Articole cu următoarea etichetă ‘Constantin Cheianu

Comunicat: Zilele Literaturii Române / Ediţia a II-a

vineri, mai 13th, 2011

Perioada: 18–20 Mai 2011

În perioada 18-20 mai 2011 la Chişinău şi Bălţi va avea loc a doua ediţie a Zilelor Literaturii Române. Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să se întîlnească cu importanţi scriitori din Republica Moldova şi România.

Evenimentul va cuprinde conferinţe, lecturi publice, dezbateri şi spectacole la care vor participa: Emil Brumaru, Val Butnaru, Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Radu Pavel Gheo, Ion Mureşan, Alina Nelega, Nicolae Popa, Arcadie Suceveanu, Maria Şleahtiţchi, Cristian Teodorescu, Ion Vianu. Invitat special: Victor Rebengiuc.

„Este foarte important să creăm un centru de cercetare a literaturilor de tipul acesta, pentru că am constatat că există asemănări, există deosebiri şi că există un teren formidabil pentru o cercetare la nivel academic… Zilele Literaturii Române este unul dintre cele mai semnificative şi bine organizate evenimente la care am participat în ultima vreme, iar Basarabia a fost o adevărată revelaţie pentru mine.”

Eugen Negrici (participant 2010)

„Cel mai mare cîștig al primei ediții a Festivalului Zilele Literaturii Române la Chișinău este că tocmai spulberă asemenea percepții deformate și parazitare care sînt ca niște pietre în casă. Dar și instituie o urgență de a ne cunoaște mai bine și de a face lecturi critice comparate, pe perioade istorice bine delimitate. Doar după ce critici și istorici literari importanți din România se vor familiariza cu literatura scriitorilor moldoveni va dispărea și această prejudecată și tot mai mulți cititori și scriitori îi vor da dreptate lui Eugen Negrici care a avut o revelație în timpul festivalului, că unele dintre cele mai mari opere literare pe care la va da în viitor literatura română vor veni anume din Chișinău.”

Dumitru Crudu (participant 2010)

„Prin acest proiect ce reuneşte scriitori `de pe ambele maluri` ne propunem să facem un prim pas spre încetarea reproducerii ignoranţei şi necunoaşterii reciproce. La aceast eveniment vom încerca să răspundem la cîteva întrebări simple: de ce ne cunoaştem atît de puţin? Ce s-a întîmplat şi ce se întîmplă cu noi , cu poezia şi literatura noastră? Cîteva zile la rînd, importanţi scriitori de limbă română, din ambele ţări, vor citi pentru publicul larg fragmente din cărţile lor, vor discuta şi vor încerca să ofere soluţii pentru o mai bună înţelegere a fiecăruia dintre noi.”

Vasile Ernu (coordonatorul proiectului)

Program:

Miercuri, 18 Mai / Bălţi

Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Memorialistica văzută de un memorialist Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38

Ora 14.30 – Lecturi & dezbateri: Îngeri și alcool

Invitaţi: Emil Brumaru, Ion Mureşan, Arcadie Suceveanu, Maria Șleahtițchi

Locul: Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, Str. Puşkin nr. 38

Moderatori: Vasile Ernu & Emilian Galaicu-Păun

Joi, 19 Mai / Chişinău

Ora 11.00 – Lectură & întîlnire: Liceele „Gh. Asachi“, „I. Creangă“

Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Emil Brumaru, Ion Mureşan

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Proza nouă: spectacolul vieţii ori spectacolul textului?

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

Invitaţi: Val Butnaru, Radu Pavel Gheo, Nicolae Popa, Cristian Teodorescu

Moderator: Mircea V. Ciobanu

Ora 21.00 – Teatru: Victor Rebengiuc – Legenda Marelui Inchizitor / Spectacol-lectură după Fraţii Karamazov de F. M. Dostoievski Locul: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Str. Mihai Eminescu nr. 55

Vineri 20 Mai / Chişinău

Ora 11.00 – Conferinţă: Ion Vianu – Povești exact așa cum s-au întîmplat Locul: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, blocul central, aula 511, Str. Mateevici nr. 60

Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Cristian Teodorescu – Medgidia, oraşul de apoi (Premiul pentru Proză al USR 2009), Ion Vianu – Amor intellectualis (Cartea anului 2010)

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Profesia: autor dramatic. 4 experienţe

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

Invitaţi: Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Alina Nelega

Moderator: Andreea Dumitru

Ora 21.00 – Spectacol muzical: RASSM – Poezia avangardist-proletcultistă transnistreană din perioada interbelică, cu Mihai Fusu şi Dorel Burlacu (Trigon)

Locul: Kira’s Club (Teatru „Luceafărul“), Str. Veronica Micle nr. 7

Organizatori: Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii

Co-organizatori: Institutul Cultural Român Chişinău, Primăria Municipiului Chişinău, Editura Cartier, Librăriile Cartier, Revista Punkt

Parteneri: Teatrul Municipal „Satiricus I. L. Caragiale“, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „A. Russo“ din oraşul Bălţi, Centrul de Studiere al Totalitarismului, Kira’s Club

Parteneri media: Contrafort, Radio Europa Liberă, Ziarul de Gardă, Jurnalul de Chişinău, Timpul, Unimedia

Coordonator proiect: Vasile Ernu.

Date contact: 0693 80512 (MD), 0723 913 486 (RO) / v_ernu@yahoo.com

PREZANTAREA SCRIITORILOR INVITAŢI:

Emil Brumaru (n. 1939 în Basarabia) este unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani. A debutat în 1970 cu Versuri, volum premiat de USR. Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cîntece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese 1959–1998 (2003), Fluturii din pandişpan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Cerşetorul de cafea (2004), Infernala comedie (2005), Opera poetică (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Cîntece de adolescent (2007), Ne logodim cu un inel din iarbă (2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei… (2008). La Editura Polirom a publicat Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Opere I. Julien Ospitalierul (2009) şi Opere II. Submarinul erotic (2009). Este laureat al Premiului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ (2001) pentru Opera Omnia.

Val Butnaru (n. 1955) este publicist, analist politic şi scriitor. Fondatorul Jurnal Trust Media. Facultatea de ziaristică a USM, 1980. Cursuri de regie la Institutul de artă cinematografică (VGHIK) din Moscova, 1987. Publică: Procedeul de ju-jutsu (1986), Ne place să jucăm teatru (1987), La Veneţia e cu totul altfel (1989), Simfonie în bi bemol major (1992), Iosif şi amanta sa (1993), Ţin minte că va ninge şi vom fi fericiţi (1993), Mâine sau poate poimâine (1994), Saxofonul cu frunze roşii (1997), Cum Ecleziastul discuta cu Proverbele (1999), Şase autori în căutarea unui personaj (2001), Apusul de soare se amână (2003), Avant de mourir (2008). Este autorul a două dramatizări: Halta viscolelor (1986, după Cinghiz Aitmatov) şi Fratele nostru, Iuda (după Leonid Andreev). Premiul „Ion Luca Caragiale“ al Academiei Române (1993, pentru piesa Iosif şi amanta sa). În 2010 apare romanul Cartea nomazilor din B. (edituria RAO şi Prut Internaţional).

Constantin Cheianu (născut în 1959) este autor de teatru, prozator, jurnalist. Unsprezece dintre textele sale dramatice au fost montate în teatre din Moldova şi România. A susţinut lecturi în România, Germania, Elveţia. Deţine Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie (1998) şi pentru proză (1999). Spectacolul după piesa sa Plasatoarele a fost distins cu Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie din Moldova (1998), iar în 2008 Monkberry a cucerit Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie contemporană organizat de Teatrul „Satiricus“. La Editura Cartier i-au apărut volumele Luministul, Totul despre mine!, Sex & Perestroika.

Mihai Fusu este regizor, actor, realizator TV. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie, precum şi Şcoala Superioară de Teatru „Şciukin“ din Moscova. A fost stagiar la Royal Court Theatre din Londra în cadrul programului „Seeding a Network“, la École Supérieure d’Art Dramatique, Théâtre National de Strasbourg şi la Conservatoire National Supérieur d’Art Dramatique din Paris. A jucat în nenumărate piese şi a montat zeci de spectacole după piesele unor autori precum: Shakespeare, Ionesco, Cehov, Caragiale, Molière, Cheianu, Butnaru, Vişniec etc. A scris A şaptea kafana în colaborare cu Dumitru Crudu şi Nicoleta Esinencu şi Am ce am eu cu poliţiştii. A avut turnee în România, Franţa, Belarus, Rusia, Ucraina, Elveţia, Germania.

Bogdan Georgescu este artist, dramaturg, observaţionist, activist social. Unelte folosite: dramaturgie, teatru comunitar, compoziţie video, producţie, intervenţie socială, management de proiect. Bursier Soros al UEP în 2004, absolvent al Institute 2 din cadrul Universităţii Cornerstone, iniţiator al tangaProject şi membru fondator al Active Art. Alături de iniţiativa Ofensiva Generozităţii şi tangaProject, lucrează ca artist, mediator şi manager de proiect în procese creative bazate pe colaborarea dintre comunitatea implicată şi artiştii proiectului şi pe interdisciplinaritate, pentru proiecte de artă activă precum Harta sensibilă, RahovaNonstop, Construieşte-ţi comunitatea!, Evacuarea Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, Turneu la ţară, Casa Poporului – proiect de artă activă şi teatru comunitar la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, Kickstart Limanu. Piese și scenarii de teatru: România! Te pup, I am special, Casa Poporului, XXXCartoons, Rape, DW-3D text, Mina, Ketchup, cornerstoneinstitute5.blogspot.com – video blog book.

Radu Pavel Gheo (n. 1969). Absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea de Vest Timişoara (1994). Este redactor şi traducător al Editurii Polirom şi redactor al revistei Orizont din Timişoara. Volume publicate: Valea Cerului Senin (Ed. Athena, 1997); Despre science fiction (studii teoretice, Ed. Omnibooks, 2001); Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (eseuri, Ed. Polirom, 2003); Românii e deştepţi (Ed. Polirom, 2004); Fairia – o lume îndepărtată (roman, Ed. Polirom, 2004); DEX-ul şi sexul (Ed. Polirom, 2005); Numele mierlei (Ed. Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Ed. Polirom, 2010). A coordonat împreună cu Dan Lungu volumul Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Ed. Polirom, 2008). În anul 2007 a scris o piesă de teatru, Hold-Up Akbar SAU Toţi în America, pusă în scenă la Teatrul Naţional din Timişoara.

Ion Mureşan (n. 1955) este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei Echinox şi a redacţie revistei Tribuna din Cluj. În prezent este redactor-şef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii (1968). A publicat: Cartea de iarnă (Ed. Cartea Românească, 1981); Poemul care nu poate fi înţeles (Ed. Arhipelag, 1993); Le mouvement sans coeur de l’image, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag (Ed. Belin, 2001); Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiş, traducere de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag (Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, Baia Mare, 2007); Zugang verboten / Acces interzis, traducere în limba germană de Ernest Wichter (Büroarcrasch, Viena, 2008). În 2010 publică Cartea Alcool la Editura Charmides.

Alina Nelega (n. 1960) este autor dramatic. Piesele sale sunt prezentate scenic, publicate, reprezentate în România şi, peste hotare, la Budapesta, Londra, Zürich, Berlin, Varşovia, Praga, Heidelberg, New York etc. Regizează rar, doar texte proprii şi texte noi. Conduce masteratul de scriere dramatică al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte din Târgu Mureş. I se decernează de către UNITER premiul „Piesa anului 2000“ pentru www.nonstop.ro. În mai 2007 i se decernează premiul de „Autor European” la Heidelberger Theatrestueckemarkt. În 2008, cartea sa, kamikaze, este nominalizată pentru Premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor. Din 2008 este Honorary Fellow in Writing al Universităţii din Iowa, SUA. Dintre cărţile apărute: ultim@vrăjitoare (Ed. Paralela 45, 2001, apărut în limba maghiară la Editura L’Harmattan, 2007), Teatru şi povestiri (Ed. UNITEXT, 2003), Hess (Teatrul Ariel, 2003), kamikaze (Cartea Românească, 2007), Structuri şi formule de compoziţie ale textului dramatic (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010).

Nicolae Popa (n. 1959) este poet şi prozator. A studiat la Şcoala poligrafică din Chişinău, la Universitatea de Stat din Moldova, secţia jurnalism (1983) şi la Institutul de Literatură din Moscova (1987–1989). A debutat editorial în 1983, cu volumul de versuri Timpul probabil, iar în 1987 a publicat volumul Ghid pentru cometa Halley, ambele la Editura Literatura Artistică. În anul 1991 a publicat la Editura Hyperion romanul Cubul de zahăr. În anul 2001 a publicat Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit, iar în 2003 volumul de versuri Careul cu raci. În anul 2008 a publicat romanul Avionul mirosea a peşte la Editura Arc, pentru care a primit Premiul „V.Vasilache“ la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău (2008), Premiul pentru cea mai bună carte de proză 2008 şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Arcadie Suceveanu (n. 1952) este poet şi eseist. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuţi, 1974. Din decembrie 2010 este preşedinte al USM. Preşedinte al Filialei Chişinău a USR. Membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova. A publicat: Mă cheamă cuvintele (1979), Ţărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârşit de mileniu (1987), Arhivele Golgotei (1990), Eterna Danemarcă (1995), Înfruntarea lui Heraclit (1998), Mărul îndrăgostit de vierme (1999), Cavalerul Înzadar (2001), Corabia de la mansardă (2004), Emisferele de Magdeburg (2005), Arca dies (2008), 101 poeme (2009), Cafeneaua Nevermore (2011). Autor a numeroase cărţi pentru copii: A fugit melcul de-acasă (1984), Ora cinci fără doi fulgi (1986), În cămaşă de cireaşă (1989), Raţa şi Arhimede (2000), ŞTIUca la şcoală (2002), Cheiţe pentru vise (2005), Lumea ca o poveste (2009) ş.a. Este laureat al mai multor premii.

Maria Şleahtiţchi (n. 1960) a absolvit Facultatea de Filologie, Secţia de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi (1981). Din 1984 până în prezent este cadru didactic la Universitatea din Bălţi. În perioada 2000–2010 a fost decan al Facultăţii de Filologie. Din 2010 este prorector la aceeaşi universitate. Doctor în filologie (1991). Cofondator al revistei literare Semn (1995). A publicat volumele: O săptămână de poeme nescrise (Chişinău, 1998); Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele (Chişinău, 2001); Jocurile alterităţii (Chişinău, 2002); Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii (Chişinău, 2004); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Iaşi, 2007); Oleandrii mă strigă roz (Chişinău, 2010).

Cristian Teodorescu (n. 1954). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1980. Debutează în 1981 cu o povestire în revista Tribuna, iar editorial, în antologia Desant 83 (Editura Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini la Editura Cartea Românească. În 1988 publică romanul Tainele inimei (Ed. Cartea Românească), premiat de Academia Română în 1990. În 1991, publică Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei (Ed. Alex). Volumul de proză scurtă, Povestiri din lumea nouă (Ed. RAO, 1996), primeşte Premiul USR. Urmează alte două volume de povestiri, Îngerul de la benzinărie (Ed. Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini si alte povestiri (Ed. Curtea Veche, 2004). În 2009 publică la Editura Cartea Românească Medgidia, oraşul de apoi – Premiul pentru Proză al USR.

Ion Vianu (n. 1934) a urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicină. După ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinătate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei şi s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanţi ai postului de radio Europa Liberă. Volume publicate: Introducere în psihoterapie (1975), Stil şi persoană (1975; volum distins cu Premiul USR), Amintiri în dialog. Memorii (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994; Ed. Polirom, 1997), Paramnezii (2005), Blestem şi Binecuvîntare (2007), Investigaţii mateine (2008), Necredinciosul (2008), Exerciţiu de sinceritate (2009). A iniţiat ciclul de romane Arhiva trădării şi a mîniei, din care a publicat la Ed. Polirom Caietele lui Ozias (2004) şi Vasiliu, foi volante (2006). În 2010 publică la Editura Polirom Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, care va fi declarată Cartea anului 2010.

Romanele tranziției basarabene

marți, ianuarie 25th, 2011

Sunt câteva romane care închid o paradigmă literară și socială. După mine, cel mai important e „Martorul” lui Vasile Gârneț, apărut în 1988. Și romanele lui Aureliu Busuioc, care dintr-un hedonist al literaturii din anii sovietici și un autor zgârcit în opere, devine cel mai fecund romancier al tranziției. Ultimul roman e excelentul  „Hronicul găinarilor”. Această perioadă a culminat cu cele patru romane ale literaturii 68: Povara bunătății noastre de Ion Druță, Zbor frânt de Vladimir Beșleagă, Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache, Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc.

„Gesturi. Trilogia nimicului”  al lui Emilian Galaicu-Păun e atemporal și prea dens ca scriitură pentru a închide sau deschide paradigme.

O nouă paradigmă literară critica o începe cu „Pizdețul” lui Alexandru Vakulovski și „Iepurii nu mor…” a lui Baștovoi. După mine, ea începe cu „Totul despre mine!” de Constantin Cheianu. Iar conturarea o face Vasile Ernu cu „Născut în URSS”.  Această listă poate continua cu „Înainte să moară Brejnev” de Iulian Ciocan, „Karlik” de Pavel Păduraru, „Măcel în Georgia” de Dumitru Crudu, „Nekrotitanium” de Planeta Moldova, „Sex & Perestroika” de Constantin Cheianu, „157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană” de Alexandru Vakulovski, care este și cel mai prodigios romancier (mai sunt „Letopizdeț” și „Bong”).

(Anchetă publicată în Timpul, 21 ianuarie 2011)

Top vânzări 2010. Librăriile Cartier

joi, ianuarie 6th, 2011

Cele mai vândute cărți ale anului 2010 în Librăriile Cartier (în top n-au intrat auxiliarele didactice, literatura motivațională, manualele, dicționarele, portretul lui Grigore Vieru, Constituția Republicii Moldova și cărțile care nu sunt în Librăriile Cartier. De asemenea, n-am introdus în top cărțile care au fost cumpărate de biblioteci, școli, ministere și donațiile Cartier pentru ministere, ong-uri și alte structuri binefăcătoare):

1. Nekrotitanium de Planeta Moldova. Imagini de Roman Tolici. Editura Cartier

2. Soare, soare, domn frumos de Grigore Vieru. Editura Prut Internațional

3. Oleandrii mă strigă roz de Maria Șleahtițchi. Editura Cartier

4. Amos Daragon. Stăpânul măștilor de Bryan Perro. Editura Cartier

5. Plânsul centaurului de Andrei Țurcanu. Editura Cartier

6. Tema pentru acasă de Nicolae Dabija. Editura Princeps

7. Sex & Perestroika de Constantin Cheianu. Editura Cartier

8. Alchimistul de Paulo Coelho. Editura Humanitas

9. Patul lui Procust de Camil Petrescu. Editura Gramar

10. Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez. Editura Rao

Cărți epuizate, cărți fără reduceri

marți, ianuarie 4th, 2011

Campania „15. Editura Cartier din 1995” s-a încheiat. Fără reducerile de 15 la sută găsiți în librăriile bune următoarele titluri:

Evanghelia trădării. O biografie a lui Iuda de Regis Burnet,

Eroi și minuni ale Evului Mediu de Jacques le Goff,

SchrummSchrumm de Fernand Combet,

Un anotimp în Berceni, ediția a II-a de Claudiu Komartin,

Aia de Nicolae Leahu,

Copilul din mașina galbenă de irina Nechit,

Oleandrii mă strigă roz de Maria Șleahtițchi,

Aventurile lui Alice în Țara Minunilor de Lewis Caroll,

Cavalerii și cavaleria pe înțelesul nepoților mei de Alain Demurger,

Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o de Maria-Paula Erizanu,

Nekrotitanium de Planeta Moldova,

Cartea ceaiului de Kakuzo Okakura,

Sex & Perestroika de Constantin Cheianu,

Cei trei mușchetari de Alexandre Dumas,

Prinț și cerșetor de Mark Twain.

Au fost 15 titluri. Cu reduceri. În 2010. Din 3 ianuarie 2011 nu mai sunt cu reduceri.

S-a epuizat tirajul la Singular destines. Contemporary poets of Basarabia.

În 2011 intrăm cu ultimele exemplare din:

Serviciile secrete de Oliver Forcade și Sebastien Laurent,

Psihologia copilului de Jean Piaget,

Suflete moarte de N.V.Gogol,

Roșu și negru de Standhal,

Cele mai frumoase mituri ale Romei.

Și în 2011 vom avea grijă de brazii Rusiei sau Finlandei. Vom face tiraje mici. Vom continua să indicăm prețul pe copertă. Și vom indica tirajul. Îmi plac autorii Cartier. Și nu vreau ca ei să adune praful prin depozitele de la Otovaska.

Noua proză după Mircea V.Ciobanu

vineri, decembrie 17th, 2010

Pentru week-end aveți de citit. Mult. Polemic. Mircea V.Ciobanu. Textul a apărut inițial în Sud-Est Cultural.

Ofer byte-uri și pentru celelalte opnii.

(mai mult…)

Oameni ai nimănui

joi, decembrie 2nd, 2010

Are Dumitru Crudu o piesă: „Oameni ai nimănui”. Are și Constantin Cheianu o piesă: „În container”. Are și Lilia Bicec un roman: „Testamentul necitit. Scrisorile unei mame plecate la muncă în Occident”. Are și Eugenia Bulat o carte de versuri: „Veneția ca un dat sau Jurnalul unui evadat din Est”. Sunt cărți apărute la Editura Cartier. Poate sunt și altele. Sunt mărturiile calvarului exodului moldovenilor în Occident.

Oameni ai nimănui, ei, astăzi, au casă, au masă, au afaceri, sunt cetățeni francezi, belgieni, portughezi, italieni, au 200 de kilometri de făcut până la ambasadele noastre, au doruri de casă. Au stat la cozi imense. Au votat pe foi albe.Duminică. În scrutinul parlamentar. Parcă a fost cu un secol în urmă.

Și nici nu sunt sigur dacă ei sunt oameni ai nimănui. Sau dacă noi, cei de aici, suntem oameni ai nimănui.

Ambasada RM la Paris. Duminică, 28 noiembrie 2010. Foto: Mircea Blajinu

Oameni ai nimănui

marți, noiembrie 2nd, 2010

Are Dumitru Crudu o piesă: „Oameni ai nimănui”. Are și Constantin Cheianu o piesă: „În container”. Are și Lilia Bicec o carte: „Testamentul necitit. Scrisorile unei mame plecate la muncă în Occident”. Are și Eugenia Bulat o carte: „Veneția ca un dat sau Jurnalul unui evadat din Est”.

Vorbesc doar de cărți apărute la editura Cartier. Asta am făcut noi. Nici mult. Nici puțin.

Duminică oamenii noștri din exilul economic au venit să voteze. Opțiunea lor e simplă. Ei au votat pentru poduri construite peste râuri. Problema komuniștilor nu e numele, nu e secera, nu e ciocanul. Problema lor e alta: fac poduri de-a lungul râurilor. Atât.

Îmi cer scuze, că oameni care au cetățenie franceză, au casă, au masă și 200 de kilometri până la secția de votare au fost nevoiți să voteze pe foi albe. Sau n-au reușit să intre. Voi deja sunteți ai Franței. Iar noi suntem ai nimănui.

Dragoste & Gulag, sex & Perestroika

joi, septembrie 9th, 2010

Dacă Nicolae Dabija era Constantin Cheianu, atunci romanul său „Tema pentru acasă” se numea „Dragoste & Gulag”. Romanul a fost scris în toamna – iarna lui 2009.

Dacă Constantin Cheianu era Nicolae Dabija, atunci romanul său „Sex & Perestroika” se numea „Țara viselor noastre”. Romanul a fost scris în toamna – iarna lui 2009.

Dar Dabija nu e Cheianu, iar Cheianu nu e Dabija.

Dacă dragoste nu e, atunci nici sex nu e. Dacă sex nu e, atunci nici dragoste nu e. Dacă nu era gulag, atunci nici perestroikă nu era. Dacă nu era perestroika, atunci nici gulag nu era.

Dar așa le avem pe toate: și dragoste, și sex, și gulag, și perestroikă, și Cheianu, și Dabija. Este și Marcela Bezviconi. Este și Maria Răzeșu.

Sunt cele mai citite cărți ale Basarabiei de la 2010.