Articole cu următoarea etichetă ‘Casa Cărții

Va fi biserică. A fost librărie

vineri, noiembrie 16th, 2012

Printr-o dispoziție expresă primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă a ordonat Direcției generale economie, reforme și relații patrimoniale să nu prelungească contractul de arendă pentru Casa Cărții Ciocana. Ordinul a fost primit luni, 12 noiembrie, la amiază. Și într-o oră a fost executat.

Locul i-a plăcut unui slujitor al lui Dumnezeu.

Pe vremuri am scris acest text:

Casa Cărții se află în sectorul Ciocana. Pe bulevardul central al sectorului. Pe Mircea cel Bătrân nr.9. Este unica librărie pe partea stângă a bulevardului, dacă mergi de la rond spre periferia Ciocanei. În rest sunt doar restaurante. Casa Cărții este ferită de ochii lumii de restaurantul Fazanul de Aur, restaurantul Muntenia și o bodegă în față. Îmi scapă numele.

A fost deschisă la 1 iunie 1997 în cadrul proiectului ”Drumurile Cărții”, inițiat de Primăria Chișinău la inițiativa lui Iulian Filip, pe atunci șef al Direcției Cultură. Proiectul era romantic și frumos. Cu librării ale editorilor moldoveni la București și cu librării ale editorilor români la Chișinău. Deoarece Cartierul era proaspăt pe piață, iar ceilalți editori sperau să obțină un loc mai bun într-un sector central din capitală, spațiul de la Ciocana ne-a revenit nouă.

Am avut o lună și ceva la dispoziție pentru reparație, mobilier, sortimentul de carte. La deschiderea fixată pentru 1 iunie urma să vină primarul Chișinăului Urechean și primarul Bucureștiului Lis. Am deschisă librăria la 1 iunie. Iar primarii au tăiat panglica. Eu eram nedormit de-o săptămână. Iar ultimul meșter a ieșit din librărie cu peria de vopsea încă udă cu 15 minute înainte de sosirea oaspeților. Primarul Serafim Urechean a fost primul cumpărător. A cumpărat un dicționar Webstern.

Peste două ore de la deschiderea oficială am închis librăria. Am dat jos toată reparația de o lună. Și am mai făcut o reparație în decurs de două-trei luni. Nouă.

La lansarea DEI-ului în ianuarie 1999 am văzut primele cozi la carte. Copleșitoare imagine. Să te cari într-o periferie a Chișinăului, să asculți discursuri plictisitoare, să stai la coadă o oră pentru a procura o carte… Mă închin în fața acelor oameni.

În 2009 Costică Cheianu a devenit mascota librăriei. Cu sloganul: ”Sunt bogat, am două case: casa mamei la Trușeni și Casa Cărții la Ciocana.”

Acu vei avea o biserică, Costică.

Editura Cartier. Anul 2011

vineri, decembrie 30th, 2011

Am scos 61 de titluri. Mai puțin ca anul 2010, unde am avut 98. Într-un tiraj total de 195 980 exemplare. Cu o sută de mii mai puțin ca anul trecut. Am majorat tirajul mediu pentru un titlu. În 2011 avem 3500 de exemplare. Față de peste 3000 anul trecut.

Din cele 61 de titluri avem 5 ediții digitale. Sunt primele ebookuri Cartier. Primul ebook Cartier a fost acceptat de iBookStore la 3 noiembrie 2011. E vorba de „Sex & Perestroika” de Constantin Cheianu.

În 20 decembrie am închis librăria Casa Cărții.

Din toamna anului 2010 până în martie 2011 am avut control fiscal planificat. Așa am fost mințiți noi. Nu era planificat. Era organizat. Dacă n-au fost rezultatele necesare pentru iubitorii de cultură, atunci au mai fost schimbate două echipe de inspectori fiscali. Și trimiși la control repetat. Și după aia a mai fost un control repetat. Când am înțeles că deja e bătaie de joc.

În primăvară Ministerul Educației nu a acceptat în concursul de manuale Romăna, clasa a II. Nici n-a fost evaluată. Centimetri pătrați ai experților de la Minister nu coincideau cu centimetrii pătrați ai poligrafiștilor.

În 27 mai niște iubitori ai culturii și niște mari iubitori ai democrației în Republica Moldova au zis că e bine să facă ceva care nu e în legislația Republicii Moldova. Și au făcut. Pe 20 iunie. Ulterior avea să intre în uzul politic RM cu noțiunea de „raider”. N-am înțeles prin ce-i atractivă o editură atunci, când poți lua bani de la bănci. Chiar nu intră în capul meu.

În toamnă am aflat că sunt și judecători onești. La Curtea Supremă de Justiție. Avocatul a explicat prin noroc. Așa a fost să fie. Pe 23 decembrie am scos de sub sechestru ceea ce în vară s-a făcut în decurs de 60 de minute: ridicarea unui avocat din pat, pledoaria lui, scrisoare cu dată trecută, decizie judecătorească, sechestru pe tot aerul Cartierului.

Așa arată 2011. Pentru Cartier. Cu un Dumnezeu, care, uneori, ne iubește.

Mulțumim că ați fost cu noi.

Mulți ani vouă și celor dragi vouă!

Toamna. Schimb de carte

luni, octombrie 17th, 2011

Citeam în „Hoțul de cărți” despre prima carte a unui copil. Ea se numea „Manualul groparului”. A doua carte tatăl vitreg a cumpărat-o pe opt țigări.

Nu știu cum e să înveți a citi din „Manualul groparului”. Dar acel copil era fericit. Când citea. Când juca fotbal. Când sugea o acadea. Într-o Germanie nazistă.

Cu mult timp în urmă, la Chișinău, niște tineri inimoși au pus la cale un „Schimb de carte”. N-am urmărit istoricul acțiunii prin alte părți. Librăriile Cartier s-au implicat. La Librăria9 și la Casa Cărții există în continuare raftul „Schimb de carte”. Lumea vine. Ia cărți. Aduce cărți. Le poate întoarce. Le poate lua cu totul. Fără documente. Fără fișe.

Dacă aveți în biblioteca personală cărți pe care credeți că le pot citi și alții și nu sunteți un posesor egoist, atunci aduceți-le la Librăria9 și la Casa Cărții. Notați pe foaia de titlu „Schimb de carte”. Puteți lăsa și alte cuvinte. Este important să notați „Schimb de carte”. Să intrați în librărie și să le puneți pe raft. Fără ca să vă cereți voie de la librar.

Dacă vreți să citiți o carte din cele de pe raftul „Schimb de cărți”, atunci intrați în librărie. Găsiți raftul „Schimb de carte”. El este chiar la intrare. Vă luați carte dorită. Și puteți pleca.

Cuvintele de politețe sunt binevenite.

Librăriile Cartier. Răcoare

vineri, iulie 15th, 2011

Vă puteți ascunde de arșiță în Librăriile Cartier. E răcoare.

În centrul Chișinăului: Librăria9 pe strada Pușkin nr.9, Librăria din Hol pe strada București nr.68, Librăria din Centru pe bulevardul Ștefan cel Mare nr. 126. La Ciocana puteți intra în Casa Cărții pe Mircea cel Bătrân nr.9.

Puteți și cumpăra cărți. Este o obișnuință milenară a poporului român. Zamolxis, Burebista și Decebal aveau o frumoasă zăbavă: cetitul cărților. Știau că viitorul poporului lor nu e în procurori, judecători, polițiști, arcași, revizori, iepuri, urși, lupi și zimbri, ci în cunoștințele copiilor lor.

Dar asta a fost demult.

Acum, la răcoare, în Librăriile Cartier e ”Alegi 3, plătești doar 2”.

Acțiunea „Alegi 3, plătești doar 2” e limitată în timp. Timpul e o invenție dumnezeiască. Pentru limitarea poftelor. Altfel, toate poftele noastre s-ar realiza. Văzându-l pe Decebal, ascuns de arșiță, în una din Librăriile Cartier.

Alegi 3, plătești 2

marți, iulie 5th, 2011

E vară. Și e ploioasă. Politicienii ar trebui să muțească pe o săptămână.

Intră în Librăriile Cartier. Alege trei cărți. Diferite. Este o listă chiar pe site. Poți economisi 990 lei. Dacă alegi trei albume de artă. Un Kahlo & Riviera face 990 lei. Pictura japoneză face 1440 lei.  Și ai un Van Gogh de 990 lei gratuit. Dacă-l mai prinzi.

Poți lua trei cărți pentru copilul tău. Ca să știi ce să-i răspunzi. Plătești doar pentru Cartea lui De Ce? și Cartea lui Cum? Cartea lui Când? de 172 de lei îți vine gratuit. Sau, mă rog, Cartea lui De Ce? poate fi gratuită, dacă vrei să achiți Cartea lui Când?

E vară. Și e rece. Acoperă-te cu o carte.

Reduceri. Decembrie

miercuri, decembrie 1st, 2010

Din 1 decembrie Librăriile Cartier vă oferă reduceri de 10 la sută la toate titlurile. Excepție sunt titlurile Cartier care intră în ultima lună de promoție aniversară. Ele sunt deja reduse cu 15 la sută. Este ultima lună (și vorbesc și de librăriile din România) când mai puteți procura cu reduceri de 15%: Evanghelia trădării, Eroi și minuni ale Evului Mediu, SchrumSchrum, Nekrotitanium, Cartea ceaiului

În perioada 6-10 decembrie Librăria9 găzduiește expoziția de sculpturi și bijuterii din lut polimeric a Anastasiei Gangal.

Să trăiți! Și fiți ca el.

Vacile dicatatorului

marți, iulie 6th, 2010

Imaginea dictatorului bătrân. După Marquez. Atunci când scria „Toamna patriarhului”. Este „un dictator inimaginabil de bătrân, care rămâne singur într-un palat plin cu vaci.”

Pentru a se documente Marquez a studiat biografiile tuturor dictatorilor latinoamericani. Imaginea dominantă a dictatorilor a fost cea a mamei. Erau, de cele mai multe ori, orfani de tată. „Mă refer, desigur, la cei mai mari, spune Marquez. Nu la cei care au găsit totul de-a gata și au moștenit puterea.”

Cele mai picante istorii ale dictatorilor latinoamericani, povestite de Marquez:

1. Doctorul Duvalier din Haiti, numit și „Papa Doc” a ordonat să fie exterminați toți câinii negri din țară. Pentru că unul dintre dușmanii lui, ca să nu fie asasinat, s-a transformat în câine negru.

2. Doctorul Francia, filosof, dictatorul din Paraguay, a ordonat ca toți bărbații de peste 21 de ani să fie căsătoriți. Și a închis granițile.

3. Teozoful Martinez, dictatorul din El Salvador, a ordonat să acopere cu hârtie roșie tot iluminatul public din țară ca să combată o epidemi de scarlatină.

Dictatorul din „Toamna patriarhului” este o simbioză a tuturor dictatorilor latinoamericani. Dar prototipul principal este Juan Vicente Gomez din Venezuela.

Așa spun cărțile vechi, domnul meu. A apărut la Curta Veche. Mai este în Librăriile Cartier. Și se numește „Parfumul de guayaba”.

Alegi trei, plătești doar două

joi, iulie 1st, 2010

Domnishoară FM,

după lungi chinuri și scurte gânduri, după ce ți-am dăruit un 31 aprilie, am constatat subit că această vară inutilă, ploioasă și egoistă nu poate oferi nimic. Librăria Vărul Shakespeare (în sfârșit am învățat să scriu acest cuvânt fără ca să mă uit în dicționar) lasă cărțile să se odihnească. De numeroșii vizitatori. Și va fi închisă până la 16 august.

Celelalte Librării Cartier (Librăria din Hol, Librăria din Centru, Librăria9, Casa Cărții), Domnishoară FM, te roagă respectuos să intri. Avem acțiunea ALEGI 3, PLĂTEȘTI DOAR 2. Asta înseamnă: alegi 3 cărți dintre cele care poartă însemnele campaniei (circa 200 de titluri Cartier, cu excepția celor care sunt deja în alte promoții și colecția Cartier Educațional) și vei primi gratuit cartea care are cel mai mic preț dintre cele trei.

De obicei, lumea alege două și plătește trei. Dacă nu vrei, atunci nu e bai. Poți intra. De la Junimea încoace se zice că intră cine vrea, rămâne cine poate.

Caut un inginer

vineri, iunie 25th, 2010

Caut inginerul și arhitectul care au planificat imobilul, scurgerea și rețelele tehnice pentru Mircea cel Bătrân, nr.9. Din Ciocana Chișinăului. Unde se află Casa Cărții.

Am cumpărat scară. Pentru inginer. Îl urc pe acoperiș. Iau scara. Și îl las să dirijeze puhoaiele de apă de pe o suprafață de peste 500 metri pătrați spre o unică scurgere de o palmă pe care a planificat-o. Să văd cum roagă stropii să intre în sistemul de canalizare. Poate reușește în 3D. În planșe  i-a reușit de minune.

Literele din cărți s-au scurs. Unele erau bucuroase. Că au scăpat de vecinele lor. Altele erau triste. Că au rămas singure.

Scara pentru coborâre o aduc după ploile de la pâinea cea albă.

Noaptea cărților deschise. Alice

miercuri, iunie 2nd, 2010

Vineri am avut Noaptea Cărților Deschise. În Librăriile Cartier. Asta înseamnă că de la 6 seara până aproape de miezul nopții am vândut cărți cu o reducere de 15 la sută. Surprinzător, dar în sectorul Ciocana, unde bulevardul Mircea cel Bătrân miroasea a biere ieftină, a biere multă, poate doar în Groapa lui Eugen Barbu să mai fi rămas acel miros, a fost lume la Casa Cărții. Surprinzător. Dar acea lume chiar a cumpărat carte. Dacă te uiți din satelit, așa se vede mai nou Chișinăul, atunci bulevardul Mircea cel Bătrân e ticsit cu bodegi care se cred restaurante, cu restaurante care se cred locuri boeme, cu pizzerii care vând hamburgheri, deci, dacă te uiți foarte atent, atunci în spatele restaurantului „Fazanul de Aur, în spatele restaurantului „Muntenia”, în spatele unui restaurant fără nume (are un nume, dar nu-l știu) stă pitită Casa Cărții. Mă-nclin în fața oamenilor care au venit prin damf și miros de bere, prin întuneric, pe scări, printre restaurante și au cumpărat cărți. În Noaptea Cărților Deschise. Mă-nclin.

Ieri am lansat „Aventurile lui Alice în Țara Minunilor” la Librăria9. Surprinzător. N-o să mă credeți. Dar am văzut foarte mulți copii. Acești copii n-au fost aduși în rând, câte doi, de o educatoare severă și blondă de la Grădinița „Puișor”. Acești copii au venit cu părinții lor. Au umblat prin toate cărțile din librărie. Le sclipeau ochii. Se uitau la desene. Citeau pe silabe. Citeau cuvinte. Erau copii fericiți. Acești copii vor citi. Mă-nclin în fața părinților lor.

Mâine, joi, la 18.15, la Librăria din Centru vom avea Seara Poetică Maria Șleahtițchi. După bucureșteanul Claudiu Komartin, după desantul scriitorilor regățeni, ieșeni, clujeni și armeni din cadrul Festivalului Zilele Literaturii Române la Chișinău vin bălțenii. La Chișinău.

Azi închei optimist. Mâine voi fi nevoit să fiu nervos și supărat. Pe colegii mei editori. Sau vineri. Mai vedem.