Prima tipăritură Scrisoarea de mulțumire către Vasile Lupu a fost scoasă de sub teasc la 20 decembrie 1642. La așezarea primei tipografii moldovenești și-au mai dat concursul mitropolitul Varlaam, cărturarul și tipograful Simeon Poceațki, administratorul tipografiei, și gravorul Ilie Anagnoste, devenit întemeietorul graficii de carte moldovenești.

Mihail Strilbițki întemeiază la Iași prima tipografie privată în 1785, trecută ulterior la Dubăsari. Strilbițki a tipărit circa 32 de titluri, dintre care 14 cărți laice. Menționăm Celor ce iubesc a cerca vrednice învățături din fiziognomie de I.Lafater (Iași, 1785), Calendariu pe 112 ani (Iași, 1785), cel mai vechi calendar românesc din Moldova, Poezii noo de Ioan Cantacuzino (Dubăsari, 1796), Ceaslov (Dubăsari, 1794).

Cel de-al doilea centru tipografic din Moldova era Mănăstirea Neamț. Starețul Paisie Velicikovski, împreună cu elevii săi, a tradus și a transcris peste 300 de manuscrise în perioada 1779 – 1794. În 1800 Mihail Strilbițki dăruiește teascul său tipografic Mănăstirii Neamț. Unde în 1825 apare prima ediție în română a Descrierii Moldovei de Dimitrie Cantemir.

Prima tipografie exarhicească din Chișinău s-a deschis în mod solemn la 31 mai 1814. A fost deschisă la inițiativa mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, printr-o solicitare către Sinodul rus, pentru editarea cărților bisericești, „pentru educația și instruirea clerului și altor poporeni în limba română și rusă”. Ea a funcționat până în 1883, când a fost vândută Mănăstirii Noul Neamț.

Tipografia lui Akim Popov, prima tipografie privată din Basarabia, își începe activitatea în 1846. Aici sunt tipărite operele lui Ion Sârbu, Ion Ciorescu și Cursul primitiv de limbă română compusu pentru clasele elementare și patru clase gimnaziale (1865) de Ioan Doncev.

Primele manuale școlare cu alfabet latin apar la Tipografia Societății Culturale Moldovenești, cumpărată de la Iași de către Onisifor Ghibu și Simeon Murafa. A fost inaugurată la 8 septembrie 1917 în prezența lui Pan Halippa și Vasile Harea.

În perioada interbelică în majoritatea târgurilor basarabene (Briceni, Tarutino, Tighina, Cetatea Albă, Ismail, Cernăuți, Zgurița, Hotin, Soroca, Sărata, Tatarbunar, Sărata, Sulița, Orhei, Căușenii Noi, Bălți, Cahul, Reni, Storojineț, Lipcani, Chilia Nouă, Leova) funcționau tipografii, litografii, legătorii de cărți (majoritatea private), care tipăreau calendare, manuale, anuare, beletristică.

În RASS Moldovenească este înființată în 1925 la Balta Editura de Stat, transferată în 1929 la Tiraspol, iar din 1940 – la Chișinău. Din 1959, prin comasarea Editurii de Stat cu editura Școala Sovietică, se constituie editura Cartea Moldovenească, din 1990 – Universitas, comasată cu editura Lumina, 1996.

La 7 decembrie 1933 prin Hotărârea Comitetului Regional din Moldova al PC(b) din Ucraina este înființată Editura de Partid (Editpartmold), mutată în 1940 la Chișinău, în 1943 la Moscova, revine în 1945 în Chișinău. Din 1990 se numește Universul.

În 1959 în cadrul Academiei de Științe a RSSM a fost fondată Editura Știința.

În perioada sovietică au mai fost fondate editura didactică Lumina (1966), Editura redacției principale a Enciclopediei Sovietice Moldovenești (1967), Literatura artistică (1977, devenită Hyperion din 1989). În 1996, după ce în anii 90 aproape fiecare redacție din editurile de stat au devenit entități juridice, majoritatea editurilor de stat au fost comasate în editura Cartea Moldovei.

Litera, fondată în 1989, este prima editură privată apărută în Chișinău după reformele gorbacioviste. Ulterior apar editurile private Sigma (1992), Museum (1992), Prut Internațional (1992), Cartdidact (1994), Arc (1995, creată de Fundația Soros-Moldova),  Cartier (1995), Prometeu (1996), Ruxanda (1996, Pontos din 2000), Bons Offices (1997), Epigraf (1998).

Actualmente în Republica Moldova activează cca 230 de edituri (5 edituri de stat, 15 centre editorial-poligrafice ale instituțiilor superioare de învățământ). Cele mai multe titluri de carte  din ultimii 5 ani au apărut în 2006: 2850. Numărul mediu constituind cca 2600 de titluri pe an cu un tiraj mediu total de cca 2,7 mln de exemplare. 64 la sută din titluri apar în limba română, 17%  – în rusă, 19% sunt cărți apărute în alte 11 limbi (engleză, franceză, ucraineană, găgăuză, germană, italiană, bulgară ș.a.). Cca 25 la sută din titluri apar în tiraje de până în 500 exemplare.

Și deoarece nu putea face altceva nimic decât media a făcut un săptămânal. Jurnal de Chișinău. Cu sloganul „Fii liber!” Și deoarece nu știa să facă altceva nimic decât media, a făcut și Eco, un săptămânal economic. Și deoarece nu știa să facă nimic decât media, a făcut și tabloidul Apropo. Și deaorece nu știa să facă nimic decât media, a făcut și Jurnal TV. Și deoarece nu știa să facă nimic decât media, a făcut și Jurnal FM.

Între timp s-a tot războit cu guvernanții. A tot îndemnat lumea să fie liberă. A devenit bunic. Au căzut guvernele vechi. A mai stat prin spitale. A mai făcut jogging. A instituit Premiul Libertății. În valoare de 20 000 lei. A oferit Premiul Libertății lui Valeriu Boboc, post-mortem. Au venit actualii guvernanți și i-au oferit distincții. A mai fost pe la pescuit. A mai văzut niște spectacole. A mai scris niște piese. A mai scris un roman. A mai băut un pahar de vin alb la 513. A fumat. A abandonat fumatul. Nu mai știu dacă fumează și azi. Acest Val Butnaru.

Iată așa au trecut zece ani.

1989, 13 martie – apare Glasul, primul ziar cu grafie latină în RSSM.  

1989, 20 mai – crearea Frontului Popular din Moldova.

1989, 15 iunie – revista Literatura si arta, sub redacția scriitorului Nicolae Dabija, este tipărită cu grafie latină. Este înregistrat cel mai mare tiraj al unei publicații din Basarabia: 250.000 de exemplare.

1989, iulie – la Editura Lumina (la inițiativa lui Chiril Vaculovschi) apare prima carte cu grafie latine Să citim, să scriem cu litere latine de Vlad Pohilă. Primul tiraj de 100 000 exemplare s-a vândut la prețul de 10 kopeici. Tirajul total a fost de 1 105 000 exemplare.

1989, 27 august – Marea Adunare Naţională, peste 700 mii de persoane se exprimă pentru decretarea limbii române ca limbă de stat – apogeul mişcării de eliberare naţională.

1989, 31 august – Adoptarea Legislaţiei cu privire la limbă; Limba română devine limbă de stat şi se trece de la alfabetul chirilic impus după 1944 de sovietici la alfabetul latin.

1989, septembrie – la Editura Literatura artistică apare cu litere latine volumul de poezie Salonul 33 de Teo Chiriac. În decembrie vede lumina tiparului Anul 1989 de Leonida Lari. Sunt primele cărți de poezie apărute cu grafie latină.

1989, 9 noiembrie – Căderea Zidului berlinez.

1989, decembrie – Revoluția română și executarea soților Ceaușescu.

1990, februarie – Mircea Snegur devine preşedinte al Sovietului Suprem.

1990, 6 mai – Podul de Flori peste Prut.

1990, 25 mai – 1991, 22 mai – Guvernul Druc.

1990, 13 – 15 iunie – Limba română exportă cuvântul Mineriadă. Forţele de ordine, susţinute de mineri, au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii din București.

1990, 23 iunie – Declaraţia de suveranitate a R.S.S. Moldoveneşti.

1990, august – Găgăuzia îşi declară „independenţa” de Moldova.

1990, septembrie – Transnistria îşi declară „independenţa” de Moldova, crearea „Republicii Moldoveneşti Transnistrene”.

1990, 3 octombrie – Reunificarea Germaniei. RDG, proaspăt reorganizată în 5 landuri, a aderat la legile şi constituţia RFG.

1990, octombrie – Mihail Gorbaciov obține Premiul Nobel pentru Pace.

1991, mai – R.S.S. Moldova devine Republica Moldova.

1991, august – puci anti-Gorbaciov la Moscova, Partidul Comunist din Moldova e declarat în afara legii.

1991 – 1993. Anii romantici

1991, 27 august – proclamarea independenței Republicii Moldova prin votarea nominală a Declarației de Independență și adoptarea imnului național „Deșteaptă-te, române”.

1991, 11 septembrie - a fost fondat la Chişinău Teatrul “Eugène Ionesco”.

1991, 26 noiembrie – Michael Jackson lansează albumul Dangerous, comercializat în peste şapte milioane de exemplare în Statele Unite şi în peste 12 milioane la nivel mondial; este cel mai bine vândut album în stilul new jack swing al tuturor timpurilor.

1991, 8 decembrie – Mircea Snegur devine primul preşedinte al Republicii Moldova, ales prin sufragiu universal.

1991, 8 decembrie – preşedinţii Rusiei, Belarusului şi Ucrainei au semnat acordul de înfiinţare a Comunităţii Statelor Independente şi au proclamat încetarea existenţei URSS-ului în pădurea Belovej de lângă Minsk.

1991, decembrie – Mihail Gorbaciov demisionează din funcția de Președinte al URSS. A fost primul și ultimul președinte al URSS.

1992, 1 ianuarie – URSS-ul încetează să existe în mod oficial.

1992, 26 februarie – Moldova devine membru al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa actualmente OSCE).

1992, 2 martie – Moldova devine membru ONU.

1992, 20 martie – apare filmul Basic Instinct de Paul Verhoeven cu Michael Douglas și Sharon Stone în rolurile centrale.

1992, martie-iulie – Conflictul militar din Transnistria.

1992, mai – filantropul american George Soros lansează Fundația Soros-Moldova.

1992, 22 iunie – la București apare primul număr al cotidianului Evenimentul Zilei.

1992, iulie – Acord între Mircea Snegur, preşedintele Republicii  Moldova şi Boris Elţîn, preşedintele Rusiei,  despre încetarea războiului pe Nistru.

1992, 29 octombrie – lângă localitatea Coșereni din România mor într-un accident rutier Doina și Ion Aldea Teodorovici.

1993, ianuarie – refuzul Parlamentului Republicii  Moldova de a adera la Comunitatea Statelor Independente.

1993, 28 ianuarie – Alexandru Moșanu, președintele Parlamentului, Ion Hadârcă, vicepreședintele Parlamentului, Vasile Nedelciuc, președintele Comisiei relații externe și Valeriu Matei, președintele Comisiei mass-media își prezintă in corpore demisia pentru a atenționa opinia publică despre pericolul instaurării regimului totalitar.

1993, 5 septembrie – se constituie Partidul Reformei, devenit ulterior Partidul Liberal din Moldova.

1993, 22 septembrie – 4 octombrie – criză constituțională în Rusia. Alexandr Ruţkoi a funcţionat ca preşedinte interimar “în opoziţie”.

1993, 22 octombrie – Conferința de fondare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

1993, noiembrie – introducerea valutei naţionale, LEU.

1994 – 1998. Anii agrarienilor

1994, februarie – alegeri parlamentare, Partidul Democrat Agrar, de orientare pro-CSI, obține majoritatea mandatelor în parlament, 56 din 101 mandate; două partide de orientare proeuropeană obţin doar 20 de mandate.

1994, aprilie – Moldova aderă la CSI.

1994, 29 iulie  – Adoptarea Constituţiei Republicii Moldova.

1994, octombrie – Moldova şi Rusia semnează un acord privind retragerea trupelor ruse din Transnistria şi Bender, dar numai Moldova ratifică acest acord.

1994, octombrie – scriitorii Vasile Gârneț și Vitalie Ciobanu lansează Contrafort, revista tinerilor scriitori din Republica Moldova.

1994, 14 octombrie – Quentin Jerome Tarantino, bastardul Hollywoodului, lansează Pulp Fiction. Sângele și cruzimea naturii umane devin artă și sunt recunoscute de Academia Oscar.

1994, noiembrie – primele înregistrări într-un studio profesionist ale trupei Zdob și Zdub. r

1994, decembrie – acordarea autonomiei teritorial administrative raioanelor cu populaţie găgăuză compactă, crearea Gagauz Yeri (pământul găgăuzilor).

1995, octombrie – la Editura Arc apare antologia Portret de grup, o încercare de a pătrunde în spațiul poetic românesc a generației tinere de poeți basarabeni.

1995, martie – demonstraţii în masă ale studenţilor în Chişinău pentru păstrarea cursului de istorie naţională Istoria românilor, introdus în 1990.

1995, 14 iulie – Moldova devine membru al Consiliului Europei.

1995, 1 decembrie – Trustul MediaPRO lansează ProTV București.

1995 – Studentul Jerry Youg şi masterandul David Filo, de la Stanford University, în cadrul unui proiect de cercetare creează Yahoo! 

1996, mai – apare la editura Arc O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia de Mihai Cimpoi.

1996, 17 noiembrie – alegeri prezidenţiale:  Petru Lucinschi devine al doilea preşedinte al Republicii Moldova. Este ultimul președinte ales prin sufragiu universal.

1996, decembrie – țăranii din sovhozul Maiak, raionul Nisporeni, primesc primele titluri de împroprietărire pentru cotele de pământ. Ulterior proiectul a fost extins în toată Republica Moldova, numindu-se Programul Național Pământ.

1997, 8 februarie – Conferinţa de constituire a Mişcării social-politice “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” , reorganizată în Partidul Democrat la 15 aprilie 2000.

1997, 30 iunie – la editura londoneză Bloomsbury apare volumul unei scriitoare necunoscute. Numele ei este J.K.Rowling. Iar carte se numea Harry Potter și piatra filosofală. Într-un an de zile aveau să se vândă 400 de milioane de cărți.

1997, 31 august –  La Paris într-un accident rutier moare Lady Di. Este înmormântată pe 6 septembrie, sute de mii de oameni au condus-o pe ultimul drum.

1997, 12 noiembrie – Parlamentul a adopta legea despre organizarea teritorial-administrativă (revenirea la județe).

1998, 22 martie – alegeri parlamentare în R. Moldova; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova obţine 40 de mandate din 101, dar coaliţia partidelor democratice crează guvernul (Alianţa pentru Reforme şi Democraţie).

1998, 3 august – moare compozitorul Alfred Schnittke.

1998 – criza economică din Rusia, care afectează dramatic şi Republica Moldova, legată de schimburile comerciale cu Rusia în proporţie de cca 80 %.

1998, 27 octombrie – în Republica Moldova este lansată prima rețea de telefonie mobilă Voxtel (brand schimbat în Orange la 24 aprilie 2007).

1998 -  studentul Larry Page şi doctorandul Sergey Brin lansează Google, care inițial a fost doar un motor de căutare pentru site-ul Universităţii Stanford.

1999. Lunile reformelor

1999, 15 ianuarie – Editura Cartier lansează DEI-ul, „primul Larousse românesc”.

1999, 12 martie – 21 decembrie – Guvernul Sturza, guvernul cu cea mai mare credibilitate în Occident; cele mai importante reforme liberale din istoria Republicii Moldova.

1999, 3 septembrie – Trustul MediaPro lansează ProTV Chișinău.

1999, 29 octombrie – apare primul număr al săptămânalului Jurnal de Chișinău.

1999, 31 decembrie – președintele Rusiei Boris Elțin demisionează din funcție, după 2 mandate consecutive. Interimatul și președinția ulterioară este deținută de Vladimir Putin (31 decembrie 1999 – 7 mai 2008).

2000 – 2007. Anii neocomuniștilor

2000, 7 februarie – În urma unui concurs investiţional compania spaniolă  UNION FENOSA a preluat controlul a trei dintre cele cinci întreprinderi de distribuţie a energiei electrice din Moldova.

2001, 11 septembrie – Atac terorist asupra SUA.

2001, 14 septembrie – în Chișinău apare primul număr al săptămânalului Timpul.

2001 – Jimmy Wales, un tânăr profesor universitar specialist în finanţe şi Larry Sanger, profesor de filozofie, specialist în teoria cunoaşterii, lansează Wikipedia, cea mai amplă enciclopedie de pe internet.

2000, 5 iulie – reformă constituţională, R. Moldova se transformă din repubică semiprezidenţială în republică parlamentară; preşedintele se alege de parlament, nu prin alegeri directe.

2001, 27 februarie – alegeri parlamentare, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 71 mandate (50.07%), Blocul Electoral “Alianţa Braghiş” – 19 mandate (13.36%), Partidul Popular Creştin Democrat – 11 mandate (8.24%).

2001, 4 aprilie – parlamentul îl alege pe Vladimir Voronin preşedinte al Republicii  Moldova.

2001, 8 mai – Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

2001, mai – la cinematograful Patria din Chișinău are loc premiera filmului Patul lui Procust în regia lui Sergiu Prodan și Viorica Meșină. În distribuție: Maia Morgenstern, Oleg Iancovski, Petru Vutcarău, Tania Popa.

2001, 28 iunie - Republica Moldova devine membru cu drepturi depline al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est.

2002, 1 ianuarie – bancnotele şi monedele euro au fost introduse în 12 ţări, pentru un total de 308 milioane de cetăţeni. Aceasta a reprezentat cea mai amplă operaţiune de substituire de monedă întreprinsă vreodată. Euro a devenit unica monedă oficială în zona euro la 1 martie 2002.

2002 – Pavel Stratan lansează la Chișinău albumul Amintiri din copilărie.

2002 – „explozia” manelelor pe piața muzicală din Moldova.

2002, 7 septembrie – moare filologul Eugen Coseriu.

2002, 21-22 noiembrie  – la summit-ului de la Praga, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia sunt invitate sa adere la structurile politico-militare ale NATO. La 29 martie 2004, la Washington, se depun documentele oficiale de aderare.

2002, 27 decembrie – Adoptarea Legii privind structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova, anularea judeţelor, reformă sprijinită financiar de Consiliul Europei, revenirea la raioane.

2003, martie – O-Zone lansează Dragostea din tei, care avea să devină cel mai cunoscut cântec românesc al tuturor timpurilor.

2003, 18 aprilie – la Moscova moare regizorul Emil Loteanu.

2003, 19 iulie – se constituie Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) prin fuziunea Alianţei Social-Democrate din Moldova, Partidului Liberal şi a Alianţei Independenţilor din Republica Moldova.

2003, noiembrie – Voronin refuză semnarea memorandumului Kozak, propus de Rusia, privind federalizarea Republicii Moldova (federaţie asimetrică cu Transnistria).

2003, noiembrie – Revoluția Rozelor,  coordonată de mișcarea Kmara, îl determină pe Șevardnadze să abandoneze postul de președinte al Georgiei. Cu majoritatea voturilor Saakașvili devine președintele țării.

2004, septembrie – luarea de ostatici la școala din Beslan, Osetia de Nord,  în care au murit 334 de persoane.

2004, 4 februarie – Mark Zuckerberg, student la Harvard, în loc să înveţe pentru sesiune, a scris toată vacanţa de iarnă coduri pentru un site, care avea să devină Facebook.

2004, noiembrie – Revoluția Portocalie (alias Castanelor) din Kiev, declanșată de mișcarea Pora, îl aduce ca președinte al Ucrainei pe pro-occidentalul Viktor Iușcenko.

2004, decembrie – METRO Cash & Carry deschide primul spațiu comercial în Moldova.

2005, februarie - Republica Moldova a semnat, prima dintre statele CSI, la Bruxelles, Planul de Acţiuni UE-Moldova, recomandat pentru implementare în cadrul celei de-a VII-a reuniuni a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană.

2005, februarie – este lansat web site-ul YouTube.

2005, 6 martie – alegeri parlamentare: Partidul Comuniştilor (45.98% voturi, 56 mandate), Blocul “Moldova Democrată” (28.53% voturi, 34 mandate), şi Partidul Popular Creştin Democrat (9.07% voturi, 11 mandate).

2005, 4 aprilie – Alegerea lui Vladimir Voronin pentru un nou mandat  în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

2005, mai – piesa Boonika bate doba a formației Zdob și Zdub se clasează pe locul 6 la Eurovision-ul de la Kiev, unde Republica Moldova participă pentru prima dată.

2005, mai – regizorul român Cristi Puiu a obţinut prestigiosul trofeu Un Certain Regard  la Festivalul de Film de la Cannes cu filmul “Moartea domnului Lăzărescu”, cel de-al doilea lungmetraj al său.

2006 – Jack Dorsey, absolvent onorific la MIT, Biz Stone, student la Berkeley şi Evan Williams, care a abandonat studiile la Universitatea din Nebraska pentru a lucra la Google, creează Twitter, rețeaua de socializare care peste doi ani, prin protestele de la Chișinău, avea să introducă noțiunea de Revoluția Twitter.

2006, mai – Vasile Ernu debutează la Editura Polirom cu volumul Născut în URSS.

2006, mai – regizorul Corneliu Porumboiu, în vârstă 32 de ani, a câştigat premiul Camera d’Or  pentru cel mai bun debut la Cannes cu „A fost sau n-a fost ? ”.

2006, 18 iunie - la Bucureşti se stinge din viaţă marele maestru român Gică Petrescu.

2006, august – Cleopatra Stratan lansează la Teatrul Nottara din București albumul de debut “La vârsta de trei ani”.

2007 – 2009. Anii neocomuniștilor autoritari

2007, 1 ianuarie -  România și Bulgaria aderă la Uniunea Europeană. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 şi confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Cele două ţări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abaţia Neumünster din Luxemburg. România a trimis solicitarea de a deveni membru UE pe 22 iunie 1995, împreună cu Declaraţia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale României, în care acestea îşi exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeană.

2007, mai – regizorul Cristian Mungiu a câştigat Palme d’Or, cel mai important premiu din cadrul Festivalului de la Cannes, pentru cel de-al doilea lungmetraj din cariera sa  4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile.

2007, 3 iunie – au loc alegerile locale din Republica Moldova. În turul doi de scrutin din 17 iunie primar al Chișinăului devine Dorin Chirtoacă, PL, simbol al schimbării clasei politice moldovenești. Reprezentanții partidelor anticomuniste obțin majoritatea locurilor în administrațiile locale.

2007, 30 iulie – „moarte dublă” pentru cinematografia mondiala: regizorul suedez Ingmar Bergman si regizorul italian Michelangelo Antonioni.

2007, 12 septembrie - La terminalul petrolier al portului Ciurgiuleşti a acostat primul tanker cu petrol pentru Republica Moldova.

2007, 8 decembrie – fondarea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

2008, 16 martie – în urma unei boli incurabile la 66 de ani se stinge compozitorul Mihai Dolgan, autorul cântecului De ce plâng ghitarele.

2008, august – conflictul ruso-georgian.

2008, 15 septembrie  - ziua când s-a anunţat falimentul băncii americane Lehman Brothers de pe Wall Street , veche de 158 de ani, a intrat în istorie ca momentul oficial al declanşării crizei economice mondiale.

2008, noiembrie – Nicolae Manolescu lansează Istoria critică a literaturii române.

2009. Lunile speranțelor

2009, 19 ianuarie – într-un accident rutier din apropierea Chișinăului moare poetul Grigore Vieru, un simbol al deșteptării naționale.

2009, 5 aprilie – alegeri parlamentare, contestate de opoziţie : Partidul Comuniştilor (49.48%, 60 mandate), Partidul Liberal (13.13%, 15 mandate), Partidul Liberal Democrat (12.43%, 15 mandate) şi Alianţa “Moldova Noastră” (9.77%, 11 mandate).

2009, 7 aprilie – demonstraţie anticomunistă în masă la Chişinău ; preşedintele Voronin, după propriile declaraţii, decide cedarea sediului parlamentului şi a preşedinţiei protestatarilor ; poliţia arestează şi torturează în următoarele zile participanţi la demonstraţie ; cele mai grave încălcări ale drepturilor omului din întreaga istorie a Republicii Moldova ca stat independent.

2009, 3 iunie – blocaj în alegerea preşedintelui, PCRM având doar 60 mandate, în loc de 61 cât e nevoie; opoziţia nu doreşte să voteze un preşedinte comunist (Zinaida Greceanâi) şi provoacă astfel alegeri anticipate.

2009, 25 iunie – moartea starului pop Michael Jackson.

2009, 29 iulie – alegeri parlamentare anticipate : PCRM – 48 mandate, PLDM – 18, PL – 15, PD – 13, AMN – 7.

2009, 2 august – liderii PLDM, PL, PD, AMN au început negocierile pentru crearea unei coaliții de guvernare (Alianța pentru Integrare Europeană, AIE).

2009, 28 august – Mihai Ghimpu, liderul PL, este ales președinte al Parlamentului Republicii Moldova.

2009, 11 septembrie  – Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova își prezintă demisia. Interimatul este asigurat de Mihai Ghimpu, președintele Parlamentului.

2009, 25 septembrie – Investirea Guvernului Filat prin votul deputaților din AIE.

2009, octombrie – Barack Obama, președintele SUA, obține Premiul Nobel pentru Pace.

2009, octombrie – criză constituțională în Republica Moldova.

Publicat în Punkt nr.30/2009.

Public o primă variantă. Ea s-ar numi istoria românilor. Voi reveni mai târziu cu o altă variantă. Ea se va numi istoria integrată. Ca să nu vorbim mult. Ca să nu fim ca istoricii noștri care se dau cu părerea despre Evul Mediu și nu fac o cronologie simplă a timpurilor de azi. Ei sunt mai deștepți ca mine. Vor ca peste 20 de ani să caute și să piardă timpul prin arhive.

1989 – 1991. Prefață la o țară

1989, 20 mai – crearea Frontului Popular din Moldova

1989, 27 august – Marea Adunare Naţională, peste 700 mii de persoane se exprimă pentru decretarea limbii române ca limbă de stat – apogeul mişcării de eliberare naţională

1989, 31 august – Adoptarea Legislaţiei cu privire la limbă; Limba română devine limbă de stat şi se trece de la alfabetul chirilic impus după 1944 de sovietici la alfabetul latin

1990, februarie – Mircea Snegur devine preşedinte al Sovietului Suprem

1990, 6 mai – Podul de Flori peste Prut

1990, 25 mai – 1991, 22 mai – Guvernul Druc

1990, 23 iunie – Declaraţia de suveranitate a R.S.S. Moldoveneşti

1990, august – Găgăuzia îşi declară „independenţa” de Moldova

1990, septembrie – Transnistria îşi declară „independenţa” de Moldova, crearea „Republicii Moldoveneşti Transnistrene”

1991, mai – R.S.S. Moldova devine Republica Moldova

1991, august – puci anti-Gorbaciov la Moscova, Partidul Comunist din Moldova e declarat în afara legii

1991 – 1993. Anii romantici 

1991, 27 august – proclamarea independenței R. Moldova prin votarea nominală a Declarației de Independență și adoptarea imnului național „Deșteaptă-te, române”

1991, 8 decembrie – Mircea Snegur devine primul preşedinte al R. Moldova, ales prin sufragiu universal

1992, 26 februarie – Moldova devine membru al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (actualmente OSCE)

1992, 2 martie – Moldova devine membru ONU

1992, martie-iulie – Conflictul militar din Transnistria

1992, iulie – Acord între preşedintele R. Moldova Mircea Snegur şi preşedintele Rusiei, Boris Elţîn despre încetarea războiului pe Nistru

1993, ianuarie – refuzul Parlamentului R. Moldova de a adera la Comunitatea Statelor Independente

1993, 28 ianuarie – Alexandru Moșanu, președintele Parlamentului, Ion Hadârcă, vicepreședintele Parlamentului, Vasile Nedelciuc, președintele Comisiei relații externe și Valeriu Matei, președintele Comisiei mass-media își prezintă in corpore demisia pentru a atenționa opinia publică despre pericolul instaurării regimului totalitar

1993, februarie – Frontul Popular din Moldova devine Partidul Popular Creştin Democrat

1993, noiembrie – introducerea valutei naţionale, LEU

1994 – 1998. Anii agrarienilor

1994, februarie – alegeri parlamentare, Partidul Democrat Agrar, de orientare pro-CSI, obține majoritatea mandatelor în parlament, 56 din 101 mandate; două partide de orientare proeuropeană obţin doar 20 de mandate

1994, aprilie – Moldova aderă la CSI

1994, 29 iulie  – Adoptarea Constituţiei Republicii Moldova

1994, octombrie – Moldova şi Rusia semnează un acord privind retragerea trupelor ruse din Transnistria şi Bender, dar numai Moldova ratifică acest acord, nu şi Rusia

1994, decembrie – acordarea autonomiei teritorial administrative raioanelor cu populaţie găgăuză compactă, crearea Gagauz Yeri (pământul găgăuzilor)

1995, martie – demonstraţii în masă ale studenţilor în Chişinău pentru păstrarea cursului de istorie naţională Istoria românilor, introdus în 1990

1995, 14 iulie – Moldova devine membru al Consiliului Europei

1997, 12 noiembrie – Parlamentul a adopta legea despre organizarea teritorial-administrativă (revenirea la județe)

1996, 17 noiembrie – alegeri prezidenţiale:  Petru Lucinschi devine al doilea preşedinte al R. Moldova

1998 – criza economică din Rusia, care afectează dramatic şi Republica Moldova, legată de schimburile comerciale cu Rusia în proporţie de cca 80 %

1998, 22 martie – alegeri parlamentare în R. Moldova; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova obţine 40 de mandate din 101, dar coaliţia partidelor democratice crează guvernul (Alianţa pentru Reforme şi Democraţie)

1999. Lunile reformelor

1999, 12 martie – 21 decembrie – Guvernul Sturza, guvernul cu cea mai mare credibilitate în Occident; cele mai importante reforme liberale din istoria Republicii Moldova

2000 – 2007. Anii komuniștilor

2000, 5 iulie – reformă constituţională, R. Moldova se transformă din repubică semiprezidenţială în republică parlamentară; preşedintele se alege de parlament, nu prin alegeri directe

2001, 27 februarie – alegeri parlamentare, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 71 mandate (50.07%), Blocul Electoral “Alianţa Braghiş” – 19 mandate (13.36%), Partidul Popular Creştin Democrat – 11 mandate (8.24%)

2001, 4 aprilie – parlamentul îl alege pe Vladimir Voronin preşedinte al R. Moldova

2001, 8 mai – Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului

2001, 28 iunie - Republica Moldova devine membru cu drepturi depline al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est

2002, 27 decembrie – Adoptarea Legii privind structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova, anularea judeţelor, reformă sprijinită financiar de Consiliul Europei, revenirea la raioane

2003, noiembrie – Voronin refuză semnarea memorandumului Kozak, propus de Rusia, privind federalizarea Republicii Moldova (federaţie asimetrică cu Transnistria)

2005, februarie - Republica Moldova a semnat, prima dintre statele CSI, la Bruxelles, Planul de Acţiuni UE-Moldova, recomandat pentru implementare în cadrul celei de-a VII-a reuniuni a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană

2005, 6 martie – alegeri parlamentare: Partidul Comuniştilor (45.98% voturi, 56 mandate), Blocul “Moldova Democrată” (28.53% voturi, 34 mandate), şi Partidul Popular Creştin Democrat (9.07% voturi, 11 mandate)

2005, 4 aprilie – Alegerea lui Vladimir Voronin pentru un nou mandat  în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

2007 – 2009. Anii autoritari

2007, iunie – La 3 iunie au loc alegerile locale din Republica Moldova. În turul doi de scrutin din 17 iunie primar al Chișinăului devine Dorin Chirtoacă, PL. Reprezentanții partidelor anticomuniste obțin majoritatea locurilor în administrațiile locale

2007, 12 septembrie - La terminalul petrolier al portului Ciurgiuleşti a acostat primul tanker cu petrol pentru Republica Moldova

2009. Lunile speranțelor

2009, 5 aprilie – alegeri parlamentare, contestate de opoziţie : Partidul Comuniştilor (49.48%, 60 mandate), Partidul Liberal (13.13%, 15 mandate), Partidul Liberal Democrat (12.43%, 15 mandate) şi Alianţa “Moldova Noastră” (9.77%, 11 mandate)

2009, 7 aprilie – demonstraţie anticomunistă în masă la Chişinău ; preşedintele Voronin, după propriile declaraţii, decide cedarea sediului parlamentului şi a preşedinţiei protestatarilor ; poliţia arestează şi torturează în următoarele zile participanţi la demonstraţie ; cele mai grave încălcări ale drepturilor omului din întreaga istorie a Republicii Moldova ca stat independent

2009, 3 iunie – blocaj în alegerea preşedintelui, PCRM având doar 60 mandate, în loc de 61 cât e nevoie; opoziţia nu doreşte să voteze un preşedinte comunist (Zinaida Greceanâi) şi provoacă astfel alegeri anticipate

2009, 29 iulie – alegeri parlamentare anticipate : PCRM – 48 mandate, PLDM – 18, PL – 15, PD – 13, AMN – 7

2009, 2 august – liderii PLDM, PL, PD, AMN au început negocierile pentru crearea unei coaliții de guvernare (AIE)

2009, 28 august – Mihai Ghimpu, liderul PL, este ales președinte al Parlamentului Republicii Moldova

2009, 11 septembrie  - Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova își prezintă demisia. Interimatul este asigurat de Mihai Ghimpu, președintele Parlamentului

2009, 25 septembrie – Investirea Guvernului Filat prin votul deputaților din AIE.

Din aceste motive oculte l-am rugat pe istoricul Igor Cașu să schițeze o cronologie. A făcut-o fiind presat de timp. O propun ochiului și memoriei dvs. Aștept informații pentru a o completa. Aștept observații pentru a elimina anumite date. Adusă în ordine o voi returna deținătorului de drept. Ca să fie plasată pe site-ul istoricilor.

1989, 20 mai – crearea Frontului Popular din Moldova

1989, 27 august – Marea Adunare Naţională, 700 mii de persoanea se exprima pentru decretarea limbii române ca limbă de stat – apogeul mişcării de eliberare naţională

1989, 31 august – Adoptarea Legislaţiei cu privire la limbă; Limba română devine limbă de stat şi se trece de la alfabetul chirilic impus după 1944 de sovietici la alfabetul latin

1990, februarie – Mircea Snegur devine preşedinte al Sovietului Suprem

1990, 23 iunie – Declaraţia de suveranitate a R.S.S. Moldoveneşti

1990, august – Găgăuzia îşi declară „independenţa” de Moldova

1990, septembrie – Transnistria îşi declară „independenţa” de Moldova, crearea „Republicii Moldoveneşti Transnistrene”

1991, mai – R.S.S. Moldova devine Republica Moldova

1991, august – puci anti-Gorbaciov la Moscova, Partidul Comunist din Moldova e delcarat în afara legii

1991, 27 august – proclamarea independentei R. Moldova

1991, 8 decembrie – Mircea Snegur devine primul preşedinte al R. Moldova, ales prin sufragiu universal

1992, 26 februarie – Moldova devine membru al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (actualmente OSCE)

1992, 2 martie – Moldova devine membru ONU

1992, martie-iulie – Conflictul militar din Transnistria

1992, iulie – Acord între preşedintele R. Moldova Mircea Snegur şi preşedintele Rusiei, Boris Elţîn despre încetarea războiului pe Nistru

1993, ianuarie – refuzul Parlamentului R. Moldova de a adera la Comunitatea Statelor Independente

1993, februarie – Frontul Popular din Moldova devine Partidul Popular Creştin Democrat

1993, noiembrie – introducerea valutei naţionale, LEU

1994, februarie – alegeri parlamentare, Partidul Democrat Agrar, de orientare pro-CSI, obşine majoritatea mandatelor în parlament, 56 din 101 mandate; două partide de orientare proeuropeană obţin doar 20 de mandate

1994, aprilie – Moldova aderă la CSI

1994, 29 iulie  – Adoptarea Constituţiei Republicii Moldova

1994, octombrie – Moldova şi Rusia semnează un acord privind retragerea trupelor ruse din Transnistria şi Bender, dar numai Moldova ratifică acest acord, nu şi Rusia

1994, decembrie – acordarea autonomiei teritorial administrative raioanelor cu populaţie găgăuză compactă, crearea Gagauz Yeri (pământul găgăuzilor)

1995, martie – demonstraţii în masă ale studenţilor în Chişinău pentru păstrarea cursului de istorie naţională Istoria românilor, introdus în 1990

1995, 14 iulie – Moldova devine membru al Consiliului Europei

1996, 17 noiembrie – alegeri prezidenţiale – Petru Lucinschi devine al doilea preşedinte al R. Moldova

1998 – criza economică din Rusia, care afectează dramatic şi Republica Moldova, legată de schimburile comerciale cu Rusia în proporţie de cca 80 %

1998, 22 martie – alegeri parlamentare în R. Moldova; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova obţine 40 de mandate din 101, dar coaliţia partidelor democratice crează guvernul (Alianţa pentru Reforme şi Democraţie)

1999, 12 martie – 21 decembrie – Guvernul Sturza, guvernul cu cea mai mare credibilitate în Occident; cele mai importante reforme liberale din istoria Republicii Moldova

2000, 5 iulie – reformă constituţională, R. Moldova se transformă din repubică semiprezidenţială în republică parlamentară; preşedintele se alege de parlament, nu prin alegeri directe

2001, 27 februarie – alegeri parlamentare, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 71 mandate (50.07%), Blocul Electoral “Alianţa Braghiş” – 19 mandate (13.36%), Partidul Popular Creştin Democrat – 11 mandate (8.24%)

2001, 4 aprilie – parlamentul îl alege pe Vladimir Voronin preşedinte al R. Moldova

2001, 8 mai – Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului

2001, 1 iunie –  Adoptarea Legii privind intrarea Republicii Moldova în Organizaţia Mondială a Comerţului

2001, 28 iunie - Republica Moldova devine membru cu drepturi depline al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est

2002, 27 decembrie – Adoptarea Legii privind structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova, anularea judeţelor, reformă sprijinită financiar de Consiliul Europei, revenirea la raioane
2003, noiembrie – Voronin refuză semnarea memorandumului Kozak, propus de Rusia, privind federalizarea Republicii Moldova (federaţie asimetrică cu Transnistria)

2004, 2 decembrie –  Adoptarea Legii privind strategia creşterii economice şi reducerii sărăciei

2005, 25 ianuarie – Lansarea Programului Naţional „Satul Moldovenesc”

2005, 17 februarie - Adoptarea legii privind construirea portului internaţional liber „Giurgiuleşti”

2005, februarie - Republica Moldova a semnat, prima dintre statele CSI, la Bruxelles, Planul de Acţiuni UE-Moldova, recomandat pentru implementare în cadrul celei de-a VII-a reuniuni a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană

2005, 6 martie – alegeri parlamentare: Partidul Comuniştilor (45.98% voturi, 56 mandate), Blocul “Moldova Democrată” (28.53% voturi, 34 mandate), şi Partidul Popular Creştin Democrat (9.07% voturi, 11 mandate)

2005, 4 aprilie – Alegerea lui Vladimir Voronin în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

2007, 12 septembrie - La terminalul petrolier al portului Ciurgiuleşti a acostat primul tanker cu petrol pentru Republica Moldova

2007, 13 noiembrie - Asambleea Parlamentară a Consiliului Europe ratifică Acordul dintre Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitatea eliberării vizelor de scurtă şedere şi readmise

2009, 5 aprilie – alegeri parlamentare, contestate de opoziţie : Partidul Comuniştilor (49.48%, 60 mandate), Partidul Liberal (13.13%, 15 mandate), Partidul Liberal Democrat (12.43%, 15 mandate) şi Alianţa “Moldova Noastră” (9.77%, 11 mandate)

2009, 7 aprilie – demonstraţie anticomunistă în masă la Chişinău ; preşedintele Voronin, după propriile declaraţii, decide cedarea sediului parlamentului şi a preşedinţiei protestatarilor ; poliţia arestează şi torturează în următoarele zile participanţi la demonstraţie ; cele mai grave încălcări ale drepturilor omului din întreaga istorie a Republicii Moldova ca stat independent

2009, 3 iunie – blocaj în alegerea preşedintelui, PCRM având doar 60 mandate, în loc de 61 cât e nevoie ; opoziţia nu doreşte să voteze un preşedinte comunist (Zinaida Greceanâi) şi provoacă astfel alegeri anticipate

2009, 29 iulie – alegeri parlamentare anticipate : PCRM – 48 mandate, PLDM – 18, PL – 15, PD – 13, AMN – 7

2009, 2 august – liderii PLDM, PL, PD, AMN au început negocierile pentru crearea unei coaliții de guvernare