Articole cu următoarea etichetă ‘Cartea Zilei

Negru Vodă

luni, ianuarie 30th, 2012

THOCOMERIUS – NEGRU VODĂ, un voievod de origine cumană la începutul Țării Românești de Neagu Djuvara (Editura Humanitas, 2011)

Neagu Djuvara este împotriva unei istorii românești „cosmetizate”. Este împotriva unei „mentalități că unele fapte sau aspecte din trecutul național trebuie minimizate sau chiar de-a dreptul ocultate, pe când altele, considerate mai onorabile sau glorioase, trebuie umflate peste măsură, în apreciere sau în stil”.

Cartea „Thocomerius – Negru Vodă”, apărută în primă ediție în 2007, i-a făcut pe ziariști să titreze „Vin cumanii”.

Istoriografia română neagă sau uită originile cumane ale lui Basarab Întemeietorul. Nicolae Iorga scria într-un articol din 1927: „Numele (Basarab) e cuman. Dar numai numele?”Marele istoric nu mai repetă întrebarea în monumentala Istorie a românilor apărută zece ani mai târziu.

După Neagu Djuvara:

-         Thocomerius, primul voievod al Țării Românești, face parte din triburile cumanilor negri;

-         Pecenegii și cumanii sunt triburi distincte. Pecenegii au fost mai puțin organizați și mai sălbatici decât cumanii. Pecenegii au reușit să-i împingă pe unguri în câmpia Panoniei. Ungurii au reușit să-i învingă, cu ajutorul cumanilor, pe pecenegi în bătălia de la Lebunion din 1092. Cumanii le preiau locul în spațiul carpato-dunărean. Cumanii din spațiul sudic al Ucrainei de azi se numesc cumani albi, cumanii din Muntenia sunt cumanii negri. Cumanii sunt identificați cu celebrii polovțî care erau într-un război permanent cu cnezatele rusești;

-         Thocomerius, Basarab Întemeietorul, Alexandru Nicolae, primii voievozi munteni sunt catolici. Abia Alexandru trece sub suzeranitatea Bizanțului, luându-și numele și de Nicolae.

Așa spun cărțile.

(Cartea zilei, Publica TV)

Războiul de 77 de ani. După Djuvara

marți, mai 4th, 2010

Musteşte de erudiţie, are un verb mai viril decât toată noua generaţie de scriitori români luată la un loc. Priveşte istoria lumii ca un Dumnezeu, în secole. Războaiele sunt evenimente mici într-o civilizaţie. Noi suntem la încheierea unei civilizaţii, după Djuvara. Teoria nu e nouă. Cele trei războaie mondiale ale secolului XX (primul, al doilea şi războiul rece) sunt privite de mai mulţi istorici ca unul singur sau ca o eră într-o civilizaţie. A se vedea, în acest sens, ”Era extremelor (1914 – 1991) de Eric Hobsbawm, cel de-al patrulea volum din epocala sa istorie care cuprinde perioada 1789 – 1991. Observaţia care mi-a atras atenţia e cea legată de sfârşitul imperiilor. Dacă imperiile sunt constituite şi conduse la începuturi de un cerc îngust de familii din capitală sau o altă regiune importantă, atunci spre sfârşitul imperiilor conducătorii sunt din provincie şi se rupe lanţul elitelor. Clanul Roosevelt a dat Americii 13 preşedinţi. (Apropo, ruşii încearcă prin cele trei volume Proiectul Rusia, apărute în ultimii ani să propage aceeaşi idee a elitelor politice). Primul ”periferic” este catolicul şi irlandezul Kennedy. Cu excepţii, după JFK SUA a propulsat în administraţia centrală tot mai mulţi ”periferici”, culminând cu metisul Obama. După Djuvara, hegemonia SUA ”va fi neapărat de scurtă durată”.

Din Cartea Zilei de la Publika TV din 3 mai crt

Despre capitalismul karaoke

luni, aprilie 26th, 2010

KARAOKE CAPITALISM. MANAGEMENT PENTRU OMENIRE de Jonas Ridderstrale și Kjell Nordstrom. Traducere din limba suedeză de Monica Șerban (Editura Publica, 2007)

Autorii sunt în primii 50 de gânditori mondiali în management. Sunt consultanți sau membri ai consiliilor de administrație ale companiilor Nokia, Sony, Volvo. Sunt împotriva companiilor care se imită în stil karaoke. Imitarea nu te poate propulsa în vârf. Vorba generalului Patton: „Dacă toată lumea gândește la fel, atunci cineva nu gândește deloc”.

Dacă economia Moldovei merge atât de prost înseamnă că administrația centrală, regională, managementul companiilor mari, mici, mijlocii nu au auzit de Jonas și Kjell. Știu doar ce înseamnă karaoke.

Ei sunt siguri că aurul e mai scump ca Viagra.

Ei nu știu că „400 grame de Viagra costă 11 766 dolari, iar 400 grame de aur costă 4 827, 20 dolari”. Nu și-au pus niciodată aceste întrebări.

Fragment din Cartea Zilei, Publika TV, 20 aprilie