Articole cu următoarea etichetă ‘Cartea de la est de vest

Cele mai frumoase cărți din lume

marți, martie 27th, 2012

Cartea Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, de Maria-Paula Erizanu, a câștigat premiul UNESCO Germania pentru cea mai frumoasă producție de carte a anului 2011. Premiul a fost acordat în cadrul competiției Cele mai frumoase cărți din lume, la Târgul de Carte de la Leipzig, în data de 16 martie, pentru condiție tipografică deosebită, design și coerență dintre text și ilustrație, dar și pentru actualitate, în contextul revoluțiilor Twitter din țările arabe. Cartea a apărut la Editura Cartier în mai 2010, în colecția C(art)ier, coordonată de Igor Mocanu. Designul cărții îi aparține lui Vitalie Coroban. La decernarea premiului în valoare de 1000 de euro a fost prezentă și autoarea cărții.

Premiul UNESCO Germania pentru cele mai frumoase cărți ale anului (anual din 1991 și apoi bienal din 2003) este acordat lucrărilor tipografice și estetice deosebite în țări cu industrii de carte în dezvoltare și are ca scop schimbul cultural și promovarea egalității șanselor într-o lume globalizată. În 2008 premiul a fost acordat editurii Jiangsu Literature and Art Publishing House din China, iar în 2005 – editurii Studio DEZ No. 5, din Rusia.

Istoricul premiilor

2008 – Zhou Zongwei, Zhu Yingchun: “Ant”, Jiangsu Literature and Art Publishing House, China

2005 – “Short illustrated history of the future”, Editare și ilustrație: Studio DEZ No. 5, Rusia

2003 – J.W. von Goethe: “Fausto zero”, Editura Cosac & Naify Edições, São Paulo, Brazilia

2002 – “Kronika anonymného notára král’a Bela”, Verlag Vydavatel’stvo Rak, Budmerice, Slovacia

2001 -”Magic Tales”, Verlag Harvest (XAPBECT), Minsk, Belorusia

2000 – Ramute Skucaite: “Laiškas sekmadieniui”, Vaga Publishers, Vilnius, Lituania

1999 – Henrik Igityan: “Modern Art Museum of Armenia”, Editura Tigran Mets CJSC, Eriwan, Armenia

1998 –  I.M. Pei: “Essences”, Editura Sentra Bon 1, Peking, China

1997- Lyrikreihe “Meine schönsten Gedichte”, Editura Slowo, Moskova, Rusia

1996 – Imants Ziedonis: “Epifanijas”, Editura Preses nams, Riga, Letonia

1995 – Ilse Noy: “The Art of the Weya Women”, Editura Baobab Books, Harare, Zimbawe

1994 – T. Okasha: “Fan Alwasti”, Editura Dar El Shourouk Publications, Kairo, Egipt

1993 – “Jamaica’s heritage”, Editura The Mill Press Lim, Kingston, Jamaica

1992 – “Calcutta – The Living City”, Oxford University Press, Delhi, India

1991 – “Colombia Campesina”, Editura Villegas Editores, Bogotá, Columbia

Cea mai frumoasă revoluție, cel mai bun înger

luni, februarie 20th, 2012

Cartea „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o” de Maria-Paula Erizanu a fost desemnată câștigătoarea Premiului Special al Juriului al Fundației UNESCO și al German Book Art Foundation, prin intermediul Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt, pentru cea mai frumoasă producție de carte a anului 2011.

Premiul este acordat o dată în 2 ani pentru prezentare grafică, tipografică și design pentru o producție deosebită dintr-o țară cu dificultăți de producere. Premiul urmează să fie înmânat la 16 martie, la Târgul de Carte de la Leipzig, Germania.

Cartea a apărut în august 2010 la Editura Cartier în colecția C(ART)IER, coordonată de Igor Mocanu, într-un tiraj de 510 exemplare.

Conceptul grafic și designul îl semnează Vitalie Coroban.

Fotografii de Gleb Garanich (Reuters/Mediafax Foto), Veronique North-Minca, Doru Dumitru, Igor Schimbător.

Copertă realizată de Vitalie Coroban după o fotografie de Igor Schimbător.

Lectori: Em.Galaicu-Păun, Inga Druță.

Traducerea textului în franceză: Dragoș Ioan și Veronique North-Minca.

Traducerea textului în engleză: Maria-Paula Erizanu.

Tipărită pe hârtie Creme Book de 80 grame sub comanda nr. 00510 la Combinatul Poligrafic din Chișinău ( Maria Marandici, șefă de producție, Tudor Ctitor, director general).

„Aceasta e prima mea revoluție. Furași-mi-o” este recomandată de revista „Observator Cultural”, București.

Textul inițial a apărut în „Observator Cultural”, fiind girat de Ovidiu Șimonca.

Leipzigul este capitala mondială a artei poligrafice. Recunoașterea meritelor unui editor la Leipzig este recunoașterea supremă printre profesioniștii cărților. Poți să nu mai scrii poezia „Legământ” cu „ce n-a dovedit nici tata”.

Alte premii din acest an, oferite la Leipzig, se vor duce către editori din Olanda, Germania, Elveția, Cehia, Estonia.

Alte date: producătorii hârtiei Creme Book au sistat producerea ei; Maria Marandici este pensionară; 7 aprilie 2009 a fost transformat într-o simplă zi din cele 365 din calendarul Republicii Moldova; Veronique North-Minca a plecat în  altă misiune diplomatică în Sofia.

În Librăriile Cartier au mai rămas 36 de exemplare din volumul premiat.

* * *

Cartea „Îngerul gonflabil” de Zaza Burciuladze  a obținut cel mai important premiul literar din Georgia pentru 2011: „Cel mai bun roman”.

„Kafka Instant” de Zaza Burciuladze în traducerea românească a lui Dorin Onofrei, apărut în colecția Biblioteca Deschisă, coordonată de Vasile Ernu, mai este în librării.

Sunt lucrurile bune care s-au întâmplat cu editura Cartier.

Cei care facem această editură încercăm să ne bucurăm. Bucurați-vă și voi, dacă puteți.

Un român complicat

marți, ianuarie 24th, 2012

Azi au intrat în Librăriile Cartier o serie de cărți editate de Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova.

Din Viața cotidiană în orașul Chișinău la începutul secolului al XX-lea (1900 – 1918) de Lucia Sava:

„Nu există deocamdată date sistematizate referitoare la mentalitatea basarabenilor la răscrucea secolelor XIX – XX. Cu toate acestea, străinii care au cunoscut Basarabia curând după 1812 „laudă simplitatea, statornicia în credințe strămoșești, curajul față de moarte și supunerea față de autorități”.

„Aflându-se la Chișinău cu două zile înainte de Unire, acesta (Alexandru Margiloman, prim-ministru al României) scria: „Viața începe la ora 11, se lucrează până la 3. Se prânzește lung, mult, încet, fumând…”

„Nicolae N.Alexandri, membru marcant al Sfatului Țării, scria cu referire la influiența pe care a avut-o procesul de rusificare asupra mentalității basarabeanului: „Geniul slav este geniul care îl caută în permanență pe Dumnezeu, reflectat atât de bine în literatura rusă și care ne-a molipsit și pe noi. Din aceste considerente, basarabeanul nu mai este român simplu, ci un român complicat”.

Cum arăta Chișinăul, ce mânca, cum se distra, cum se îmbrăca și ce se purta, cum muncea, cum citea, cum bea și ce bea, ce fuma și cât costa fumatul, ce impozite plătea cu o sută de ani în urmă? Care era transportul urban? Cine avea grijă de ceasul din Arcul de Triumf? Cine erau hoții târgului? Ce se fura și cum se fura?Cine erau locuitorii Chișinăului?

Eu am avut o duminică frumoasă. Cu zăpadă, foc în cămin și o carte pe măsură.

Cărțile anului 2011. Basarabenii

joi, decembrie 22nd, 2011

În 2011 a fost multă proză. Ne maturizăm.

Mircea V.Ciobanu a fost cel mai activ cronicar. Și-a pus în cap toate generațiile: de la Nicolae Dabija la Iulian Ciocan. Și are o altă părere despre maturizarea literaturii române din Basarabia.

Ministerul Culturii din Chișinău și-a schimbat preferințele. La recomandările Uniunii Scriitorilor din Moldova, fără concurs, banii pentru editare de carte nu se mai duc la editurile de stat (Lumina, Cartea Moldovei), ci la Editura Arc. Este o schimbare și asta.

Scriitorii basarabeni și-au lărgit aria geografică a editurilor. Dar s-au izolat în propria găoace, nesiliți de nimeni. E o impresie. Probabil e complet aiurea.

Pe piața românească au apărut primele eBook-uri: Humanitas Digi, Polirom și Cartea Românească prin Elefant, Adevărul, Litera și Cartier.

Probabil, mi-au scăpat titluri. Le puteți completa. Voi fi recunoscător.

Eseu

Tamara Cărăuș – Capcanele identității, Editura Cartier

Ion Țurcanu – Descrierea Basarabiei, Editura Cartier

Aureliu Busuioc – Căutarea pierderii de timp, Editura Prut Internațional

Iurie Colesnic – Chișinăul din Amintire, Editura Grafema Libris & Ulisse

Iurie Colesnic – Autori de la Viața Basarabiei, Editura Grafema Libris & Ulisse

Lucreția Bârlădeanu – Scrisori din Paris, Editura Arc

Marcel Gherman – Cartea viselor (Debut), Editura Arc

Proză

Mihail Vakulovski - Tovarăși de cameră. Student la Chișinău. Rockman , Editura Cartea românească

Dumitru Crudu – Oameni din Chișinău, Editura Tracus Arte

Iulian Ciocan – Tărâmul lui Sașa Kozac , Editura Tracus Arte

Emilian Galaicu-Păun -  Țesut viu. 10 x 10, Editura Cartier

Oleg Serebrian – Cântecul mării, Editura Cartier

Anatol Moraru – Nu mă tentează, Editura Cartier

Nicolae Leahu – Erotokriticon, Editura Cartier

Doina Postolache – Valiza cu busole sau 601, Editura Arc

Claudia Partole – Ultima amantă, Editura Arc

Dumitru Crudu (editor) – Covoare moldovenești. 16 tineri prozatori basarabeni, Editura Grafema Libris

Poezie

Vasile Romanciuc – Purtătorul de cuvânt al tăcerii, Editura Arc

Arcadie Suceveanu – Ființe, umbre, epifanii, Editura Arc

Călina Trifan – Femeile iubesc cum respiră, Editura Arc

Nicolae Leahu – Alungarea muzelor din cetate, Editura Cartier

Cărțile anului 2010. Basarabenii

vineri, decembrie 24th, 2010

Proză:

Val Butnaru, Cartea nomazilor din B., Editura Rao & PI

Planeta Moldova, Necrotitanium. Cyberpunk moldovenesc. Cu ilustrații de Roman Tolici, Editura Cartier

Vlad Grecu, Unde-s zeii popoarelor învinse, Editura Arc

Alexandru Vakulovski, 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montana, Editura Cartier

Mihaela Perciune, Printre bărbați, Editura Arc

Maria-Paula Erizanu, Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, Editura Cartier (debut)

Leo Butnaru, Ruleta românească, Editura Rao & PI

Savatie Baștovoi, Diavolul este politic corect, Editura Cathisma

Poezie:

Maria Șleahtițchi, Oleandrii mă strigă roz, Editura Cartier

Irina Nechit, Copilul din mașina galbenă, Editura Cartier

Liliana Armașu, Singurătatea de miercuri, Editura Arc

Nicolae Leahu, Aia, Editura Cartier

Aurelia Borzin, Chișinăul e o tabletă de ciocolată, Editura Vinea

Eseu:

Ion Țurcanu, Istoria contemporană ilustrată a românilor, Editura Istros

Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, vol 8, Editura Știința

Muzeul Literaturii române „Mihail Kogâlniceanu”, Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812 – 2010, Editura PI

Serafim Saka, Aici: atunci și acum, Editura PI

Vasile Ernu & Alexandru Bogdan Stănescu, Ceea ce ne desparte, Editura Polirom

Vasile Gârneț, Interviu la Contrafort, Editura Cartier

Mihail Vakulovski, Portret de grup cu Generația 80. Poezia, Editura Tracus Arte

Antologii:

Vitalie Ciobanu (editor), Arhipelag. Almanah de literatură română din RM, Editura Cartier

Adrian Dinu Răchieru, Poeți din Basarabia, Editura Știința & Editura Academiei Române

Igor Ursenco, Clauza poeziei celei mai favorizate. Antologia poeziei maramureşene şi basarabene contemporane, Editura Limes

Carte pentru copii:

Aureliu Busuioc, Vizavi de vizavară, Editura PI

Nicolae Rusu, Coada iepurașului, Editura PI

Biblioteca de Crăciun

joi, decembrie 23rd, 2010

În acest Crăciun se poartă următoarele cărți:

Pizdeț de Alexandru Vakulovski, Editura Aula, 2002

Sexul povestit celor mici, Editura Prut Internațional, 2004

Letopizdeț de Alexandru Vakulovski, Editura Idea, 2004

Băgău de Ioana Bradea, Editura EST, 2004

Opera poetică, 3 vol. Ediția a II-a revăzută și mult adăugită de Emil Brumaru, Editura Cartier, 2005

Regele dimineții de Alexandru Mușina, Editura Tracus Arte, 2009

Arme grăitoare de Em.Galaicu-Păun, Editura Cartier, 2009

157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană de Alexandru Vakulovski, Editura Cartier, 2010.

Lista poate fi continuată. Mai intrați prin librării. Poate așa revenim la carte.

„Sunt o doamnă, ce pu*a mea”. (Primele 24 de litere din Băgău de Ioana Bradea.)

Acest Crăciun este interzis minorilor. Interzis cardiacilor care iau viagra. Interzis politicienilor. Interzis lișițelor care au scăpat de vizorul vânătorilor moldoveni și odihnesc prin africi. Interzis lui Moș Crăciun. Interzis. Interzis.

Cât de morali sunt moldovenii puri?! Cei care nu citesc nicio boabă.

Niște lansări. În imagini

joi, octombrie 28th, 2010

Chișinău. Librăria din Centru. 24 august 2010

Capacitățile mele intelectuale nu-mi permit să utilizez mai multe imagini. Sunt nevoit să aleg câte o singură imagine. De la fiecare lansare.

Femeile citesc periculos

Frankfurt. Târgul de Carte. 8 octombrie 2010

Analiști, revoluționari, editori și două domnișoare germane

Paris. Ambasada Republicii Moldova. 13 octombrie 2010

Verdictul Manolescu: „Este o carte autentică.”

București. Biroul GDS. 21 octombrie 2010

Din 22 (decembrie 1989) despre 7 (aprilie 2009)

Niște lansări. Expoziții

miercuri, octombrie 27th, 2010

La Bruxelles. Integrala Rene Magritte. S-au mai micșorat cozile.

La Paris. Integrala Claude Monet. Cozile sunt foarte mari. Dar nu vor fi mici.

La Paris. Expoziție Basquait. Cozile sunt de 3-4 ore. La Palais de Tokyo. Atenție cum ieșiți din mașină.

La Amiens. Cea mai mare catedrală gotică. Am scăpat corul de 500 de persoane, care a cântat. Casa-muzeu Jules Verne. Dacă sunteți cu pici.

La Geneva. Catedrala protestantă și muzeul reformei. Dar mai bine te duci la Montreux.

La Chișinău. Expoziție Valentina Rusu-Ciobanu. Nicio coadă. Sala Brâncuși.

Niște lansări. Diaspora

marți, octombrie 26th, 2010

În Germania există o diasporă a românilor stabiliți până la căderea comunismului. Diaspora moldovenească nu am văzut-o, nu am simțit-o. La lansarea de la Frankfurt. Există moldoveni cu acte în regulă, cu activități științifice/culturale importante în alte orașe germane. Nu este o diasporă tipică valului de imigrări nelegale din anii zero. Păstrează legăturile cu Republica Moldova. Promovează Republica Moldova. Sunt stabiliți temporar. Au acces la pârghii culturale germane.

Frankfurtul (târgurile varia) este cea mai importantă platformă de promovare a produselor, implicit a țărilor. În afară de Târgul de Carte, cel mai important în domeniu, mai au loc târgurile agricole, turistice etc, etc. Și aceste etc-uri sunt cele mai mari și importante în domeniu. Moldova e prezentă doar la cel de carte. Și asta mai degrabă se datorează unor ambiții ale editorilor decât o politică fluentă de promovare a statului.

Diaspora din Belgia. O surpriză plăcută. Nu este cea mai mare. Dar e deosebit de activă. Îi spuneam Ludmilei Bulgaru, inițiatoarea lansării, că voi fi fericit dacă vor fi 10 – 15 oameni. A fost o sală plină. Și foarte vie.

Diaspora din Franța. A dat cam tot atâtea voturi ca cea din Italia, care numeric este de câteva ori mai mare. Nucleul ei activ sunt bisericile ortodoxe. Și un evident pol liberal.

Diaspora din Elveția. Nu există. Sunt funcționari în structuri mondiale. Sunt studenți. Sunt ruși. Și există banca fraților Sturdza.

Noii basarabeni din București. Nu mai umblă în găști de Ciocana, nu-și mai etalează rusa. Sunt perfecți integrați.

Ochii basarabenilor licăresc. În Leipzig, Frankfurt, Munhen, Bruxelles, Amiens, Paris, Geneva, București.

În Chișinău și în satele Țării de Pământ avem ochi opaci. Și parcă suntem acasă. Și parcă ar trebui să licărească. Basarabia este mortul din sania, pe care a văzut-o Geo Bogza prin părțile Corjeuților, trasă de diasporă pe un drum de toamnă.

„Las” că-i bine, Jeane,” ar fi scris azi Druță în „Ultima lună de toamnă”. Iar prohodul cântă „Jana n-a murit, Jeane, Jana se transformă”.

Niște lansări. Raport de drum

luni, octombrie 25th, 2010

Dacă intri în România din partea basarabeană, atunci limita de viteză pentru străzile naționale e de 90 km/oră. Vezi panoul din Vama Albița. Dacă intri în România din partea maghiară, atunci limita de viteză pe străzile naționale e de 100 km/oră. Vezi panoul de la Vama Borș.

Pe drumurile României au dispărut căruțele. Au apărut în schimb pe șoseaua Balcani (Poltava, denumirea veche sau autobanul lui Tarlev). În România s-au împuținat Daciile, reginele drumurilor. În Republica Moldova și-au făcut curaj și au apărut pe șoseaua Balcani bătrânii șoferi ai bătrânelor Jiguli-uri.

Drumul de la Oradea spre București (cu excepția Oradea – Deva) este un chin. Vreau să văd înțeleptul care a făcut secundar traseul Deva – Sibiu vizavi de Alba-Iulia – Sibiu. Toate tirurile Albaniei, care ocolesc autostrada din Serbia, care leagă Balcanii de Europa, traversează România pe traseul Arad – Sibiu – București. Ambutiajul de la Sebeș este de kilometri. Iar timpul se exprimă în ore. Este mai groaznic decât ambutiajele de la Paris și Lille.

Drumurile Ungariei au la fiecare 10 km indicatoare care avertizează „Animale” (Cerbi). Cerbii și căprioarele le vezi în România și Germania. Vânătorii îi vezi în nordul Franței.

Pe autostrăzile luminate ale Belgiei limita de viteză e de 120 km/oră. Consumul pentru un motor de 2000 e de 6,6 litri la suta de kilometri.

În Elveția porsche-urile, lamborghini-le, ferrari-urile, aston martin-urile circulă cu 120 kilometri la oră. Ușile ascensoarele se închid după ce reușești să-ți scoți coroana dentară, s-o ștergi cu năframa, s-o pui la loc și să-ți așezi cravata.

Pe autostrăzile Germaniei nu există limită de viteză. Dar, e bine să știți, asigurarea este valabilă doar până în 120 km/oră. Riscul e pe cont propriu.

E nevoie de vignetă, care e bine s-o procurați de la benzinăriile de la frontieră, pentru România (are 140 de km de autostradă, dar vigneta e solicitată și pe celelalte străzi), pentru Ungaria, Austria, Slovenia (autostrăzi est-vest, sud-nord), pentru Elveția (se cumpără pentru un an, autostrăzi în jurul lacurilor). Nu e nevoie de vignetă pentru autoturisme în Germania și Belgia. Autostrăzile franceze sunt cu plată. Asta e dacă reușești să-ți faci plinul. Rafinăriile erau în grevă.

Dacă vezi o mașină care s-a plasat pe ultima bandă și merge non-stop pe ea, indiferent de viteză, să știi că șoferul e român. Dacă vezi o mașină care merge cu 150 km/oră pe autostrăzile Ungariei sau Austriei, atunci, fii sigur, șoferul e român. Indiferent dacă e cu numere de București, Timișoara, Argeș sau Chișinău. Dacă vezi un tir care iese la depășirea altui tir, atunci, de cele mai multe ori, șoferul e polonez.

Dacă vezi doi polițiști care reglează circulația într-o intersecție, atunci, fii sigur, ai asigurat un ambutiaj de o oră la acea intersecție.

În rest, ai grijă la drum.