pictorul Vladimir Zamfirescu şi pictoriţa Coca Niculescu. Pentru categoria “Muzică” au fost nominalizaţi pianista Luiza Borac, violonistul Remus Azoiţei şi pianistul Eduard Stan, precum şi soprana Elena Moşuc.

La secţiunea “Educaţie şi învăţămînt”, lista nominalizărilor este următoarea: Valentin Grigore, preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori; organizaţia studenţească VIP – Voluntari pentru Idei şi Proiecte; şi Muzeul Naţional de Geologie din Bucureşti.

Nominalizaţii la secţiunea „Ştiinţă” sunt: Călin Alexa, dr. în fizică, de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, Măgurele; Nicolae Verga, dr. în biochimie şi radioterapie; dr. Roxana Rădvan, şeful Centrului de Excelenţă pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, Măgurele; şi Doru Mugur Paul, specialist hematolog-oncolog, Spitalul Lincoln Memorial din New York, Statele Unite.

Publicaţiile “Bucureştiul cultural” – supliment cultural al revistei 22, Teatrul azi, Observator cultural şi Adevărul literar şi artistic au fost nominalizate la secţiunea “Reviste şi suplimente culturale”.

La categoria “Emisiuni, campanii şi transmisiuni TV culturale” nominalizările sunt: Seria de transmisiuni de la Festivalul Internaţional “George Enescu” 2009 – TVR Cultural; Garantat 100%, realizator: Cătălin Ştefănescu – TVR 1; Campania “Restaurare” – TVR 1.

La secţiunea “Proiecte culturale, bienale şi festivaluri”, au fost nominalizate următoarele festivaluri: Festivalul Internaţional “George Enescu” 2009; Festivalul Internaţional de Film “Transilvania”, Cluj-Napoca, 2009; AstraFilmFest, Sibiu, 2009; şi Festivalul Internaţional al Teatrului de Animaţie “Bucurii pentru copii. Spectacole de colecţie”, Bucureşti, 2009.

Cele trei distincţii speciale acordate de Radio România Cultural sunt: Premiul “In Memoriam Iosif Sava” ce revine în acest an tenorului Teodor Ilincăi, Premiul de Excelenţă, care este acordat pianistului Valentin Gheorghiu şi Premiul “Lux Mundi” care ajunge la regizorul Liviu Ciulei.

Consiliul USR întrunit în şedinţa din 24 noiembrie 2009 a ales prin vot secret Juriile USR pentru anul în curs, premii ce vor fi decernate în anul 2010.

JURIUL PENTRU NOMINALIZĂRI: Paul Aretzu, Dan Cristea, Horia Gârbea, Mircea Ghiţulescu, Vasile Spiridon .

JURIUL PENTRU DECERNAREA PREMIILOR: Al. Cistelecan, Cornel Ungureanu, Mircea A. Diaconu, Adrian Popescu, Nicolae Oprea.

Poezie

Emilian Galaicu-Păun, Arme grăitoare, Editura Cartier

Dan Coman, Dicţionarul Mara, Editura Cartier

Şerban Foarţă, Nu ştiu alţii cum sunt, Editura Cartier

Ioan Pintea, Casa teslarului, Editura Cartea Românească

Ion Monoran, Eu însumi, Editura Cartea Românească

Alexandru Muşina, Regele dimineţii, Editura Tracus Arte

Sebastian Reichmann şi Dan Stanciu, Dimensiunea “Umbrella”, Editura Art

Angela Marinescu, Probleme personale, Editura Cartea Românească

Caius Dobrescu, Odă liberei întreprinderi, Editura Tracus Arte

Iulian Tănase, Adora, Editura Art

Anca Mizumschi, Anca lui Noe, Editura Humanitas

Gellu Dorian, Alungând tristeţea, ca Paganini, Editura Brumar

Elena Vlădăreanu, Spaţiu privat: a handbook, Editura Cartea Românească

Domnica Drumea, Not for sale, Editura Cartea Românească

Dan Iancu, Tata doar fotografii, Editura Agol

Proză

Dan Lungu, Cum să uiţi o femeie, Editura Polirom

Augustin Buzura, Raport asupra singurătăţii, Editura Polirom

Daniela Zeca, Istoria romanţată a unui safari, Editura Polirom

Cristian Teodorescu, Medgidia, oraşul de apoi, Editura Cartea Românească

Liviu Bîrsan, Asylant, Editura Curtea Veche

Petru Popescu, Supleantul, Editura Curtea Veche

Lucian Dan Teodorovici, Celelalte poveşti de dragoste, Editura Polirom

Varujan Vosganian, Cartea şoaptelor, Editura Polirom

Florin Lăzărescu, Lampa cu căciulă, Editura Polirom

Ioana Pârvulescu, Viaţa începe vineri, Editura Humanitas

Matei Florian, Şi Hams Şi Regretel, Editura Polirom.

Radu Ţuculescu, Stalin, cu sapa-nainte!, Editura Cartea Romaneasca

Adrian Schiop, Zero grade Kelvin, Editura Polirom

Daniel Bănulescu, Fugi din viaţa ta, revoltătoare şi slută, în cartea mea, Editura Cartea Românească

Stelian Ţurlea, În absenţa tatălui, Editura LEDA

Ioana Drăgan, Mafalda, Editura Allfa

Bedros Horasangian, Miss Perfumado, Editura Leda

Gabriel Chifu, Fragmente din năstruşnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită şi tot de el povestită, Editura Ramuri

Ion Vianu, Exerciţiu de sinceritate, Editura Polirom

Norman Manea, Vizuina, Editura Polirom

Critică şi istorie literară

Daniel Cristea Enache, Timpuri noi: secvenţe de literatură română, Editura Cartea Românească

Dan C. Mihăilescu, Despre omul din scrisori: Mihai Eminescu, Editura Humanitas

Alex. Ştefănescu, Cum te poţi rata ca scriitor. Câteva metode sigure şi 250 de cărţi proaste, Editura Humanitas

Marta Petreu, Diavolul şi ucenicul său Nae Ionescu-Mihail Sebastian, Editura Polirom

Ioana Pârvulescu, Întoarcere în secolul XXI, Editura Humanitas

Mircea Mihăieş, Despre doliu un an din viaţa lui Leon W, Editura Polirom

Bogdan Bădulescu, Caragiale în Orient Expres, Editura Levant

Paul Cernat, Modernismul retro în romanul românesc interbelic, Editura Art

Balasz Imre Jozsef, Avangarda în literatura maghiară din România, Editura Bastion.

George Ardeleanu, N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii. O perspectivă monografică, Editura Humanitas

Dan Damaschin, Cercul Literar de la Sibiu/Cluj. Deschidere spre europeism şi universalitate, Editura Zenit

Romaniţa Constantinescu, Paşi pe graniţă. Studii despre imaginarul românesc al frontierei, Editura Polirom

Niculae Gheran, Andrei Moldovan, Liviu Rebreanu prin el însuşi, Editura Academiei

Adrian Lăcătuş, Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei Centrale, Editura Universităţii Transilvania, Braşov

Gellu Negrea, Dicţionar subiectiv al personajelor lui I.L.Caragiale (A-Z), Editura Cartea Românească

Debut

Andrei Gorzo, Bunul, răul şi urâtul în cinema, Editura Polirom

Dragoş Voicu, Coada, Editura Cartea Românească

Stoian G. Bogdan, Chipurile, Editura Cartea Românească

Ovidiu Şimonca, Pot să vă mai enervez cu ceva?, Editura Cartier

Marius Conkan, Soporia, Editura Vinea

Alexandru Budac, Byron în reţea sau Cum a rămas liberă canapeaua doctorului Freud, Editura Humanitas

Dana Fodor Mateescu, Fetiţele din Cimitirul Roşu, Editura Mateescu

Andrei Terian, G. Călinescu. A cincea esenţă, Editura Cartea Românescă

Matei Pleşu, Non-sensul giratoriu şi alte non-sensuri de ieri şi de azi, Editura Humanitas

Georgiana Sârbu, Istoriile periferiei, Mahalaua în romanul românesc de la G.M. Zamfirescu la Radu Aldulescu, Editura Cartea Românească

Andrei-Paul Corescu, Poema prinţului truver, Editura Arc

Arme grăitoare de Emilian GALAICU-PĂUN, Editura Cartier

Cel rătăcit de Aurelian SILVESTRU, Editura Prut Internațional

De ce plânge clovnul? de Vasile ROMANCIUC, Editura Prut Internațional

Fata din prag(a) de Tania DUMBRAVĂ, Tipografia Centrală

Grăuncioare de lumină de Ion HADĂRCĂ, Editura Garuda Art

„În preajma revoluţiei” de C.Stere. Elemente de poetică a Bildungsromanului de Vlad CARAMAN

Monstru sacru de Teo CHIRIAC, Editura Arc

Romanul ca lume post BABELiică de Aliona GRATI

Sex & persetroica de Constantin CHEIANU, Editura Cartier

Spaţii şi oglinzi de Eugen LUNGU, Editura Prut Internațional

Tema pentru acasă de Nicolae DABIJA,  Edit Princeps

Un elefant în vagonul-restaurant de Ianoş ŢURCANU, Grafema Libris

Viaţa unei nopţi sau Totentanz de Claudia  PARTOLE ,  Edit Princeps

Vin chinezii de Nicolae ESINENCU, Editura Prometeu

]]> http://erizanu.cartier.md/cele-mai-bune-cari-versiunea-usm-1206.html/feed 26