Din Viața cotidiană în orașul Chișinău la începutul secolului al XX-lea (1900 – 1918) de Lucia Sava:

„Nu există deocamdată date sistematizate referitoare la mentalitatea basarabenilor la răscrucea secolelor XIX – XX. Cu toate acestea, străinii care au cunoscut Basarabia curând după 1812 „laudă simplitatea, statornicia în credințe strămoșești, curajul față de moarte și supunerea față de autorități”.

„Aflându-se la Chișinău cu două zile înainte de Unire, acesta (Alexandru Margiloman, prim-ministru al României) scria: „Viața începe la ora 11, se lucrează până la 3. Se prânzește lung, mult, încet, fumând…”

„Nicolae N.Alexandri, membru marcant al Sfatului Țării, scria cu referire la influiența pe care a avut-o procesul de rusificare asupra mentalității basarabeanului: „Geniul slav este geniul care îl caută în permanență pe Dumnezeu, reflectat atât de bine în literatura rusă și care ne-a molipsit și pe noi. Din aceste considerente, basarabeanul nu mai este român simplu, ci un român complicat”.

Cum arăta Chișinăul, ce mânca, cum se distra, cum se îmbrăca și ce se purta, cum muncea, cum citea, cum bea și ce bea, ce fuma și cât costa fumatul, ce impozite plătea cu o sută de ani în urmă? Care era transportul urban? Cine avea grijă de ceasul din Arcul de Triumf? Cine erau hoții târgului? Ce se fura și cum se fura?Cine erau locuitorii Chișinăului?

Eu am avut o duminică frumoasă. Cu zăpadă, foc în cămin și o carte pe măsură.

Mircea V.Ciobanu a fost cel mai activ cronicar. Și-a pus în cap toate generațiile: de la Nicolae Dabija la Iulian Ciocan. Și are o altă părere despre maturizarea literaturii române din Basarabia.

Ministerul Culturii din Chișinău și-a schimbat preferințele. La recomandările Uniunii Scriitorilor din Moldova, fără concurs, banii pentru editare de carte nu se mai duc la editurile de stat (Lumina, Cartea Moldovei), ci la Editura Arc. Este o schimbare și asta.

Scriitorii basarabeni și-au lărgit aria geografică a editurilor. Dar s-au izolat în propria găoace, nesiliți de nimeni. E o impresie. Probabil e complet aiurea.

Pe piața românească au apărut primele eBook-uri: Humanitas Digi, Polirom și Cartea Românească prin Elefant, Adevărul, Litera și Cartier.

Probabil, mi-au scăpat titluri. Le puteți completa. Voi fi recunoscător.

Eseu

Tamara Cărăuș – Capcanele identității, Editura Cartier

Ion Țurcanu – Descrierea Basarabiei, Editura Cartier

Aureliu Busuioc – Căutarea pierderii de timp, Editura Prut Internațional

Iurie Colesnic – Chișinăul din Amintire, Editura Grafema Libris & Ulisse

Iurie Colesnic – Autori de la Viața Basarabiei, Editura Grafema Libris & Ulisse

Lucreția Bârlădeanu – Scrisori din Paris, Editura Arc

Marcel Gherman – Cartea viselor (Debut), Editura Arc

Proză

Mihail Vakulovski - Tovarăși de cameră. Student la Chișinău. Rockman , Editura Cartea românească

Dumitru Crudu – Oameni din Chișinău, Editura Tracus Arte

Iulian Ciocan – Tărâmul lui Sașa Kozac , Editura Tracus Arte

Emilian Galaicu-Păun -  Țesut viu. 10 x 10, Editura Cartier

Oleg Serebrian – Cântecul mării, Editura Cartier

Anatol Moraru – Nu mă tentează, Editura Cartier

Nicolae Leahu – Erotokriticon, Editura Cartier

Doina Postolache – Valiza cu busole sau 601, Editura Arc

Claudia Partole – Ultima amantă, Editura Arc

Dumitru Crudu (editor) – Covoare moldovenești. 16 tineri prozatori basarabeni, Editura Grafema Libris

Poezie

Vasile Romanciuc – Purtătorul de cuvânt al tăcerii, Editura Arc

Arcadie Suceveanu – Ființe, umbre, epifanii, Editura Arc

Călina Trifan – Femeile iubesc cum respiră, Editura Arc

Nicolae Leahu – Alungarea muzelor din cetate, Editura Cartier

Val Butnaru, Cartea nomazilor din B., Editura Rao & PI

Planeta Moldova, Necrotitanium. Cyberpunk moldovenesc. Cu ilustrații de Roman Tolici, Editura Cartier

Vlad Grecu, Unde-s zeii popoarelor învinse, Editura Arc

Alexandru Vakulovski, 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montana, Editura Cartier

Mihaela Perciune, Printre bărbați, Editura Arc

Maria-Paula Erizanu, Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, Editura Cartier (debut)

Leo Butnaru, Ruleta românească, Editura Rao & PI

Savatie Baștovoi, Diavolul este politic corect, Editura Cathisma

Poezie:

Maria Șleahtițchi, Oleandrii mă strigă roz, Editura Cartier

Irina Nechit, Copilul din mașina galbenă, Editura Cartier

Liliana Armașu, Singurătatea de miercuri, Editura Arc

Nicolae Leahu, Aia, Editura Cartier

Aurelia Borzin, Chișinăul e o tabletă de ciocolată, Editura Vinea

Eseu:

Ion Țurcanu, Istoria contemporană ilustrată a românilor, Editura Istros

Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, vol 8, Editura Știința

Muzeul Literaturii române „Mihail Kogâlniceanu”, Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812 – 2010, Editura PI

Serafim Saka, Aici: atunci și acum, Editura PI

Vasile Ernu & Alexandru Bogdan Stănescu, Ceea ce ne desparte, Editura Polirom

Vasile Gârneț, Interviu la Contrafort, Editura Cartier

Mihail Vakulovski, Portret de grup cu Generația 80. Poezia, Editura Tracus Arte

Antologii:

Vitalie Ciobanu (editor), Arhipelag. Almanah de literatură română din RM, Editura Cartier

Adrian Dinu Răchieru, Poeți din Basarabia, Editura Știința & Editura Academiei Române

Igor Ursenco, Clauza poeziei celei mai favorizate. Antologia poeziei maramureşene şi basarabene contemporane, Editura Limes

Carte pentru copii:

Aureliu Busuioc, Vizavi de vizavară, Editura PI

Nicolae Rusu, Coada iepurașului, Editura PI

Pizdeț de Alexandru Vakulovski, Editura Aula, 2002

Sexul povestit celor mici, Editura Prut Internațional, 2004

Letopizdeț de Alexandru Vakulovski, Editura Idea, 2004

Băgău de Ioana Bradea, Editura EST, 2004

Opera poetică, 3 vol. Ediția a II-a revăzută și mult adăugită de Emil Brumaru, Editura Cartier, 2005

Regele dimineții de Alexandru Mușina, Editura Tracus Arte, 2009

Arme grăitoare de Em.Galaicu-Păun, Editura Cartier, 2009

157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană de Alexandru Vakulovski, Editura Cartier, 2010.

Lista poate fi continuată. Mai intrați prin librării. Poate așa revenim la carte.

„Sunt o doamnă, ce pu*a mea”. (Primele 24 de litere din Băgău de Ioana Bradea.)

Acest Crăciun este interzis minorilor. Interzis cardiacilor care iau viagra. Interzis politicienilor. Interzis lișițelor care au scăpat de vizorul vânătorilor moldoveni și odihnesc prin africi. Interzis lui Moș Crăciun. Interzis. Interzis.

Cât de morali sunt moldovenii puri?! Cei care nu citesc nicio boabă.

Capacitățile mele intelectuale nu-mi permit să utilizez mai multe imagini. Sunt nevoit să aleg câte o singură imagine. De la fiecare lansare.

Femeile citesc periculos

Frankfurt. Târgul de Carte. 8 octombrie 2010

Analiști, revoluționari, editori și două domnișoare germane

Paris. Ambasada Republicii Moldova. 13 octombrie 2010

Verdictul Manolescu: „Este o carte autentică.”

București. Biroul GDS. 21 octombrie 2010

Din 22 (decembrie 1989) despre 7 (aprilie 2009)

La Paris. Integrala Claude Monet. Cozile sunt foarte mari. Dar nu vor fi mici.

La Paris. Expoziție Basquait. Cozile sunt de 3-4 ore. La Palais de Tokyo. Atenție cum ieșiți din mașină.

La Amiens. Cea mai mare catedrală gotică. Am scăpat corul de 500 de persoane, care a cântat. Casa-muzeu Jules Verne. Dacă sunteți cu pici.

La Geneva. Catedrala protestantă și muzeul reformei. Dar mai bine te duci la Montreux.

La Chișinău. Expoziție Valentina Rusu-Ciobanu. Nicio coadă. Sala Brâncuși.

Frankfurtul (târgurile varia) este cea mai importantă platformă de promovare a produselor, implicit a țărilor. În afară de Târgul de Carte, cel mai important în domeniu, mai au loc târgurile agricole, turistice etc, etc. Și aceste etc-uri sunt cele mai mari și importante în domeniu. Moldova e prezentă doar la cel de carte. Și asta mai degrabă se datorează unor ambiții ale editorilor decât o politică fluentă de promovare a statului.

Diaspora din Belgia. O surpriză plăcută. Nu este cea mai mare. Dar e deosebit de activă. Îi spuneam Ludmilei Bulgaru, inițiatoarea lansării, că voi fi fericit dacă vor fi 10 – 15 oameni. A fost o sală plină. Și foarte vie.

Diaspora din Franța. A dat cam tot atâtea voturi ca cea din Italia, care numeric este de câteva ori mai mare. Nucleul ei activ sunt bisericile ortodoxe. Și un evident pol liberal.

Diaspora din Elveția. Nu există. Sunt funcționari în structuri mondiale. Sunt studenți. Sunt ruși. Și există banca fraților Sturdza.

Noii basarabeni din București. Nu mai umblă în găști de Ciocana, nu-și mai etalează rusa. Sunt perfecți integrați.

Ochii basarabenilor licăresc. În Leipzig, Frankfurt, Munhen, Bruxelles, Amiens, Paris, Geneva, București.

În Chișinău și în satele Țării de Pământ avem ochi opaci. Și parcă suntem acasă. Și parcă ar trebui să licărească. Basarabia este mortul din sania, pe care a văzut-o Geo Bogza prin părțile Corjeuților, trasă de diasporă pe un drum de toamnă.

„Las” că-i bine, Jeane,” ar fi scris azi Druță în „Ultima lună de toamnă”. Iar prohodul cântă „Jana n-a murit, Jeane, Jana se transformă”.

Pe drumurile României au dispărut căruțele. Au apărut în schimb pe șoseaua Balcani (Poltava, denumirea veche sau autobanul lui Tarlev). În România s-au împuținat Daciile, reginele drumurilor. În Republica Moldova și-au făcut curaj și au apărut pe șoseaua Balcani bătrânii șoferi ai bătrânelor Jiguli-uri.

Drumul de la Oradea spre București (cu excepția Oradea – Deva) este un chin. Vreau să văd înțeleptul care a făcut secundar traseul Deva – Sibiu vizavi de Alba-Iulia – Sibiu. Toate tirurile Albaniei, care ocolesc autostrada din Serbia, care leagă Balcanii de Europa, traversează România pe traseul Arad – Sibiu – București. Ambutiajul de la Sebeș este de kilometri. Iar timpul se exprimă în ore. Este mai groaznic decât ambutiajele de la Paris și Lille.

Drumurile Ungariei au la fiecare 10 km indicatoare care avertizează „Animale” (Cerbi). Cerbii și căprioarele le vezi în România și Germania. Vânătorii îi vezi în nordul Franței.

Pe autostrăzile luminate ale Belgiei limita de viteză e de 120 km/oră. Consumul pentru un motor de 2000 e de 6,6 litri la suta de kilometri.

În Elveția porsche-urile, lamborghini-le, ferrari-urile, aston martin-urile circulă cu 120 kilometri la oră. Ușile ascensoarele se închid după ce reușești să-ți scoți coroana dentară, s-o ștergi cu năframa, s-o pui la loc și să-ți așezi cravata.

Pe autostrăzile Germaniei nu există limită de viteză. Dar, e bine să știți, asigurarea este valabilă doar până în 120 km/oră. Riscul e pe cont propriu.

E nevoie de vignetă, care e bine s-o procurați de la benzinăriile de la frontieră, pentru România (are 140 de km de autostradă, dar vigneta e solicitată și pe celelalte străzi), pentru Ungaria, Austria, Slovenia (autostrăzi est-vest, sud-nord), pentru Elveția (se cumpără pentru un an, autostrăzi în jurul lacurilor). Nu e nevoie de vignetă pentru autoturisme în Germania și Belgia. Autostrăzile franceze sunt cu plată. Asta e dacă reușești să-ți faci plinul. Rafinăriile erau în grevă.

Dacă vezi o mașină care s-a plasat pe ultima bandă și merge non-stop pe ea, indiferent de viteză, să știi că șoferul e român. Dacă vezi o mașină care merge cu 150 km/oră pe autostrăzile Ungariei sau Austriei, atunci, fii sigur, șoferul e român. Indiferent dacă e cu numere de București, Timișoara, Argeș sau Chișinău. Dacă vezi un tir care iese la depășirea altui tir, atunci, de cele mai multe ori, șoferul e polonez.

Dacă vezi doi polițiști care reglează circulația într-o intersecție, atunci, fii sigur, ai asigurat un ambutiaj de o oră la acea intersecție.

În rest, ai grijă la drum.

Prima tipăritură Scrisoarea de mulțumire către Vasile Lupu a fost scoasă de sub teasc la 20 decembrie 1642. La așezarea primei tipografii moldovenești și-au mai dat concursul mitropolitul Varlaam, cărturarul și tipograful Simeon Poceațki, administratorul tipografiei, și gravorul Ilie Anagnoste, devenit întemeietorul graficii de carte moldovenești.

Mihail Strilbițki întemeiază la Iași prima tipografie privată în 1785, trecută ulterior la Dubăsari. Strilbițki a tipărit circa 32 de titluri, dintre care 14 cărți laice. Menționăm Celor ce iubesc a cerca vrednice învățături din fiziognomie de I.Lafater (Iași, 1785), Calendariu pe 112 ani (Iași, 1785), cel mai vechi calendar românesc din Moldova, Poezii noo de Ioan Cantacuzino (Dubăsari, 1796), Ceaslov (Dubăsari, 1794).

Cel de-al doilea centru tipografic din Moldova era Mănăstirea Neamț. Starețul Paisie Velicikovski, împreună cu elevii săi, a tradus și a transcris peste 300 de manuscrise în perioada 1779 – 1794. În 1800 Mihail Strilbițki dăruiește teascul său tipografic Mănăstirii Neamț. Unde în 1825 apare prima ediție în română a Descrierii Moldovei de Dimitrie Cantemir.

Prima tipografie exarhicească din Chișinău s-a deschis în mod solemn la 31 mai 1814. A fost deschisă la inițiativa mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, printr-o solicitare către Sinodul rus, pentru editarea cărților bisericești, „pentru educația și instruirea clerului și altor poporeni în limba română și rusă”. Ea a funcționat până în 1883, când a fost vândută Mănăstirii Noul Neamț.

Tipografia lui Akim Popov, prima tipografie privată din Basarabia, își începe activitatea în 1846. Aici sunt tipărite operele lui Ion Sârbu, Ion Ciorescu și Cursul primitiv de limbă română compusu pentru clasele elementare și patru clase gimnaziale (1865) de Ioan Doncev.

Primele manuale școlare cu alfabet latin apar la Tipografia Societății Culturale Moldovenești, cumpărată de la Iași de către Onisifor Ghibu și Simeon Murafa. A fost inaugurată la 8 septembrie 1917 în prezența lui Pan Halippa și Vasile Harea.

În perioada interbelică în majoritatea târgurilor basarabene (Briceni, Tarutino, Tighina, Cetatea Albă, Ismail, Cernăuți, Zgurița, Hotin, Soroca, Sărata, Tatarbunar, Sărata, Sulița, Orhei, Căușenii Noi, Bălți, Cahul, Reni, Storojineț, Lipcani, Chilia Nouă, Leova) funcționau tipografii, litografii, legătorii de cărți (majoritatea private), care tipăreau calendare, manuale, anuare, beletristică.

În RASS Moldovenească este înființată în 1925 la Balta Editura de Stat, transferată în 1929 la Tiraspol, iar din 1940 – la Chișinău. Din 1959, prin comasarea Editurii de Stat cu editura Școala Sovietică, se constituie editura Cartea Moldovenească, din 1990 – Universitas, comasată cu editura Lumina, 1996.

La 7 decembrie 1933 prin Hotărârea Comitetului Regional din Moldova al PC(b) din Ucraina este înființată Editura de Partid (Editpartmold), mutată în 1940 la Chișinău, în 1943 la Moscova, revine în 1945 în Chișinău. Din 1990 se numește Universul.

În 1959 în cadrul Academiei de Științe a RSSM a fost fondată Editura Știința.

În perioada sovietică au mai fost fondate editura didactică Lumina (1966), Editura redacției principale a Enciclopediei Sovietice Moldovenești (1967), Literatura artistică (1977, devenită Hyperion din 1989). În 1996, după ce în anii 90 aproape fiecare redacție din editurile de stat au devenit entități juridice, majoritatea editurilor de stat au fost comasate în editura Cartea Moldovei.

Litera, fondată în 1989, este prima editură privată apărută în Chișinău după reformele gorbacioviste. Ulterior apar editurile private Sigma (1992), Museum (1992), Prut Internațional (1992), Cartdidact (1994), Arc (1995, creată de Fundația Soros-Moldova),  Cartier (1995), Prometeu (1996), Ruxanda (1996, Pontos din 2000), Bons Offices (1997), Epigraf (1998).

Actualmente în Republica Moldova activează cca 230 de edituri (5 edituri de stat, 15 centre editorial-poligrafice ale instituțiilor superioare de învățământ). Cele mai multe titluri de carte  din ultimii 5 ani au apărut în 2006: 2850. Numărul mediu constituind cca 2600 de titluri pe an cu un tiraj mediu total de cca 2,7 mln de exemplare. 64 la sută din titluri apar în limba română, 17%  – în rusă, 19% sunt cărți apărute în alte 11 limbi (engleză, franceză, ucraineană, găgăuză, germană, italiană, bulgară ș.a.). Cca 25 la sută din titluri apar în tiraje de până în 500 exemplare.

Arme grăitoare de Emilian GALAICU-PĂUN, Editura Cartier

Cel rătăcit de Aurelian SILVESTRU, Editura Prut Internațional

De ce plânge clovnul? de Vasile ROMANCIUC, Editura Prut Internațional

Fata din prag(a) de Tania DUMBRAVĂ, Tipografia Centrală

Grăuncioare de lumină de Ion HADĂRCĂ, Editura Garuda Art

„În preajma revoluţiei” de C.Stere. Elemente de poetică a Bildungsromanului de Vlad CARAMAN

Monstru sacru de Teo CHIRIAC, Editura Arc

Romanul ca lume post BABELiică de Aliona GRATI

Sex & persetroica de Constantin CHEIANU, Editura Cartier

Spaţii şi oglinzi de Eugen LUNGU, Editura Prut Internațional

Tema pentru acasă de Nicolae DABIJA,  Edit Princeps

Un elefant în vagonul-restaurant de Ianoş ŢURCANU, Grafema Libris

Viaţa unei nopţi sau Totentanz de Claudia  PARTOLE ,  Edit Princeps

Vin chinezii de Nicolae ESINENCU, Editura Prometeu

]]> http://erizanu.cartier.md/cele-mai-bune-cari-versiunea-usm-1206.html/feed 26