Articole cu următoarea etichetă ‘Cultură’

« Însemnări anterioare

Emil Brumaru, îngerul căzut la Chișinău

luni, august 30th, 2010

Emil Brumaru este la Chișinău.

A fost adus „botanistul fermecător” al literelor române. A venit ca un spion.

Stau și mă întreb dacă a venit pentru Tamariușka  „să-nvățăm latina până când,/Surâzând, oh, surâzând, ah, surâzând/ Vom avea, uimiți, același gând”? Sau a venit cu un ”blestem” „la o blondă eminesciană”, adus de Uniunea Scriitorilor din Moldova: „Crăpa-ți-ar curu-n două buci frumoase,/ Plesni-ți-ar pizda-n patru buze moi,/ Femeie, teleguță de mătase/ Cu roțile-nmuiate în oloi”.

Oricum, Tamaretelor, cel care a scris poeme pe aripile îngerilor, este la Chișinău. Indiferent, dacă l-a adus Mihai Cimpoi sau l-au coborât îngerii pe malul Bâcului.

„Nu trebuie, iubito, să te miri/ Că geamurile-s roase de zefiri…”

Etichete: , , , ,
Publicat în ZZ | 6 Comentarii »

Încă hodinesc

marți, iulie 27th, 2010

Încă hodinesc. Tipografia lucrează. „Lecture, langage et expression”. E un manual de franceză pentru studenții de la anul I. Este un manual în memoria Emiliei Bulgac.Va fi în librăriile bune din Republica Moldova la sfârșitul lui august.

Etichete: , ,
Publicat în ZZ | Fără comentarii »

Cartea la Intercontinental

miercuri, iunie 16th, 2010

Sunt împotriva subvenționării editării de carte din banii publici. Cel mai mare editor român al scriitorilor basarabeni abia dacă este cunoscut de librarul din propriul cartier. Iar editorii basarabeni care au fost subvenționați pentru editarea scriitorilor români îl cunosc pe Eminescu și Caragiale mai degrabă de pe bancnotele de roni decât din volumele publicate. Tirajul, volumul, aspectul unei cărți subvenționate sunt determinate de banii pe care îi va primi editorul. Rapoartele vor suna frumos. Atât doar că impactul acestor cărți va fi unul steril. Editorul și funcționarul donator vor avea grijă doar de borderouri și facturi.

Cartea românească tipărită la Chișinău și exportată în România achită TVA de 9% în vamă. Asta înseamnă că editorii basarabeni sau partenerii editorilor basarabeni achită taxă statului român din prețul unui articol care încă nu este vândut. Este practica capitalismului incipient sau măsuri restrictive vizavi de partenerii neloiali. Asta e ca să vorbim despre relațiile specifice dintre cele două țări.

Repatrierea obligatorie a valutei într-un termen fixat de guvernul de la Chișinău e o altă relație specifică a celor care operează în domeniul cărții românești.

Pierderea prin mapele ministeriale a Scrisorii AȘM despre trecerea la noua ortografie („â” din „a” și sunt), amânarea examinării Legii activității editoriale sunt alte aspecte ale activității editorului basarabean.

La Intercontinental, București a fost o conferință. Relațiile moldo-române în noul context (geo)politic. Experții și oficialitățile au vorbit despre politic. Și despre relațiile speciale. Eu am vorbit despre carte.

Etichete: , , , , ,
Publicat în ZZ | 2 Comentarii »

Eco. 2007

miercuri, aprilie 28th, 2010

Gheorghe Erizanu, directorul editurii Cartier: „Piaţă de carte este încă în faza embrionară”
• După cum decurg lucrurile, după felul cum suntem ocoliţi de toate traseele globale (de la drumuri până la cele financiare), după cum am îmbătrânit în această tranziţie nu cred că avem vreo şansă


• În 15 ani noi am reuşit să îmbătrânim şi să vlăguim o ţară de parcă Republica Moldova a apucat ca entitate statală epoca dinozaurilor (mai mult…)

Etichete: , , , , ,
Publicat în Dosar | 8 Comentarii »

Rușii nimănui

marți, aprilie 20th, 2010

Numele lor sunt Mișa Potorak, Ecaterina Tarleva, Oleg Krasnov, Josephina Kușnir, Serghei Uzun, Oxana Mamuceaeva, Olesea Rudeaghina, Sașa Popov, Natalia Tarleva, Maria Pavlova, Natalia Cambur, Svetlana Ivanova, Oleg Panfil, Angela Enake. Atât că își pun numele de familie în față. Sunt generația tânără de scriitori ruși din Basarabia. Sunt tineri încă la 40 de ani. Sunt străini în Chișinău. Sunt străini în Moscova. Singuri într-o lume globalizată. Proză scurtă. Și tristă. Un limbaj anacronic. Luat parcă din „Serebreannîi vek”. Și o ideologia anarhistă.

Scriitorii ruși din Basarabia au scos antologia de proză scurtă „Belîi Arap”. Este în Librăriile Cartier.

Etichete: , ,
Publicat în ZZ | 12 Comentarii »

Mecanicul de locomotivă

joi, aprilie 15th, 2010

Imediat după război Gunter Grass își câștigă existența ca cioplitor în piatră pentru monumente funerare. Intră la Academia de Arte din Dusseldorf. Publică prima carte de versuri. Peste doi ani, în 1959, debutează ca prozator cu „Toba de tinichea”, roman care i-a adus notorietatea internațională. În 1999 i se acordă Premiul Nobel pentru Literatură. Era vocea morală numărul unu a Germaniei.

În 2002 apare romanul „În mers de rac”, care relatează despre scufundarea  de către torpilorul sovietic, condus de Marinesco și care a obținut distincția de Erou al Uniunii Sovietice pentru acest fapt, a navei Wilhelm Gustloff cu 9000 de pasageri (majoritatea adolescenți, răniți și femei).

În 2006 apare autobiografia „Decojind ceapa”. Recunoaște pentru prima dată public că până a fi cioplitor în piatră și scriitor celebru, fiind adolescent, s-a înrolat voluntar în trupele Waffen-SS. N-a tras nici un foc. Din bravada adolescentului curajos n-a rămas nimic. După măcelul adolescenților germani din prima luptă se ascunde prin pădurile din nordul Germaniei. Face prizonieratul la aliați. Ziarele germane vorbesc despre „sinuciderea morală”, cer retragerea Premiului Nobel pentru această recunoaștere tardivă a scriitorului că a fost voluntar în trupele SS.

Arta culinară Grass a deprins-o în prizonierat. De la un bucătar care, „dacă te puteai încrede în aluziile lui, era de baștină din îndepărtata Basarabie”.

Iar un mecanic de locomotivă îi spunea social-democratului Grass: „Aici se-ntâmplă că imediat înainte de treiștrei, când comuniștii și fasciștii s-au încontrat împotriva noastră, până când fasciștii i-au lichidat mai întâi pe comuniști, și imediat după aia a fost rândul nostru. (…) Ei da, ăștia nu învață niciodată din istorie. Ăștia vor întotdeauna totul sau nimic. Iar pe social-democrați îi urăsc, pentru că, la nevoie, noi ne mulțumim și cu jumătate”.

Așa spun cărțile.

În Cartea zilei, 15 aprilie crt.

Etichete: , ,
Publicat în Dosar | 2 Comentarii »

Scrisoarea lui Mircea V.Ciobanu

miercuri, martie 31st, 2010

Scriitorul Mircea V.Ciobanu, președintele juriului USM, mi-a trimis mie și unor agenți media următoarea scrisoare:

Premiile USM: un “bilanț” şi o “opinie separată”

Pe 29 martie, juriul, din acest an, al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi-a încheiat existenţa. Premiile pentru anul 2009 vor fi înmânate debutanţilor Tania Dumbravă şi Vlad Caraman (ex-aequo), Claudiei Partole şi Alionei Grati, lui Teo Chiriac, Vasile Romanciuc şi Eugen Lungu. Jurizarea s-a făcut corect, transparent, la etapele respective (discuţii în cadrul şedinţelor, trei dintre ele: „în plen”; nominalizări publicate în presă), în fine, vot individual, secret. Spun asta, deoarece membrii juriului (unii) se uitau în ochii mei: voi semna procesul-verbal? Da, fraţilor, sub acest aspect, totul s-a produs „în limitele regulamentului.”

La o privire exigentă, aş putea sugera (eu, personal) radierea a vreo două nume de pe listă, la o altă privire, cuminte, toate cărţile premiate merită să fie citite. Fiindcă îmi propun să fiu sincer, trebuie să recunosc că am pledat pentru o altă carte de poezie decât cea a lui Teo Chiriac, deşi cartea lui Teo este bună.

La debutanţi, din considerente „tehnologice” (crearea individuală a cărţii şi lucrul ştiinţific, „cu asistenţă”), l-aş fi acordat doar Taniei Dumbravă. Claudia Partole s-a depăşit pe sine cu această carte, este cu siguranţă cea mai bună carte a ei, dar judecata mea critică preferase alte cărţi de proză: ale lui C. Cheianu şi N. Esinencu.

Parantezele mele subiective, aşadar, nu distonează foarte mult cu decizia „colectivă.” Mai şi vorbind despre un domeniu cum este literatura, în care, firesc, decide judecata estetică, adică, judecata de gust… de ce aş fi nemulţumit? De ce, prostul de mine, nu am dormit în această noapte? Foarte simplu, am încetat să mă respect. Pentru că puteam greşi (în ansamblu) pe toate punctele-compartimentele, câte un pic şi nu ar fi trebuit să mă revolt, dar trebia să fiu mai convingător în chestiuni esenţiale, principiale.

Una dintre propunerile mele radicale: să ne limităm la nominalizări şi să nu acordăm premil pentru proză (nici un roman, în opinia mea, n-a făcut, în acest an, gaură-n cer) nu a fost susţinută şi… m-am conformat. Normal. În acelaşi context, am polemizat, dar am privit senin la „execuţia publică” a cărţii lui C. Cheianu (o execuţie medievală, ca să colorez cumva situaţia: pentru „imoralitate”, „lipsă de patriotism” şi „falsificarea istoriei naţionale”!). Iată aşa, Costică Cheianu. Argumentele mele că judecăm un text literar, care trebuie apreciat pe criterii literare, iar cel ce povesteşte este narator-personaj, nu politolog… au cam fost trecute cu vederea. Atât de bine orchestrată, execuţia, chiar mi s-a părut (retrospectiv, recunosc) o „temă pregătită de acasă”. Care, ca să nuanţez îngăduitor, nu e interzisă (n-are cum) de regulile jocului.

O execuţie similară, dar nu prin pronunţare, ci prin tăcere agresivă, a suportat cartea lui Em. Galaicu-Păun. Să fi fost şi aceasta o „temă pregătită acasă”?

Fiindcă făcusem la şedinţele anterioare schimburi de opinii, nu ne-am oprit, în detaliu, la fiecare titlu. Nu m-a deranjat (decât, m-a nedumerit) apariţia, ca două fantome, a doi membri ai juriului, care au lipsit la şedinţele anterioare (De ce m-ar fi deranjat, odată ce, la întrebarea mea dacă au citit cărţile, au răspuns afirmativ? Trebuia cumva să-i testez?).

Acum, bineînţeles, cu toate opiniile mele separate, îmi asum responsabilitatea pentru toate cele întâmplate. Adică şi pentru faptul că cea mai bună carte scrisă la noi în ultimul deceniu, Arme grăitoare, de Emilian Galaicu-Păun, nu a întrunit numărul necesar de voturi. Explic, ca să înţelegeţi cum s-au produs lucrurile. Cu excepţia debutanţilor, am votat pentru carte, indiferent de genul/ categoria ei. În felul acesta (admiţând nuanţele subiective în judecată), un juriu format preponderent din critici (!), a găsit de cuviinţă („individual” şi „colectiv”) că alte cinci (!) cărţi sunt mai bune decât cartea lui Em. G.-P.

Ce o fi fost aici mai mult: rea-voinţă? incompetenţă? joc de culise? Nu pot decât să presupun (mizerabilă ocupaţie!). Oricum, fie moral, fie profesional, fie ambele, juriul (în frunte cu preşedintele, bineînţeles) s-a descalificat. Şi-a încheiat existenţa.

Mircea V. Ciobanu

Ex-preşedinte al unui juriu defunct

31 martie 2010

Etichete: , , , ,
Publicat în ZZ | 14 Comentarii »

Premiile USM

miercuri, martie 31st, 2010

Juriul Uniunii Scriitorilor din Moldova a acordat premiile. Pentru 2009.

Proză: Viaţa unei nopţi sau Totentanz de Claudia  PARTOLE ,  Edit Princeps

Poezie: Monstru sacru de Teo CHIRIAC, Editura Arc

Eseu: Spaţii şi oglinzi de Eugen LUNGU, Editura Prut Internațional

O fi însemnând ceva. Probabil suntem la îmblânzirea literaturii.



Etichete:
Publicat în ZZ | 2 Comentarii »

Cele mai bune cărți ale lui 2009, versiunea Radio România Cultural

luni, martie 22nd, 2010

Cele mai importante realizări ale anului 2009 în diferite domenii ale culturii vor fi recunoscute şi celebrate marţi, 23 martie, ora 19.30, la Gala Premiilor Radio România Cultural care se va desfăşura la Teatrul Odeon.

Vor fi acordate premii pentru unsprezece secţiuni, precum şi trei premii speciale.

La categoria „Poezie”, nominalizaţii sunt: Dan Coman cu volumul Dicţionarul Mara, Alexandru Muşina cu volumul Regele dimineţii, Claudiu Komartin cu volumul Un anotimp în Berceni, Angela Marinescu cu volumul Probleme personale şi Radu Vancu, autorul volumului Monstrul fericit.

La “Proză” au fost nominalizate volumele: Medgidia, oraşul de apoi de Cristian Teodorescu, Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian, Celelalte poveşti de dragoste de Lucian Dan Teodorovici, Şi Hams şi Regretel de Matei Florian şi Frica şi pânda de Florin Constantin Pavlovici.

La secţiunea „Film” au fost nominalizaţi regizorii Corneliu Porumboiu pentru filmul Poliţist, adjectiv, Radu Gabrea pentru filmul Călătoria lui Gruber şi Adrian Sitaru pentru filmul Pescuit sportiv.

La categoria “Teatru”, nominalizările sînt următoarele: Alexandru Tocilescu, pentru regia spectacolelor Casa Zoikăi de Mihail Bulgakov la Teatrul de Comedie şi Sfârşit de partidă de Samuel Beckett la Teatrul Metropolis; Alexandru Dabija pentru spectacolul Pyramus & Thisbe 4 You după William Shakespeare la Teatrul Odeon; şi Ioana Ieronim pentru traduceri pentru scenă, strânse apoi în volum, şi pentru studiile sale riguroase şi documentate.

Nominalizaţii la secţiunea “Arte plastice” sunt: pictorul Adrian Ghenie, pictorul Vladimir Zamfirescu şi pictoriţa Coca Niculescu. Pentru categoria “Muzică” au fost nominalizaţi pianista Luiza Borac, violonistul Remus Azoiţei şi pianistul Eduard Stan, precum şi soprana Elena Moşuc.

La secţiunea “Educaţie şi învăţămînt”, lista nominalizărilor este următoarea: Valentin Grigore, preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori; organizaţia studenţească VIP – Voluntari pentru Idei şi Proiecte; şi Muzeul Naţional de Geologie din Bucureşti.

Nominalizaţii la secţiunea „Ştiinţă” sunt: Călin Alexa, dr. în fizică, de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, Măgurele; Nicolae Verga, dr. în biochimie şi radioterapie; dr. Roxana Rădvan, şeful Centrului de Excelenţă pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, Măgurele; şi Doru Mugur Paul, specialist hematolog-oncolog, Spitalul Lincoln Memorial din New York, Statele Unite.

Publicaţiile “Bucureştiul cultural” – supliment cultural al revistei 22, Teatrul azi, Observator cultural şi Adevărul literar şi artistic au fost nominalizate la secţiunea “Reviste şi suplimente culturale”.

La categoria “Emisiuni, campanii şi transmisiuni TV culturale” nominalizările sunt: Seria de transmisiuni de la Festivalul Internaţional “George Enescu” 2009 – TVR Cultural; Garantat 100%, realizator: Cătălin Ştefănescu – TVR 1; Campania “Restaurare” – TVR 1.

La secţiunea “Proiecte culturale, bienale şi festivaluri”, au fost nominalizate următoarele festivaluri: Festivalul Internaţional “George Enescu” 2009; Festivalul Internaţional de Film “Transilvania”, Cluj-Napoca, 2009; AstraFilmFest, Sibiu, 2009; şi Festivalul Internaţional al Teatrului de Animaţie “Bucurii pentru copii. Spectacole de colecţie”, Bucureşti, 2009.

Cele trei distincţii speciale acordate de Radio România Cultural sunt: Premiul “In Memoriam Iosif Sava” ce revine în acest an tenorului Teodor Ilincăi, Premiul de Excelenţă, care este acordat pianistului Valentin Gheorghiu şi Premiul “Lux Mundi” care ajunge la regizorul Liviu Ciulei.

Etichete: ,
Publicat în ZZ | Fără comentarii »

Cele mai bune cărți ale anului 2009, versiunea Agenția de carte

vineri, martie 19th, 2010

AgenţiadeCarte.ro a scanat cele mai importante cărţi ale anului 2009, genurile: poezie, proză, critică, istorie literară eseu şi debut, pentru a fi votate şi comentate.

Consiliul USR întrunit în şedinţa din 24 noiembrie 2009 a ales prin vot secret Juriile USR pentru anul în curs, premii ce vor fi decernate în anul 2010.

JURIUL PENTRU NOMINALIZĂRI: Paul Aretzu, Dan Cristea, Horia Gârbea, Mircea Ghiţulescu, Vasile Spiridon .

JURIUL PENTRU DECERNAREA PREMIILOR: Al. Cistelecan, Cornel Ungureanu, Mircea A. Diaconu, Adrian Popescu, Nicolae Oprea.

Poezie

Emilian Galaicu-Păun, Arme grăitoare, Editura Cartier

Dan Coman, Dicţionarul Mara, Editura Cartier

Şerban Foarţă, Nu ştiu alţii cum sunt, Editura Cartier

Ioan Pintea, Casa teslarului, Editura Cartea Românească

Ion Monoran, Eu însumi, Editura Cartea Românească

Alexandru Muşina, Regele dimineţii, Editura Tracus Arte

Sebastian Reichmann şi Dan Stanciu, Dimensiunea “Umbrella”, Editura Art

Angela Marinescu, Probleme personale, Editura Cartea Românească

Caius Dobrescu, Odă liberei întreprinderi, Editura Tracus Arte

Iulian Tănase, Adora, Editura Art

Anca Mizumschi, Anca lui Noe, Editura Humanitas

Gellu Dorian, Alungând tristeţea, ca Paganini, Editura Brumar

Elena Vlădăreanu, Spaţiu privat: a handbook, Editura Cartea Românească

Domnica Drumea, Not for sale, Editura Cartea Românească

Dan Iancu, Tata doar fotografii, Editura Agol

Proză

Dan Lungu, Cum să uiţi o femeie, Editura Polirom

Augustin Buzura, Raport asupra singurătăţii, Editura Polirom

Daniela Zeca, Istoria romanţată a unui safari, Editura Polirom

Cristian Teodorescu, Medgidia, oraşul de apoi, Editura Cartea Românească

Liviu Bîrsan, Asylant, Editura Curtea Veche

Petru Popescu, Supleantul, Editura Curtea Veche

Lucian Dan Teodorovici, Celelalte poveşti de dragoste, Editura Polirom

Varujan Vosganian, Cartea şoaptelor, Editura Polirom

Florin Lăzărescu, Lampa cu căciulă, Editura Polirom

Ioana Pârvulescu, Viaţa începe vineri, Editura Humanitas

Matei Florian, Şi Hams Şi Regretel, Editura Polirom.

Radu Ţuculescu, Stalin, cu sapa-nainte!, Editura Cartea Romaneasca

Adrian Schiop, Zero grade Kelvin, Editura Polirom

Daniel Bănulescu, Fugi din viaţa ta, revoltătoare şi slută, în cartea mea, Editura Cartea Românească

Stelian Ţurlea, În absenţa tatălui, Editura LEDA

Ioana Drăgan, Mafalda, Editura Allfa

Bedros Horasangian, Miss Perfumado, Editura Leda

Gabriel Chifu, Fragmente din năstruşnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită şi tot de el povestită, Editura Ramuri

Ion Vianu, Exerciţiu de sinceritate, Editura Polirom

Norman Manea, Vizuina, Editura Polirom

Critică şi istorie literară

Daniel Cristea Enache, Timpuri noi: secvenţe de literatură română, Editura Cartea Românească

Dan C. Mihăilescu, Despre omul din scrisori: Mihai Eminescu, Editura Humanitas

Alex. Ştefănescu, Cum te poţi rata ca scriitor. Câteva metode sigure şi 250 de cărţi proaste, Editura Humanitas

Marta Petreu, Diavolul şi ucenicul său Nae Ionescu-Mihail Sebastian, Editura Polirom

Ioana Pârvulescu, Întoarcere în secolul XXI, Editura Humanitas

Mircea Mihăieş, Despre doliu un an din viaţa lui Leon W, Editura Polirom

Bogdan Bădulescu, Caragiale în Orient Expres, Editura Levant

Paul Cernat, Modernismul retro în romanul românesc interbelic, Editura Art

Balasz Imre Jozsef, Avangarda în literatura maghiară din România, Editura Bastion.

George Ardeleanu, N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii. O perspectivă monografică, Editura Humanitas

Dan Damaschin, Cercul Literar de la Sibiu/Cluj. Deschidere spre europeism şi universalitate, Editura Zenit

Romaniţa Constantinescu, Paşi pe graniţă. Studii despre imaginarul românesc al frontierei, Editura Polirom

Niculae Gheran, Andrei Moldovan, Liviu Rebreanu prin el însuşi, Editura Academiei

Adrian Lăcătuş, Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei Centrale, Editura Universităţii Transilvania, Braşov

Gellu Negrea, Dicţionar subiectiv al personajelor lui I.L.Caragiale (A-Z), Editura Cartea Românească

Debut

Andrei Gorzo, Bunul, răul şi urâtul în cinema, Editura Polirom

Dragoş Voicu, Coada, Editura Cartea Românească

Stoian G. Bogdan, Chipurile, Editura Cartea Românească

Ovidiu Şimonca, Pot să vă mai enervez cu ceva?, Editura Cartier

Marius Conkan, Soporia, Editura Vinea

Alexandru Budac, Byron în reţea sau Cum a rămas liberă canapeaua doctorului Freud, Editura Humanitas

Dana Fodor Mateescu, Fetiţele din Cimitirul Roşu, Editura Mateescu

Andrei Terian, G. Călinescu. A cincea esenţă, Editura Cartea Românescă

Matei Pleşu, Non-sensul giratoriu şi alte non-sensuri de ieri şi de azi, Editura Humanitas

Georgiana Sârbu, Istoriile periferiei, Mahalaua în romanul românesc de la G.M. Zamfirescu la Radu Aldulescu, Editura Cartea Românească

Andrei-Paul Corescu, Poema prinţului truver, Editura Arc

Etichete: ,
Publicat în ZZ | Un comentariu »

« Însemnări anterioare
Facebook Urmăreşte-ne pe Twitter Abonează-te la RSS

Blog din Moldova