Articole cu următoarea etichetă ‘Constantin Cheianu

10 romane basarabene

miercuri, februarie 27th, 2013

Dumitru Crudu solicită, în puținele texte despre carte din mass-media chișinăuiană, ajutorul cititorului pentru un top 10 romane basarabene din ultimii o sută de ani. După mine, ar fi:

1. În preajma revoluției de Constantin Stere

2. Povara bunătății noastre de Ion Druță

3. Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache

4. Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc

5. Zbor frânt de Vladimir Beșleagă

6. Frunze de dor de Ion Druță

7. Țesut viu. 10 x 10 de Em.Galaicu-Păun

8. Iepurii nu mor de Savatie Baștovoi

9. Pizdeț de Alexandru Vakulovski

10. Sex & Perestroika de Constantin Cheianu

Dacă mi-aș scoate embrionul istoric și cel legat de cifre, atunci ar mai fi:

- Music Hall de Alexandru Robot

- Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc

- Noaptea a treia/Viața și moartea nefericitului Filimon de Vladimir Beșleagă

- Izvodul zilei a patra de Vasile Vasilache

- Martorul de Vasile Gârneț

- Măcel în Georgia de Dumitru Crudu

- 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană de Alexandru Vakulovski.

Mă interesează, aproape ca pe o fată mare, părerea lui Eugen Lungu, a Luciei Țurcanu, a Mariei Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Grigore Chiper și al unuia care rupe rândurile, Mircea V.Ciobanu.

Vor fi subiectivi: Em.Galaicu-Păun. E într-o ceremonie de familie. Vasile Gârneț e autorul unui roman bun, Martorul, apărut cu chirilice în anii 80. Și lăsat printre cărțile care nu pot fi citite de noua generație.  Vitalie Ciobanu, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan sunt autori de romane.

Va fi biserică. A fost librărie

vineri, noiembrie 16th, 2012

Printr-o dispoziție expresă primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă a ordonat Direcției generale economie, reforme și relații patrimoniale să nu prelungească contractul de arendă pentru Casa Cărții Ciocana. Ordinul a fost primit luni, 12 noiembrie, la amiază. Și într-o oră a fost executat.

Locul i-a plăcut unui slujitor al lui Dumnezeu.

Pe vremuri am scris acest text:

Casa Cărții se află în sectorul Ciocana. Pe bulevardul central al sectorului. Pe Mircea cel Bătrân nr.9. Este unica librărie pe partea stângă a bulevardului, dacă mergi de la rond spre periferia Ciocanei. În rest sunt doar restaurante. Casa Cărții este ferită de ochii lumii de restaurantul Fazanul de Aur, restaurantul Muntenia și o bodegă în față. Îmi scapă numele.

A fost deschisă la 1 iunie 1997 în cadrul proiectului ”Drumurile Cărții”, inițiat de Primăria Chișinău la inițiativa lui Iulian Filip, pe atunci șef al Direcției Cultură. Proiectul era romantic și frumos. Cu librării ale editorilor moldoveni la București și cu librării ale editorilor români la Chișinău. Deoarece Cartierul era proaspăt pe piață, iar ceilalți editori sperau să obțină un loc mai bun într-un sector central din capitală, spațiul de la Ciocana ne-a revenit nouă.

Am avut o lună și ceva la dispoziție pentru reparație, mobilier, sortimentul de carte. La deschiderea fixată pentru 1 iunie urma să vină primarul Chișinăului Urechean și primarul Bucureștiului Lis. Am deschisă librăria la 1 iunie. Iar primarii au tăiat panglica. Eu eram nedormit de-o săptămână. Iar ultimul meșter a ieșit din librărie cu peria de vopsea încă udă cu 15 minute înainte de sosirea oaspeților. Primarul Serafim Urechean a fost primul cumpărător. A cumpărat un dicționar Webstern.

Peste două ore de la deschiderea oficială am închis librăria. Am dat jos toată reparația de o lună. Și am mai făcut o reparație în decurs de două-trei luni. Nouă.

La lansarea DEI-ului în ianuarie 1999 am văzut primele cozi la carte. Copleșitoare imagine. Să te cari într-o periferie a Chișinăului, să asculți discursuri plictisitoare, să stai la coadă o oră pentru a procura o carte… Mă închin în fața acelor oameni.

În 2009 Costică Cheianu a devenit mascota librăriei. Cu sloganul: ”Sunt bogat, am două case: casa mamei la Trușeni și Casa Cărții la Ciocana.”

Acu vei avea o biserică, Costică.

Lecturi pentru prietenul meu englez

vineri, noiembrie 2nd, 2012

Prietenul meu englez, care este tânăr, răcit și optimist, care nu privește filmele recomandate de prietenele soției sale, m-a rugat, într-o doară, să-i fac o listă de cărți pentru lecturi. Cărți Cartier. Ca un test. Să știe dacă merită pe viitor să citească cărțile recomandate de mine sau să mă includă în lista prietenelor cinefile ale soției sale.

La non-ficțiune am pus:

1. Prădătorii de la Kremlin de Helene Blanc și Renata Lesnik,

2. Druizii de Jean-Louis Bunaux,

3. Orienturi/Occidenturi. 25 de secole de războaie de TherryCamous,

4. Ursul de Michel Pastoureau,

5. Descrierea Basarabiei de Ion Țurcanu,

6. Singur împotriva tuturor de Constantin Stere,

7. Chișinăul pe vremea lui Pușkin de Ioan Halippa cu 333 de intersecții de Lică Sainciuc,

8. Cartea ceaiului de Kakuzo Okakura,

9. Geopolitica spațiului pontic de Oleg Serebrian,

10. Spiritul critic în cultura română de Garabet Ibrăileanu.

La ficțiune:

1. Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc,

2. Povara bunătății noastre de Ion Druță,

3. Sex & Perestroika de Constantin Cheianu,

4. Nekrotitanium de Planeta Moldova,

5. Moscova-Petușki de Venedikt Erofeev,

6. Craii de Curtea-Veche de Mateiu I.Caragiale,

7. Pagini bizare de Urmuz,

8. Kafka instant de Zaza Burciuladze,

9. Sankea de Zahar Prilepin,

10. Ostenit printre femei de Pierre Drieu La Rochelle.

Cum sunt basarabenii?

vineri, octombrie 12th, 2012

Sunt oameni de pământ. După Geo Bogza. În restaurantele interbelice din Chișinău se mânca și se bea mult. După Mihail Sadoveanu. Sunt rusoaice. Frumoase foc. După Gib Mihăescu. Chișinăul arată ca Havana. După Zahar Prilepin. Iar în ghidurile de călătorii Basarabia, alături de alte țări ale Europei Orientale, apare ca Malvania. Mai sunt Notițele guvernatorului Urusov.

Cum sunt basarabenii văzuți de basarabeni?

Sunt ca în:

Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc ( de la 1812 până aproape de zilele noastre),

În preajma revoluției de Constantin Stere (sfârșitul sec. XIX, începutul sec. XX),

Povara bunătății noastre de Ion Druță (secolul XX),

Din calidor de Paul Goma (secolul XX),

Zbor frânt de Vladimir Beșleagă (1944),

Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache (a doua jumătate a sec. XX),

Țesut viu. 10 x 10 de Em. Galaicu-Păun (de la 1961 până în zilele noastre),

Martorul de Vasile Gârneț (deceniile 7, 8 din sec. XX),

Sex & Perestroika de Constantin Cheianu (din 1984 până  la 7 aprilie 2009),

Nekrotitanium de Planeta Moldova (sfârșitul sec. XX),

Iepurii nu mor de Savatie Baștovoi (anii 80, sec. XX),

Pizdeț de Alexandru Vakulovski (anii 90, sec. XX).

Lista lui Cheianu

vineri, mai 18th, 2012

A apărut numărul 43 al revistei Punkt. Îl găsiți și în Librăriile Cartier.

Cele 10 cărți care l-au format pe scriitorul și starul tv Constantin Cheianu sunt:

1. Străinul de Albert Camus

2.  Nietzsche, integral

3. Autobiografie de Nicolai Berdeaiev

4. Călătorie la capătul nopții de  Louis-Ferdinand Celine

5. Jurnal de Kafka

6. Procesul de Kafka

7. Greața de Jean-Paul Sartre

8. Mitul lui Sisif de Albert Camus

9. Asteptandu-l pe Godot de Samuil Beckett

10. Iov de Kierkegaard

Mai. Autograful lunii: Constantin Cheianu

miercuri, mai 2nd, 2012

Librăria9 a fost deschisă în prima zi de marți a lunii mai. Care a picat ca toate zilele Republicii Moldova. Ca naiba. Era o nouă  sărbătoare.

Constantin Cheianu a venit luminos și plin de sărbătoare. A vorbit cu librarul. „Vom sta un 10 minute. Nu va veni nimeni. Și vom pleca”.

Am aflat din surse sigure, că atunci când am ajuns la librărie încă nu expirase cele 10 minute. Și chipurile pline de sărbătoare ale scriitorului și librarului s-au înnegrit.

După aia au venit doi liceeni. Scriitorul i-a așezat pe fotoliul roșu. El s-a așezat pe scaunul din față. Și a început să vorbească. Despre creație, despre viață, despre televiziune.

Apoi au venit doi arhitecți. El și ea. Nu știu cum i-a așezat scriitorul.

Eu am rămas pe praguri. Afară. Alături de Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu și Sandu Vakulovski. Noi am vorbit două ore. Pe praguri. Despre literatură. Despre manualele de română. Despre Cartea poeziei 2012. Constantin Cheianu a vorbit și el. Două ore. Cu cei patru fani ai săi. Pe scaune. În librărie.

Au cumpărat Sex & Perestroika din colecția Rotonda. Din cele câteva exemplare din returul de la București.

Constantin Cheianu are mulți fani. La Jurnal TV. Are și colegi. la Jurnal TV. Dar nu le spune că este și scriitor. Se teme să nu le streseze conștiința jurnalistică.

Îl înțeleg. Jurnaliștii doar nu citesc cărți. Ei sunt oglinda societății.

Autograful lunii iunie va fi semnat de scriitorul Emilian Galaicu-Păun. În prima zi de marți. După amiază.

„Maiovkă” & Cheianu

luni, aprilie 30th, 2012

În prima marți a fiecărei luni, de la 14.00 până la 16.00, la Librăria9 un scriitor viu și adevărat vă așteaptă pentru a vă recomanda o carte, pentru a vă acorda un autograf, pentru a vă spune pe scurt sau pe lung cum poate fi ratată o viață sau cum pot fi onorați niște ani. Cărțile scriitorului viu și adevărat se vând cu o reducere de 20 la sută în această zi.

De 1 Mai, când în Piața Marii Adunări Naționale, va avea loc un miting mort și fals, când lângă Academia de Științe va avea loc un alt proces mort și fals, când politrucii stângii și dreptei moldovenești vor găsi argumente moarte și false despre viața voastră, la Librăria 9 un scriitor adevărat și viu vă așteaptă să vă povestească pe scurt despre Sex & Perestroika.

Constantin Cheainu vă așteaptă. Viu și adevărat. La Autograful lunii .

Iar Emil Brumaru, viu și adevărat, după o așteptare de un an și ceva, și-a reluat blogul hobbitului. Îl găsiți și pe www.cartier.md.

Aprilie. Autograf: Dumitru Crudu

joi, aprilie 5th, 2012

În prima zi de marți a fiecărei luni, după masă, de la două – la patru,  la Librăria9 un scriitor viu și adevărat acordă autografe, vorbește și recomandă cititorilor cărți.

Scriitorul viu și adevărat al lunii aprilie a fost Dumitru Crudu. M-a servit cu ceai. Eu l-am servit cu o bomboană. Am stat în prag. Au intrat trei profesoare de la țară. Au cumpărat memoratoare, cărți pentru copii de 12 pagini, colorate cu texte spumoase și naive. Dumitru Crudu a încercat să intre în vorbă cu ele. Ba pe aici. Ba pe dincolo. În zadar. Au tăcut chitic. Am scos din ele doar două cuvinte. Sunt profesoare de fizică.

Apoi au venit fanii Crudu. Pe rând. Au cumpărat cărți. Au vorbit. Au luat autografe. A fost o doamnă. Apoi a fost altă doamnă. Apoi, din bun-simț, a fost nevoit să intre și să cumpere Oameni din Chișinău, Măcel în Georgia, Oameni ai nimănui și, probabil, încă ceva Arcadie Barbăroșie, analistul politic, directorul IPP. Librăria9 e vizavi de Institutul de Politici Publice. Am discutat despre literatură cu Arcadie Barbăroșie. Am discutat și despre politică. A mai intrat un domn care a cumpărat două bilete la TEDx. Dar n-a vrut să vorbească cu un scriitor viu și adevărat. Era fără bilete.

Apoi au venit cei care vor fi, peste ani, scriitori vii și adevărați. A fost pictorul Ștefan Coman. A fost istoricul Octavian Țâcu, cunoscut, întâmplător, drept campion european la box.

La „Schimb de carte” am dat peste niște cărți, care, probabil, au greșit raftul. „Schimbul de carte” nu are nimic comun cu maculatura. Le-am aruncat. Așteptăm cărți bune. Condițiile le găsiți pe un post mai vechi. Iar cărțile le puteți lua de pe raftul „Schimb de carte”. E la intrare.

În prima zi de marți, după masă, scriitorul adevărat și viu al lunii mai va fi Constantin Cheianu. La Librăria9.

Cărțile Republicii Moldova pentru 2012

joi, martie 29th, 2012

Dimineața, pe 21 martie, am transferat 200 de lei pentru procurarea documentelor de achiziție pentru licitația Ministerului Culturii nr. 612/12 din 5 aprilie. Am prezentat dispoziția de plată. Dar contul nu era corect indicat în documentație. Ministerul Culturii era ocupat cu Mărțișorul. Și în haosul festivalului au încurcat cifrele. După amiază am mai făcut un transfer de 200 lei. Pe alt cont.

Pe 27 martie am primit documentele de licitație.

Pentru anul 2012 în bibliotecile Republicii Moldova vor intra următoarele cărți:

„MINISTERUL CULTURII al REPUBLICII MOLDOVA

Hotărîrea

Colegiului Ministerului Culturii

nr._01____din 28 februarie 2012

Cu privire la examinarea şi aprobarea Programului editorial 2012

Nr.d/o Autorul şi titlul cărţii

1. Suceveanu A. Jurnal de bord: Proză şi poezie

2. 2. Bogatu Ion. Vînătoarea bourului

3. Botezatu Eliza. Dumitru Matcovschi – poetul şi prozatorul

4. Butnaru Leo. Legea scrînciobului…

5. Vasilcău Traian. Călugăr fără schit: Poezii

6. Cenuşă Zina. Povestiri

7. Codreanca Lidia. Nufăr îngheţat: Poezii

8. Diordiev Ion. Culegînd frumoasele poveţe: Poezie

9. Grosu Valeria. Zicerea pămîntului

10. Hîncu M. Antologie de poezie româno-spaniolă

11. Hlib Lidia. Piese pentru copii

12. Mânăscurtă I. Carte de eseuri (60 ani de la naştere)

13. Melnic Ştefan. Satana pe pămînt: Proză

14. Moraru Haralampie. Viaţa de mai tîrziu. Proză

15. Paladi Tudor. Metafora între cuvînt şi dram: Eseuri

16. Portas Valentin Mondirul : Fabule

17. Rău Alexe. Poeme

18. Exupery A. de Saint. Micul Prinţ/ Trad. de I.Creţu

19. Slutu Nina. Poezii

20. Ştirbu Titus. Eram un bob şi eu: Poezii

21. Zbîrciog Vlad. Eminescu, eternă statuie a spiritului: Eseuri

22. Roibu Nicolae. Nevoia de oameni: Publicistică

23. Strîmbeanu Andrei. Culegere de dramaturgie

24. Fabian Nicolae. Poezii

25. Grama Steliana. Memoria sugativei: Eseuri

26. Ghimpu Dina. Teatrul “Eugen Ionesco”: Istoria unei disidenţe

27. Ungureanu Larisa. Portrete în timp

28. Taina vieţii mele: 70 ani Mihai Dolgan

29. Bîrădeanu Lucreţia. Scrisori din Paris (lb franceză)

30. În memoriam. Cataraga Tudor: Album

31. Dascăl Ion. Partituri

32. Neamţu Petre. Metodă pentru acordeon

33. Rusnac Constantin. Coruri

34. Patrimoniul cultural imaterial al RM: Studiu ştiinţific

Preşedintele Colegiului ,

Ministerul Culturii Boris FOCŞA

1. Condiţii de editare a cărţilor:

Volum (coli de tipar) 5/ex

Tirajul (cantitatea) 1000/ex.

Formatul cărţii A5

Culoarea text 1

Hîrtie text (ofset 70gr sau ofset 80gr.)

Hîrtie copertă 250gr, carton, culoarea 4+1 lac UV

Denumirea mărfurilor /serviciilor

redactarea tehnică;

redactarea literară;

lucrul cu autorul;

prezentarea grafică şi artistică a copertei şi întregii ediţii;

servicii poligrafice,

cusutul cărţii.”

Citat închis.

Ultima virgină

vineri, martie 2nd, 2012

Era 1989. Încă nu apăruse romanele lui Costică Cheianu, Alexandru Vakulovski, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan sau Emilian Galaicu-Păun (e ordinea cronologică a aparițiilor). Publicasem într-un ziar, care până în 1955 s-a numit „Stalineț”, apoi „Kișinevskii Universitet”, apoi nu mai știu cum (nu știam nici de „Kișinevskii Universitet”, dacă nu era grija deosebită a bibliotecarilor de la Națională și memoria doamnei Silvia Grosu) un text: „Nuța lui Ion Druță, ultima virgină a literaturii moldovenești contemporane”.

Răsfoindu-le, am văzut fețe și nume cunoscute. Am avut două constatări. 1) Mârlanii de atunci sunt mârlanii de azi. 2) Naivii de atunci sunt naivii de azi. Nu s-a schimbat nimic. Poate ne-am împuținat. În fața viitorului.

Ion Druță a găsit în câmpia Sorocii o căruță cu fân, doi cai, un pod îngust, un amurg, o fecioară, un băiat și un coșuleț.

„Nuța și-a pierdut coșulețul în fân și tot căutându-l a dat cu obrazul de umărul lui. Mircea s-a pomenit cu hățurile răsucite și tot descâlcindu-le, a găsit cu cotul un sân mic și vârtos.”

„Nuța se frământa în jalea ei, scoate ochii cuiva. Îl mușcă, îl bate cu picioarele și fustișoara cenușie urcă trădător spre brâu”.

„În pragul prăpastiei și-a zis deodată Mircea – stai, frate, ce fac eu. Cel puțin podul să-l trecem. Încolo – vedem”.

E din „Povara bunătății noastre” de Ion Druță. Din anii 60 ai secolului trecut.