Articole cu următoarea etichetă ‘Cultură

Manifestul cărții

Luni, martie 1st, 2010

Vasile Ernu propune Manifestul cărţii: “Trăim încă din infrastructura şi materia cenuşie produse de vechiul regim, distrugînd continuu resturile care au mai ramas”

Ceea ce urmează se referă la o problemă culturală majoră, dar care porneşte de la un exemplu concret: situaţia cărţii în ansamblul său. Ştiu că în România e bine să spui doar ceea ce e bine să se audă şi să deranjezi doar atît cît îţi permit diversele centre de putere. Voi încălca această regulă. Ceea ce urmează nu e nici o condamnare, nici o tragere la răspundere, nici o analiză exhaustivă, ci o încercare de a depista problemele profunde, de a le pune în discuţie şi de a propune anumite soluţii. (mai mult…)

Cartea la români

Luni, ianuarie 18th, 2010

51% dintre români nu au cumpărat cărţi în 2009, arată un studiu prezentat de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii.

Nonconsumul de cărţi a urcat în 2009 cu 6 procente, faţă de 2008, respectiv de la 46% la 51%. Datele au fost prezentate în cadrul campaniei „În căutarea cititorilor celebri”, iniţiată de Ministerul Culturii, în scopul promovării lecturii în rândul tinerilor.

Potrivit unor date din 2008, 34% dintre respondenţi nu citesc cărţi, articole, reviste de specialitate şi 22% citesc doar o dată sau de două ori pe lună. Un studiu din 2005 arăta că 56% dintre respondenţi nu au cumpărat nicio carte în 2004, iar 55,4% nu au citit deloc cărţi în cursul aceluiaşi an.

Potrivit Barometrului de Consum Cultural 2005 privind rolul bibliotecilor, jumătate dintre clienţii bibliotecilor citesc zilnic, aceştia reprezentând 25% din totalul populaţiei.

De asemenea, 51% dintre clienţii bibliotecilor îşi procură cărţi din librării şi abia după împrumută de la bibliotecă.

Centrul de Studii în Domeniul Culturii a elaborat şi patru profiluri de cititori.

Primul este tipul orientat spre carieră, reprezentat de tineri între 21-30 de ani, cunoscători de limbi străine, slabi consumatori de programe TV şi cititori de literatură de specialitate. Ei sunt posesori de biblioteci personale medii (100-500 volume), în care cele mai multe cărţi au fost achiziţionate înainte de ’89.

Al doilea tip este reprezentat de cititorii ocazionali, femei casnice, muncitori (31-40 de ani). Slabi posesori de cărţi (până la 50 de volume în bibliotecă), citesc rar, dar se uită la televizor, în special la programele de divertisment.

Cel de-al treilea tip, tipul achizitiv, se constituie din subiecţi migranţi de la ţară la oraş (40-50 de ani), cu studii medii. Sunt posesori de biblioteci mari (peste 500 de volume). Se uită mult la televizor, la toate genurile de programe.

Ultimul tip de cititori practică un consum educaţional sau de necesitate. Ei sunt imobili, trăiesc în zone fără infrastructură culturală şi sunt consumatori de televiziune.

Care ar fi rolul intelectualilor în Europa?

Miercuri, decembrie 16th, 2009

Intelectualii din Republica Moldova s-au asociat în Congresul Intelectualilor. Ce vor intelectualii noștri? Nu știu. Intuiesc. Dar nu vreau să mă pronunț. Ce vor intelectualii europeni? Vedeți mai jos un articol preluat din Observatorul cultural din București.

Uniunea Europeană este o construcţie politică şi economică, dar, în ciuda insistentelor apeluri adresate de Comisia Europenă sau de Fundaţia Europeană a Ştiinţei specialiştilor sau creatorilor de a reflecta la construirea unei identităţi, există încă un vid cultural în acest sens. Încercările de a crea un „imaginar colectiv“ prin intermediul unor antologii, colecţii şi serii au avut un impact limitat. Fapt cu atît mai paradoxal cu cît exista o tradiţie intelectuală în Europa cu mult înainte de apariţia identităţilor naţionale. (mai mult…)

Intelectualii

Marţi, noiembrie 17th, 2009

Sâmbătă a fost prima ședință a Congresului Uniunilor de Creație (CUC). La Chișinău. Urmează încă două: la Cahul și la Bălți. Cu sloganul: „Un vot pentru cultură”.

Cum a fost? Așa cum va fi. Cultura cerșește. Sau unii oameni din cultură continuă să cerșească. Lipsa de valoare a culturii din perioada comunismului sovietic și din perioada comuniștilor oligarhi era suplimentată ideologic. Plusvaloarea, parcă așa spunea Marx, culturii era ideologică. Statul plătea diferența dintre valoare și ideologie. Discursurile pe care le-am auzit sâmbătă, cu unele excepții, vor revenirea la acea plată pentru ideologie. De această dată alta. Liberală. Națională.

Editorii, scriitorii vrem tiraje de 10 000 exemplare. Tirajul cultural fiind de 160 – 340 exemplare. 9660 exemplare constituie tirajul ideologic. Vrem revenirea la „Luminițe”, librării în fiecare sat. Economic ele nu pot funcționa. Nu rezistă o librărie care vinde 30 de cărți pe lună. Vrem case de cultură construite în stil imperialist în satele noastre, uitând că întreținerea unui edificiu atât de mare înghite tot bugetul local. Vrem cărți de cinci lei. Uitând că prețul unei cărți este format din costuri editoriale, poligrafice, drepturi de autor, costuri de difuzare, costuri de raft, costuri de promovare. Și fiecare lanț va trebui să includă și un beneficiu. Vrem să umblăm în cap și cu nimbul lui Eminescu. Și cu nimbul Andreei Marin. Și cu giulgiul lui Hristos pe spate. Vrem o cultură unde ideologicul primează. Ne place să cerșim.

Contrafort

Marţi, noiembrie 3rd, 2009

Revista Contrafort a împlinit 15 ani. Cu 5 ani în urmă, când împlinea 10 ani, a avut ideea unei mese rotunde despre literatura din Basarabia. (mai mult…)

Cartier. 15 ani

Miercuri, octombrie 21st, 2009

În anul o mie nouă sute nouăzeci și cinci Editura Cartier a tipărit primele două cărți: Frumoasa lumii de Mihai Eminescu (carte pentru copii) și Lunaticul nopții scitice de Nicolae Popa în colecția de literatură română contemporană Rotonda (Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Moldova).

În anul o mie nouă sute nouăzeci și șase Editura Cartier a tipărit romanul Gesturi (Trilogia nimicului) de Em.Galaicu-Păun, Cartea rece de Irina Nechit (poeme), cartea de debut Beata în marsupiu de Iulian Fruntașu și alte cincizeci și cinci de titluri în colecțiile Rotonda, Prima mea bibliotecă, Cartier istoric.

În anul o mie nouă sute nouăzeci și șapte Editura Cartier a tipărit Constantin Stere: singur împotriva tuturor într-o ediție de Alina Ciobanu, Eseu asupra poeziei moderne de Alexandru Mușina, Introducere în teoria literaturii de Gheorghe Crăciun și alte șaizeci și nouă de titluri într-un tiraj total de un milion cincisprezece mii șase sute exemplare. La treizeci martie a fost fondată Societatea Comercială Codex 2000, unicul distribuitor de carte al Editurii Cartier în România. La unu iunie a fost inaugurată Casa Cărții, prima librărie Cartier.

În anul o mie nouă sute nouăzeci și opt Editura Cartier a tipărit romanul Altina (Grădina scufundată) de Paul Goma, debutul Mariei Șleahtițchi O săptămână de poeme nescrise, O istorie a Basarabiei în documente și cifre (1812 – 1940) de Dinu Poștarencu și alte șaizeci și unu de titluri. La șaptesprezece decembrie a fost deschisă Librăria din Hol.

În anul o mie nouă sute nouăzeci și nouă Editura Cartier a tipărit Dicționarul Enciclopedic Ilustrat (DEI) într-un tiraj de unsprezece mii două sute exemplare și alte cincizeci și opt de titluri.

În anul două mii Editura Cartier a tipărit Sabatul sau Noaptea vrăjitoarelor politicii moldovenești de Andrei Țurcanu, Poezia generației 80 de Nicolae Leahu și alte șaptezeci și patru de titluri.

În anul două mii unu Editura Cartier a tipărit Cuvintele limbii române între corect și incorect de Mioara Avram, Tortura pe înțelesul tuturor de Florin Constantin Pavlovici și alte șaizeci și șase de titluri.

În anul două mii doi Editura Cartier a tipărit O istorie a diavolului de Robert Muchembled și alte optzeci și șapte de titluri.

În anul două mii trei Editura Cartier a tipărit Tenis cu moldoveni de Tony Hawks, romanul Mecanica fluidului de Gheorghe Crăciun și alte o sută două titluri.

În anul două mii patru Editura Cartier a tipărit Opera poetică în două volume de Emil Brumaru în colecția Poesis, romanul Moscova-Petușki de Venedikt Erofeev în traducerea lui Emil Iordache în colecția Cartier clasic, DEI Junior și alte șaizeci și trei de titluri.

În anul două mii cinci Editura Cartier a tipărit Politică și geopolitică de Oleg Serebrian și alte optzeci și două de titluri.

În anul două mii șase Editura Cartier a tipărit Eseuri critice de Roland Barthes în traducerea Iolandei Vasiliu în seria de autor Roland Barthes din colecția Biblioteca deschisă și alte șaptezeci și opt de titluri. La unu martie a fost deschisă Librăria Vărul Shakespeare.

În anul două mii șapte Editura Cartier a tipărit Enciclopedia P.Guitz (Pentru cei care umblă deocamdată sub masă) de Lică Sainciuc în colecția Codobelc și alte optzeci și nouă de titluri. A fost lansat site-ul www.cartier.md.

În anul două mii opt Editura Cartier a tipărit integral Jurnalul lui Andre Gide în patru volume, Evul Mediu pe înțelesul copiilor de Jacques Le Goff în colecția Verde și alte o sută optsprezece titluri. La optsprezece septembrie a fost deschisă Librăria din Centru. La șaisprezece decembrie a fost deschisă Librăria 9.

În anul două mii nouă Editura Cartier a inițiat proiectele Serile Poetice Cartier și Lecturile publice Proza 9. A tipărit Cine suntem noi? (Cronici de la Est de Vest) de Dan Dungaciu, Un anotimp în Berceni de Claudiu Komartin în colecția Rotonda, Jurnal de doliu de Roland Barthes în colecția Biblioteca deschisă și alte nouăzeci și opt de titluri.

În cincisprezece ani Editura Cartier a tipărit o mie o sută douăzeci și opt de titluri într-un tiraj total de șapte milioane o sută cincizeci și șase mii opt sute exemplare. Asta înseamnă că fiecare al treilea român are o carte Cartier în bibliotecă. Tirajul mediu pentru un titlu Cartier este de șase mii trei sute patruzeci și cinci exemplare.

Publicat în Calendar Cartier 2010.

După 20 de ani

Vineri, octombrie 16th, 2009

În noiembrie se vor împlini 20 de ani de la căderea Zidului de la Berlin. Am scos deja din tipar „După douăzeci de ani de la căderea Zidului. Europa reconfigurată” de Pierre Verluise în traducerea Gabrielei Șiclovan. O carte plină de informații, date ce au marcat sau continuă să marcheze istoria contemporană. De la cum și cine a făcut revoluția română până la constatările seci: „Candidații potențiali (ai UE, n.mea) sunt următorii: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia… și Kosovo” (pagina 173).

La pagina 184: „…pare dificil să-ți imaginezi UE înfruntând brutal Rusia pe terenul Transnistriei, deci al Moldovei. În iulie 2008, un expert OSCE mărturisește: „Există, la Moscova, o reflecție asupra negocierii de ansamblu care ar putea fi purtată pentru a consolida anumite „linii roșii” în Europa. Pentru ruși, neutralitatea Moldovei a devenit de curând miezul dezbaterii”. Capitolul se numește „Ucraina și Moldova, vecinătate comună cu UE și cu Rusia”.

Peste o săptămână vom scoate din tipar „Căderea Zidului din Berlin și a comunismului pe înțelesul nepoțelei mele Sooazig” de Marc Ferro.

Iar luni vă așteptăm la lansarea cărții „Statele Unite și lumea moștenite de Obama” de Catherine Durandin. Cartea scrisă în franceză a apărut în premieră în română. Iar Obama încă nu era nobeliar.

Erevan. Externele

Luni, octombrie 12th, 2009

În geopoliticile țărilor mici și sărace cultura devine direcția prioritară. Armenia are un excelent ministru al Culturii. Și un viceministru de Externe, responsabil de evenimentele culturale internaționale și promovarea Armeniei culturale în lume, fost student al lui Iurii Lotman.

Cele mai mari investiții ale statului sunt direcționate în perioada apropiată în renovarea și aprovizionarea cu carte a bibliotecilor Armeniei. Drumurile sunt mai proaste ca în Moldova. Criza economică bântuie și pe aici. O privire primitivă asupra realităților armenești îți aduce aminte de Basarabia anilor 90.

Partea leului dintr-un buget auster se va duce pe carte și cultură. Cel mai frumos plan anticriză de care am auzit vreodată. Probabil, vreun viceministru la Finanțe sau Economie a fost la lecțiile lui Lotman.

Cartea & Femeia

Miercuri, septembrie 30th, 2009
Vânătorilor, pescarilor, ciupercarilor, steliștilor și curvarilor!
„Posed o carte cum aș poseda o femeie”, scria Octav Șuluțiu. Ca să nu fiu învinuit de „cartofilie” și ca să respect drepturile onestului și întâmplătorului cititor al acestui blog voi încerca un nou proiect: „Cartea & Femeia”. Inițial am vrut să-l botez „Femeie citind”. Dar mi-am dat seama că îmi îngustez dramatic câmpul de manevră. A fost și „E sexy să citești”. Dar e prea roz. Am spus democratic și am hotărât dictatorial: „Cartea & Femeia”. Nimic nu e mai frumos ca femeia. Nimic nu e mai credincios ca o carte citită.
Am început-o gospodărește cu imagini din iconografia creștină din albumul lui Kondakov „Icoane”, apărut recent la Cartier. Voi continua cu imaginile pe care le veți trimite voi. Condiția e unica: să fie carte, să fie femeie. Și o legendă pentru imagine. Dacă nu veți trimite voi, atunci îmi va fi trist, dar voi găsi o soluție. Și voi găsi femei. Cărți avem.
Fecioara și Pruncul sau „Fecioara Glykophilousa”. Școala cretană, Luvru, Paris

Fecioara și Pruncul sau „Fecioara Glykophilousa”. Școala cretană, Luvru, Paris

Fecioara Maria. Școala cretană, sfârțitul secolului al XV-lea. Colecție privată

Fecioara Maria. Școala cretană, sfârțitul secolului al XV-lea. Colecție privată

Maica Domnului Eleousa (Maica Domnului Milostiva), încadrată de Biserica Zilelor de Hram, secolele XII-XIII. Argint, lemn, matrițată, cizelată și poleită. 76,5 x 65,2 cm. Muzeul de Artă din Georgia, Tbilisi, Georgia.

Maica Domnului Eleousa (Maica Domnului Milostiva), încadrată de Biserica Zilelor de Hram, secolele XII-XIII. Argint, lemn, matrițată, cizelată și poleită. 76,5 x 65,2 cm. Muzeul de Artă din Georgia, Tbilisi, Georgia.

Eugen Lungu, hedonistul

Marţi, septembrie 29th, 2009

Ar fi putut fi unul dintre cei mai mari critici literari ai literaturii române de după 90. Ar fi putut fi unul dintre cei mai redutabili polemiști literari ai momentului. Ar fi putut fi cel mai mare editor pe piața de carte românească. Ar fi putut așterne drumuri literare și tăia cariere literare. Dar Eugen Lungu a preferat să rămână hedonistul aristocratic al literelor. S-a delectat lung, molcom, atent și cu o plăcere boierească printre cărțile bune. Până a ajuns la 60 de ani.

Mă-nclin.

Publicat în Jurnal de Chișinău la 29 septembrie 2009.