Articole cu următoarea etichetă ‘Aureliu Busuioc’

Cărțile anului 2011. Basarabenii (Lista a II-a)

luni, ianuarie 2nd, 2012

Mulțumim celor care au semnalat aparițiile anului 2011: Mircea V.Ciobanu, Mihail și Alexandru Vakulovski, Igor Ursenco.

Am ajuns la:

Proză

1. Emilian Galaicu-Păun, Ţesut viu, 10×10, Cartier

2. Mihai Vakulovski, Tovarăşi de cameră. Student la Chişinău, Cartea Românească

3. Iulian Ciocan, Tărâmul lui Saşa Kozak, Tracus Arte

4. Marcel Gherman, Cartea viselor, Arc

5. Claudia Partole, Ultima amantă, Arc

6. Anatol Moraru, Nu mă tentează, Cartier

7. Leo Butnaru, Îngerii şi râsu-plânsu, Ideea europeană

8. Oleg Serebrian, Cântecele mării, Cartier

9. Dumitru Crudu, Oameni din Chişinău, Tracus Arte

10. Mitoș Micleușanu, Trepanoia, Art

11. Igor Ursenco, S.T.E.P.,  Herg Benet Publishers

Poezie

1. Arcadie Suceveanu, Fiinţe, umbre, epifanii, Arc

2. Vasile Romanciuc, Purtătorul de cuvânt al tăcerii, Arc

3. Călina Trifan, Femeile trăiesc cum respiră, Arc

4. Leo Butnaru, Jefuindu-l pe Picasso, Vinea

5. Ecaterina Bargan, Cântece de la șase, Gunivas

6. Ana Rapcea, Dulceaţă de coarne, Lumina

7. Diana Iepure, O sută cincizeci de mii la peluze, Casa de Pariuri Literare

8. Doina Postolache, Poeme cu molii, Prometeu

9. Nicolae Leahu, Alungarea muzelor din cetate, Cartier

10. Eugeniu Cioclea, Ofsaid, Princeps Magna

Eseu/Literatură de frontieră

1. Aureliu Busuioc, În căutarea pierderii de timp, RAO- Prut Internaţional

2. Valentina Tăzlăuanu, Lumea după Hamlet, Lumina

3. Tamara Cărăuş, Capcanele identităţii, Cartier

4. Lucreţia Bârlădeanu, Scrisori din Paris, Arc

5. Doina Postolache, 601 sau Valiza cu busole, Arc

6. Mihai Vakulovski, Portret de grup cu generaţia 80, Tracus Arte

7. Iurie Colesnic,  Chișinăul din Amintire, Grafema Libris & Ulisse

8. Iurie Colesnic,  Autori de la Viața Basarabiei, Grafema Libris & Ulisse

9. Alexei Vakulovski, În gura foametei, Institutul Academiei Victimelor Totalitarismului

10. Ion Țurcanu, Descrierea Basarabiei, Cartier

11. Mihail Vakulovski, Zece basarabeni pentru cultura română (interviuri cu tinerii dintre milenii), Casa de Pariuri Literare

Antologii

1. Nicolae Popa (antologator), Cartea poeziei 2011, Arc

2. Dumitru Crudu (antologator), Covoare moldoveneşti. 16 tineri prozatori basarabeni, Grafema Libris

3. Igor Ursenco (antologator), Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală, Herg Benet Publishers

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,
Publicat în Dosar | 16 Comentarii »

Cărțile anului 2011. Basarabenii

joi, decembrie 22nd, 2011

În 2011 a fost multă proză. Ne maturizăm.

Mircea V.Ciobanu a fost cel mai activ cronicar. Și-a pus în cap toate generațiile: de la Nicolae Dabija la Iulian Ciocan. Și are o altă părere despre maturizarea literaturii române din Basarabia.

Ministerul Culturii din Chișinău și-a schimbat preferințele. La recomandările Uniunii Scriitorilor din Moldova, fără concurs, banii pentru editare de carte nu se mai duc la editurile de stat (Lumina, Cartea Moldovei), ci la Editura Arc. Este o schimbare și asta.

Scriitorii basarabeni și-au lărgit aria geografică a editurilor. Dar s-au izolat în propria găoace, nesiliți de nimeni. E o impresie. Probabil e complet aiurea.

Pe piața românească au apărut primele eBook-uri: Humanitas Digi, Polirom și Cartea Românească prin Elefant, Adevărul, Litera și Cartier.

Probabil, mi-au scăpat titluri. Le puteți completa. Voi fi recunoscător.

Eseu

Tamara Cărăuș – Capcanele identității, Editura Cartier

Ion Țurcanu – Descrierea Basarabiei, Editura Cartier

Aureliu Busuioc – Căutarea pierderii de timp, Editura Prut Internațional

Iurie Colesnic – Chișinăul din Amintire, Editura Grafema Libris & Ulisse

Iurie Colesnic – Autori de la Viața Basarabiei, Editura Grafema Libris & Ulisse

Lucreția Bârlădeanu – Scrisori din Paris, Editura Arc

Marcel Gherman – Cartea viselor (Debut), Editura Arc

Proză

Mihail Vakulovski - Tovarăși de cameră. Student la Chișinău. Rockman , Editura Cartea românească

Dumitru Crudu – Oameni din Chișinău, Editura Tracus Arte

Iulian Ciocan – Tărâmul lui Sașa Kozac , Editura Tracus Arte

Emilian Galaicu-Păun -  Țesut viu. 10 x 10, Editura Cartier

Oleg Serebrian – Cântecul mării, Editura Cartier

Anatol Moraru – Nu mă tentează, Editura Cartier

Nicolae Leahu – Erotokriticon, Editura Cartier

Doina Postolache – Valiza cu busole sau 601, Editura Arc

Claudia Partole – Ultima amantă, Editura Arc

Dumitru Crudu (editor) – Covoare moldovenești. 16 tineri prozatori basarabeni, Editura Grafema Libris

Poezie

Vasile Romanciuc – Purtătorul de cuvânt al tăcerii, Editura Arc

Arcadie Suceveanu – Ființe, umbre, epifanii, Editura Arc

Călina Trifan – Femeile iubesc cum respiră, Editura Arc

Nicolae Leahu – Alungarea muzelor din cetate, Editura Cartier

Etichete: , , , , , , , , , , ,
Publicat în Dosar | 8 Comentarii »

Băbească, fetească…

vineri, decembrie 9th, 2011

Unul dintre scriitorii dragi mie a acceptat să edităm la Cartier o ediție pe măsura ponderii sale literare. I-am spus că mulți bani nu va face cu noi. Dar o carte calitativă din punct de vedere a designului și tipograficii putem asigura. Romanul a mai fost publicat. Pe timpuri.

Autorul vorbea despre un „mare amator de holercă, el se deprinsese repede cu zaibărul și primăul local…”. Era vorba de prima jumătate a secolului al XIX. Redactorul Valentin Guțu a venit cu precizarea: „La 1812 încă nu exista zaibăr și primău. Acestea au pătruns la noi abia la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX. Zaibăr vine de la numele lui Albert Seibel, viticultor (1844 – 1936).” Vița-de-vie autohtonă practic a fost distrusă de bolile de la sfârșitul secolului XIX, care s-au răspândit peste podgoriile Basarabiei.

Dintre soiurile vechi basarabene de la începutul secolului XIX putem menționa: feteasca (albă/neagră), băbească/rară neagră, busuioacă/tămâioasă, plăvaie, rară albă, negru de Căușeni, păsărească, copceac.

Autorul canonic a acceptat remarca. Dar, fiind un mucalit, mi-a zis: „Unii scriu 400 de pagini de minciuni și voi îmi găsiți un zaibăr necăjit?!”

Unii apar la alte edituri. La Cartier putem scăpa litere. Dar adevărul oenologului basarabean de la 1812 e buchie de lege. Așa suntem noi. Un pic altfel.

Și facem cu mult drag ceea ce facem.

Etichete: , ,
Publicat în ZZ | Fără comentarii »

Aureliu Busuioc

miercuri, octombrie 26th, 2011

Azi e ziua de naștere a lui Aureliu Busuioc. În librării mai găsiți „Hronicul găinarilor”. Ediția e pe epuizate. Este unul dintre cele mai importante romane ale scriitorului. Chiar dacă știți mai mult de „Singur în fața dragostei”.

Până ajungeți în librării, gratuit, puteți citi „Proletcult” din „Cartea Poeziei 2011”, pe care nu o veți găsi în librării. A luat-o Ministerul Culturii.

„Când zi la zi minciunii dulci te dărui,

Va fi un ceas și nu te vei trezi:

Nemuritor e numai adevărul

Ce l-ai ucis în fiecare zi.”

Etichete: , , ,
Publicat în ZZ | Fără comentarii »

Zăbava politicienilor

luni, octombrie 3rd, 2011

„Va rugam sa faceti un top trei carti, pe care orice politician trebuie sa le citeasca!

Un top de 3 carti pentru barbatii din politica si un alt top 3 pentru femeile din politica!

De asemenea sa comentati pe scurt, la fiecare carte, de ce o recomandati!”

Așa m-au rugat cei de la www.tribuna.md.

Trei cărți. E scurtă lista. Și e ingrat sfatul. Poți să recomanzi niște cărți pentru oameni concreți. Le știi caracterul, le cunoști lecturile precedente. Este ca la medic. Trebuie să vezi pacientul.

Mă puneți în situația să fiu un fel de Kașpirovski. De pe un ecran să-i lecuiesc pe politicienii bărbați. Iar de pe alt ecran să lecuiesc politicienii femei. Nu sunt medic. Și nici Kașpirovski. Și nu am vocație pedagogică.

Pe de altă parte, „la fel ca oamenii, cărțile pot fi de ajutor; la fel ca oamenii, cărțile mint”, spunea Ruben Gallego, autorul romanului „Alb pe negru”.

Cei care fac politică știu că sunt câteva cărți. Ele se numesc „Epopeea lui Ghilgameș”, „Iliada” și „Odiseea”, „Măgarul de aur” a lui Apuleius, „Eneida” lui Vergilius, „Divina comedie” a lui Dante, „Gargantua și Pantagruel”, Shakespeare aproape integral, „Don Quijote”, „Faust”-ul lui Goethe, „Alice în Țara Minunilor”, „Micul prinț”. Și încă câteva. Restul cărților sunt puzzle-uri ale acestor cărți. E ca tabela lui Mendeleev. Sunt elemente de bază. Restul sunt acizi, săruri etc.

Ca zăbavă, bărbații politicii moldovenești pot citi:

1) „Suflete moarte” de Gogol. E nevoie din când în când să te uiți într-o oglindă. Și să știi că un Gogol te vede;

2)  „Ulise”-le lui Joyce. Ca să te pregătești de acea zi, când vei ști ca și Bloom, că la ora patru, după amiază, soția ta se va culca cu un tip gras și respingător, iar tu nu poți face nimic și nici nu vrei să faci nimic. Poate doar un roman de aproape o mie de pagini;

3) „Hronicul găinarilor” de Aureliu Busuioc. Ca să nu fii unul dintre acei găinari, care cred că fac istorie pe aceste meleaguri. Sau, cel puțin, să știi că ești unul dintre ei.

Ca zăbavă, doamnele politicii moldovenești pot citi:

1)  „Un veac de singurătate” de Marquez. Ca să știe că zodia în viața asta contează, totuși, mai puțin decât fondul genetic;

2)  „Pentru cine bat clopotele” de Hemingway. Nimic nu e mai frumos decât dragostea. Nimic nu e mai urât decât războiul. Nu toți bărbații sunt eroi. Și nu toți eroii sunt bărbați;

3) „Sex & perestroika” de Constantin Cheianu. Totul trece. Și sexul, și politica, și revoluțiile.

Etichete: , , , , , , , , , , ,
Publicat în Dosar | 10 Comentarii »

Peugeot 407. O biografie

joi, mai 12th, 2011

A fost spălat la timp. Și de multe ori. Era o terapie pentru sistemul meu nervos.

Am schimbat uleiul, filtrele la fiecare 10 000 km. Am schimbat curelele la 60 000 km. În general, am respectat recomandările producătorului.

A făcut zeci de mii de kilometri prin Europa. A făcut zeci de mii de kilometri prin România. A făcut zeci de mii de kilometri prin Basarabia. A ajuns la 154 000 km la bord.

A fost procurat în 2005 de la reprezentantul Peugeot în Chișinău. Atunci am testat un Golf, care avea patru roți și patru uși. Ușile nu se închideau din prima. Am testat un Megane. Care nu reacționa la accelerator. Și avea o vizibilitate de cârtiță. Am testat o Mazdă. Care avea o suspensie de căruță. Am testat o Scodă. Care părea visul burghez al proletarului din est. Am testat un Ford. Din care nu puteam scoate piciorul dintre pedale. Am testat un Opel. Dar era prea scump pentru dotările sale. Ca și Audi-ul.

Peugeot 407 a reușit să mă convingă. N-am înțeles nici azi de ce. Sunt adeptul mașinilor germane.

A trecut prin zăpezile și troienele din Pirinei, prin lapovița și gheața Alpilor, prin serpantinele Italiei și Siciliei, pe autostrăzile Germaniei, Franței, pe autostrăzile luminate ale Belgiei, pe autostrăzile Ungariei, Sloveniei, Olandei, Austriei, Luxemburgului, Spaniei. A făcut Strasbourg – Chișinău în două zile și două nopți.

A văzut Budapesta, Viena, Liubliana, Veneția, Roma, Milano, Palermo, Nissa, Innsbruck, Salzburg, Paris, Amiens, Auxerre, Avignon, Brugge, Frankfurt, Petra, Munchen, Bruxelles, Pompei, Sermione, Strasbourg, Barcelona, Luxemburg, Verona.

A fost la Vama Veche. Pe când se cânta rock. Am plătit amenzi pentru depășire de viteză în Republica Moldova, România. Am plătit amendă pentru parcare în Liubliana.

Pe scaunul din  față au stat: Em.Galaicu-Păun, Emil Brumaru, Alex Ștefănescu, Eugen Negrici, Dan Lungu, Gheorghe Crăciun, Ion Bogdan Lefter, Aureliu Busuioc, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Vladimir Beșleagă, Alexandru Mușina, Nicolas Trifon, Tamara Cărăuș, Costică Cheianu, Vitalie Ciobanu, Claudiu Komartin, Mihai Fusu (s-a ținut tot drumul până la București de mâner), Emil Iordache, Vasile Ernu.

În spate au stat: Maria Șleahtițchi, Ion Barbu, Mircea Dinescu, Mariana Pricop (zicea că va fi un protagonist în proza care urma s-o scrie).

Motor 2. Benzină. Consum: dacă mergi până în 90 km/oră – e sub 7, până 130 km/oră – e 8,2. După 130: 10. În oraș: 11.

I-am schimbat retrovizorul din dreapta. Am intrat într-o depășire printre un Man cu remorcă și un Tir. Doar retrovizorul. A fost trimis pe banda a treia de un tir polonez. Banda a treia era troienită. Am împins cam multă zăpadă cu bamperul. Și l-am vopsit.

Am ucis mii de suflete. Care mi-au ieșit în cale. În drumurile de noapte. După fiecare drum lung eram un insectar. Aș fi putut face volumele „Fluturii” și „Insectele” de Tudor Cozari.

În Peugeot 407 am înțeles „Moartea căprioarei” de Nicolae Labiș. În Peugeot 407 l-am învățat pe Gaius Valerius Catullus din Bukowski.

Un Peugeot 407 fericit. Din 2005.

Este de vânzare.

Etichete: , , , , , , , , , , , ,
Publicat în ZZ | 10 Comentarii »

Romanele tranziției basarabene

marți, ianuarie 25th, 2011

Sunt câteva romane care închid o paradigmă literară și socială. După mine, cel mai important e „Martorul” lui Vasile Gârneț, apărut în 1988. Și romanele lui Aureliu Busuioc, care dintr-un hedonist al literaturii din anii sovietici și un autor zgârcit în opere, devine cel mai fecund romancier al tranziției. Ultimul roman e excelentul  „Hronicul găinarilor”. Această perioadă a culminat cu cele patru romane ale literaturii 68: Povara bunătății noastre de Ion Druță, Zbor frânt de Vladimir Beșleagă, Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache, Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc.

„Gesturi. Trilogia nimicului”  al lui Emilian Galaicu-Păun e atemporal și prea dens ca scriitură pentru a închide sau deschide paradigme.

O nouă paradigmă literară critica o începe cu „Pizdețul” lui Alexandru Vakulovski și „Iepurii nu mor…” a lui Baștovoi. După mine, ea începe cu „Totul despre mine!” de Constantin Cheianu. Iar conturarea o face Vasile Ernu cu „Născut în URSS”.  Această listă poate continua cu „Înainte să moară Brejnev” de Iulian Ciocan, „Karlik” de Pavel Păduraru, „Măcel în Georgia” de Dumitru Crudu, „Nekrotitanium” de Planeta Moldova, „Sex & Perestroika” de Constantin Cheianu, „157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană” de Alexandru Vakulovski, care este și cel mai prodigios romancier (mai sunt „Letopizdeț” și „Bong”).

(Anchetă publicată în Timpul, 21 ianuarie 2011)

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,
Publicat în Dosar | 8 Comentarii »

Noua proză după Mircea V.Ciobanu

vineri, decembrie 17th, 2010

Pentru week-end aveți de citit. Mult. Polemic. Mircea V.Ciobanu. Textul a apărut inițial în Sud-Est Cultural.

Ofer byte-uri și pentru celelalte opnii.

(mai mult…)

Etichete: , , , , , , , , ,
Publicat în Dosar | 48 Comentarii »

Aureliu Busuioc. O scrisoare

joi, octombrie 28th, 2010

Mâine este congresul USM. Prin mediile internautice ale scritorimii moldovenești circulă o scrisoare. Semnată de Aureliu Busuioc. O public pentru binele internauților. Și cu acordul autorului.

Ca răspuns la invitaţia -orală! – de a participa la adunarea generală a scriitorilor – probabil un fel de congres – mă văd nevoit să declar următoarele:

Subsemnatul Busuioc Aureliu, membru al Ununii Scriitorilor din 1954 declar că din clipa semnării prezentei declaraţii nu mă mai consider membru al U S M din motive pe care le consider majore, şi anume:

Nu mă simt confortabil într-o uniune umflată în mod arbitrar la maximum cu ajutorul a numeroşi veleitari, grafomani şi plagiatori.

Mă simt marginalizat în această uniune pentru că mi-am permis să atrag atenţia opiniei publice asupra pricinei care a dus la creşterea considerabilă a organizaţiei, şi anume acumularea de voturi în scopul perpetuării – la infinit, – a unei conduceri tansformată în gaşcă, cu interese ce nu privesc şi interesele multor literaţi de valoare.

În ultimii zece-cincisprezece ani US nu doar că nu a fost în stare să scoată o revistă a tuturor scriitorilor. Mai mult, a pierdut cu regretabilă indiferenţă şi publicaţia moştenită, anume

„Leratura şi Arta”devenită proprietate privată a unui singur scriitor, deşi c ontinuă a fj finanţată oficial.

Prea multe cărţi lipsite de orice valoare artistică apar cu girul academic – fireşte pozitiv! al inamovibilei conduceri.

Vin cu prezenta declaraţie înainte – sper! – ca să fie reprimit în US plagiatorul V.Stati şi înainte ca să apară, prefaţat de aceeaşi conducere, volumul de „Plagiate alese”!

A. Busuioc,

Literat independent

Etichete: , , ,
Publicat în Dosar | 16 Comentarii »

Punctul G al literaturii din RSSM

joi, iunie 3rd, 2010

Erau tineri. Erau viguroși. Erau puși pe pozne. Sperau să facă un altfel de roman decât cel cu komunistul bun și chiaburul rău. Nu au putut schimba un alfabet. Dar au reușit să schimbe o literă: „G”. Dar această literă a însemnat punctul G al literaturii din RSSM. Erau anii 60 ai secolului trecut. Aureliu Busuioc și-a luat intelectualii în „Singur în fața dragostei”. Ion Druță și-a luat țăranii în „Povara bunătății noastre”. Vladimir Beșleagă și-a luat destinul tragic al basarabeanului în „Zbor frânt”. Vasile Vasilache a luat destinul comic al basarabeanului în „Povestea cu cocoșul roșu”.

Au urmat 30 de ani în care Aureliu Busuioc a fost hedonistul Chișinăului. A mai publicat doar două romane. Câte unul la zece ani. A preferat să-și irosească talentul prin glume acide, ironii la un pahar de vorbă, la vânătoare. Unde vânatul e altul. Iar din 1997 încoace a scos câte un roman la trei ani. „Lătrând la lună”, ”Pactizând cu diavolul”, „Spune-mi Gioni”, ”D-ale vânătorii”. Și ultimul roman „Hronicul găinarilor”. Ar fi frumos să fie citit dintr-o parte. Dar este prea dureros pentru noi. Este Hronicul nostru. De la 1812 încoace. Este mitologia pe care am creat-o noi ca popor, este destinul pe care l-am acceptat noi. Am fi putut fi Helios, Faeton, Poseidon, Narcis, Ulise, Paris, Pan. Dar asta e mitologia altora. A noastră se numește „Hronicul găinarilor”.

HRONICUL GĂINARILOR de Aureliu Busuioc. (Editura Prut Internațional, 2006)

Pentru Cartea Zilei, PublikaTV.

Etichete: , , , , ,
Publicat în Dosar | 19 Comentarii »

Facebook Urmăreşte-ne pe Twitter Abonează-te la RSS

Blog din Moldova