Articole cu următoarea etichetă ‘Alexandru Vakulovski

Hronicul Găinarilor și alte cărți

joi, aprilie 25th, 2013

Cărțile care se poartă în aceste zile sunt:

1. Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc. „Voi putăniți acolo despre principii și valori”.  E la 110 lei. În colecția Cartier Clasic.

2. Maestrul și Margarita de Mihail Bulgakov. „Pogorăsc patru cavaleri  ai Apocalipsei: Woland, Koroviev, Azazello şi Behemoth. Divaolii nu mai ispitesc. Ei sunt cei care pedepsesc. Marea ofensivă a Satanei se întâmplă într-o zi de miercuri. Ziua căderii îngerilor răzvrătiţi şi ziua tradiţională în care dracii se trezesc din amorţire şi sunt buni de muncă.

Armata de luciferi caută printre cele 122 de Margarite una care merită să fie amfitrioana balului.  Într-o societate complet coruptă, când lumea noastră a devenit lumea de apoi.”

E la 139 de lei. În colecția Cartier clasic.

3. Constituția Republicii Moldova. E o broșură de 12 lei.

4. Pizdeț de Alexandru Vakulovski. E fără preț. Și nici nu se găsește în librării. Includerea acestor două texte într-un singur volum, într-o ediție de lux, ar fi un proiect de mare viitor. Pot negocia pentru proiect cu deținătorul drepturilor de autor.

Cărțile se vând în aprilie, în librăriile Cartier, cu o reducere de zece la sută.

Urmează:

Zbor frânt de Vladimir Beșleagă și revenirea la Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache.

10 romane basarabene

miercuri, februarie 27th, 2013

Dumitru Crudu solicită, în puținele texte despre carte din mass-media chișinăuiană, ajutorul cititorului pentru un top 10 romane basarabene din ultimii o sută de ani. După mine, ar fi:

1. În preajma revoluției de Constantin Stere

2. Povara bunătății noastre de Ion Druță

3. Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache

4. Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc

5. Zbor frânt de Vladimir Beșleagă

6. Frunze de dor de Ion Druță

7. Țesut viu. 10 x 10 de Em.Galaicu-Păun

8. Iepurii nu mor de Savatie Baștovoi

9. Pizdeț de Alexandru Vakulovski

10. Sex & Perestroika de Constantin Cheianu

Dacă mi-aș scoate embrionul istoric și cel legat de cifre, atunci ar mai fi:

- Music Hall de Alexandru Robot

- Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc

- Noaptea a treia/Viața și moartea nefericitului Filimon de Vladimir Beșleagă

- Izvodul zilei a patra de Vasile Vasilache

- Martorul de Vasile Gârneț

- Măcel în Georgia de Dumitru Crudu

- 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană de Alexandru Vakulovski.

Mă interesează, aproape ca pe o fată mare, părerea lui Eugen Lungu, a Luciei Țurcanu, a Mariei Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Grigore Chiper și al unuia care rupe rândurile, Mircea V.Ciobanu.

Vor fi subiectivi: Em.Galaicu-Păun. E într-o ceremonie de familie. Vasile Gârneț e autorul unui roman bun, Martorul, apărut cu chirilice în anii 80. Și lăsat printre cărțile care nu pot fi citite de noua generație.  Vitalie Ciobanu, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan sunt autori de romane.

Casa Verde

luni, octombrie 22nd, 2012

De obicei, vara, la Trebujeni, la Casa Verde, Dumitru Crudu organizează o tabără de creație pentru tinerii scriitori. Au fost șase profesori: Simona Popescu din București, Radu Vancu din Sibiu, Anatol Moraru din Bălți și chișinăuienii Moni Stănilă (atribuită mai degrabă Timișoarei), Alexandru Vakulovski și Dumitru Crudu.  Cursanții de Creative Writing au reprezentat culorile și ideologiile cenaclurilor Semn din Bălți cu 4 membri, Vlad Ioviță din Chișinău cu 8, Zona nouă din Sibiu cu 3 cursanți și un neafiliat mișcării cenacliste.

De obicei, toamna apare o antologie cu textele scrise în tabără. În această vară s-a scris mai multă poezie. Chiar dacă:

„Maestrul ne recomandă să lăsăm poezia

proza e mai actuală

maestrul îi zice lui buzu

la 2 noaptea

că literatura e o mare mămăligă”,  constată Carolina Vozian cu „tandrețe ironică” în textul Bătrânul maestru.

Întrebată ce sfaturi le-ar da tinerilor scriitori Simona Popescu nu are răspunsul obișnuit din cărțile motivaționale: „Sfaturi? Să aibă răbdare, să citească mult, mult, să iubească lumea și să fie necruțători cu tot ceea ce-o poate murdări, cu tot ce înseamnă minciună, în viață sau în literatură. Modele? Fiecare și le alege singur. De fapt, n-aș folosi cuvântul „model”, ci „prieten”: fiecare își alege prietenii de literatură. Eu îi iubesc pe mulți, din secole diferite, n-aș folosi sintagma „mari scriitori”. Prefer să vorbesc despre „scriitorii adevărați”.”

Din cei 16, din Casa Verde vor fi, peste ani, și câțiva „scriitori adevărați”. Dumitru Crudu știe cine vine.

Așa spun cărțile.

CASA VERDE. 16 tineri poeți și prozatori basarabeni. O antologie de Dumitru Crudu (Editura Notograf Prim, 2012)

(Pentru Cartea zilei, Publika TV)

Singuraticii II: Ernu vs Țurcanu

luni, octombrie 15th, 2012

Generaţia literară care nu mai vrea să stea încolonată. Acest text nu este un promo

de Vasile ERNU

Inro

Am citit cu atenţie şi curiozitate textul domnului Andrei Ţurcanu. Cred că dumnealui ridică o temă semnificativă, face un pas important, doar că într-o direcţie greşită. Ar fi extraordinar dacă am putea să discutăm şi să analizăm comparativ, calm şi argumentat ce s-a întîmplat cu diversele generaţii de scriitori din Basarabia. Ar fi foarte util să vorbim nu doar de Stere şi Goma, indiscutabil doi scriitori importanţi de origine basarabeană, ci şi despre generaţia interbelică şi mai ales despre generaţiile perioadei sovietice ai anilor 50, 60, 70, 80 ai secolului trecut despre care se ştie foarte puţin în România, dar şi în Republica Moldova. Domnul Ţurcanu începe bine dar se poticneşte de „tinerii de după 89 care trec Prutul”.

(mai mult…)

„Singuraticii”

vineri, octombrie 12th, 2012

Goma în seria de aur a „singuraticilor” basarabeni

de Andrei Țurcanu

Încercând în „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” să schițeze o tipologie a scriitorului din partea stângă a Prutului, Mihai Cimpoi susține: „De fapt, regimul sufletesc al literatorului basarabean este unul paradoxal, îmbinând tipul naiv, corespunzător unui homo naturalis (sau homo folcloricus în plan artistic), cu tipul paroxistic al exilatului care se află mereu într-o situație limită…”.  În continuare mai constată și existența unui al treilea tip, căruia îi spune „homo naturaliter christianus”. (mai mult…)

Cum sunt basarabenii?

vineri, octombrie 12th, 2012

Sunt oameni de pământ. După Geo Bogza. În restaurantele interbelice din Chișinău se mânca și se bea mult. După Mihail Sadoveanu. Sunt rusoaice. Frumoase foc. După Gib Mihăescu. Chișinăul arată ca Havana. După Zahar Prilepin. Iar în ghidurile de călătorii Basarabia, alături de alte țări ale Europei Orientale, apare ca Malvania. Mai sunt Notițele guvernatorului Urusov.

Cum sunt basarabenii văzuți de basarabeni?

Sunt ca în:

Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc ( de la 1812 până aproape de zilele noastre),

În preajma revoluției de Constantin Stere (sfârșitul sec. XIX, începutul sec. XX),

Povara bunătății noastre de Ion Druță (secolul XX),

Din calidor de Paul Goma (secolul XX),

Zbor frânt de Vladimir Beșleagă (1944),

Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache (a doua jumătate a sec. XX),

Țesut viu. 10 x 10 de Em. Galaicu-Păun (de la 1961 până în zilele noastre),

Martorul de Vasile Gârneț (deceniile 7, 8 din sec. XX),

Sex & Perestroika de Constantin Cheianu (din 1984 până  la 7 aprilie 2009),

Nekrotitanium de Planeta Moldova (sfârșitul sec. XX),

Iepurii nu mor de Savatie Baștovoi (anii 80, sec. XX),

Pizdeț de Alexandru Vakulovski (anii 90, sec. XX).

Zece basarabeni pentru cultura română

marți, august 28th, 2012

Cei zece sunt:  scriitorii Dumitru Crudu, Ștefan Baștovoi, Alexandru Vakulovski, Vasile Ernu, Pavel Păduraru, Mitoș Micleușanu, pictorul Roman Tolici, istoricul Octavian Țâcu, dramaturgul Nicoleta Esinencu, formația Zdob și Zdub.

Spre deosebire de scriitorii basarabeni din generațiile precedente, care au încercat să se sincronizeze prin scrierile lor cu literatura română, având în spate povara culturii și recunoașterea, complexele și fobiile din RSSM, cei zece au intrat în cultura română ca niște imperialiști. Fără complexe. Au făcut din defectele predecesorilor atu-uri. Ei declară în biografiile lor că s-au născut în URSS.

Ștefan Baștovoi spune că l-a „bătut pe umăr pe Tzara și pe Salvador Dali”. „Da, nebuniile mele au culminat cu călugăria. (…) Când am înțeles că nu este nicio nebunie mai mare pe care ar putea s-o facă omul, nu m-am putut abține să n-o fac și pe asta”.

Iar Mitoș Micleușanu, ca un Dumnezeu, împarte timpul și funcțiile: „Pe Chiva îl văd președinte al României peste un an, maximum. Pe mine mă văd președinte al Bulgariei peste o săptămână, cel mult. Pe Țupa îl văd președinte al Statelor Unite, peste cel mult o oră, după ce va citi interviul. Pe Elena Vlădăreanu o văd ca general al forțelor oculte din Sahara, cel mult peste 20 de secunde. Pe Komartin îl văd președinte al Constelației Salamandra în cel mult opt ani…”

Cei zece au o Planetă Moldova și vin din URSS. Ca să se afirme în România.

Așa spun cărțile.

ZECE BASARABENI PENTRU CULTURA ROMÂNĂ de Mihail Vakulovski. Ilustrații de Dan Perjovski (Casa de Pariuri Literare, 2011)

(Pentru Cartea zilei, Publika TV)

Scriitorii lui Dumitru Crudu

luni, iulie 30th, 2012

Maestrul Simonei Popescu a fost Gellu Naum. Maestrul lui Radu Vancu a fost Mircea Ivănescu. Maestrul lui Dumitru Crudu a fost Gheorghe Crăciun. Nu știu cine a fost maestrul lui Anatol Moraru. E un mare mister. În Bălți. Maestrul lui Moni Stănilă a fost Șerban Foarță. Maestrul lui Alexandru Vakulovski, probabil, a fost Alexandru Mușina.

După ani, ucenicii Simona Popescu, Radu Vancu, Dumitru Crudu, Anatol Moraru, Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski au devenit maeștri. La tabăra de creație din Orheiul Vechi. Ucenici au fost tinerii scriitori din Republica Moldova. Pentru patru zile.

Printre ucenici a fost și maestrul Ion Buzu.

Autograful lunii iulie: Alexandru Vakulovski

vineri, iunie 29th, 2012

E caniculă și e cald, seniori.  Dar scriitorii sunt vii și adevărați. În prima zi de marți a lunii cei mai adevărați scriitori vă așteaptă la o sesiune de autografe la Librăria 9.

Autograful lunii iulie îi aparține lui Alexandru Vakulovski. 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roția Montană, ultimul roman al autorului Pizdeț-ului, se va vinde cu o reducere de 20 la sută. Va fi marți, 3 iulie, la Librăria9.

Intenționam să facem evenimentul, cum se obișnuiește mai nou pe la noi, în parteneriat cu un vin alb sau rose. Alexandru Vakulovski n-a fost de acord.

Alexandru Vakulovski este scriitor și rugbyst.

Autograful lunii iunie: Em. Galaicu-Păun

joi, iunie 7th, 2012

În prima zi de marți a lunii iunie, la Librăria9, Em. Galaicu-Păun a acordat autografe.

Scriitorii sunt vii și adevărați. Cititorii, de asemenea, sunt vii și adevărați.

În timpul când EGP vorbea cu cititorii săi, pe treptele librăriei, Oleg Krasnov îmi vorbea despre corupție. Drept exemplu, era cea din comerțul cu arme. Am convenit că fenomenul corupției aproape nu are limite. Corupția se mănâncă pe sine în momentul când cartușul, vândut de un producător corupt,  nu mai încape în țeava armei, vândută de un alt producător corupt.

Pe trepte am vorbit cu un student de la Jurnalism, care opera cu postmodernism, simbolism și alte isme. Nu sunt adeptul ismelor. Sunt adeptul textelor/scriiturii. Am făcut o listă scurtă de lectură din literatura română și universală. Pentru studentul de la Jurnalism.

După ora 17, când am plecat de la Librăria9, una dintre fanele scriitorului EGP, a venit la Librăria din Hol. După autograf.

EGP a coborât să acorde autograful. Și a descoperit că are trei fane. Care îl așteptau. Una dintre ele îl va învăța din manualul de limbă și literatură română. Peste 15 ani. Ea deja știe că scriitorii sunt adevărați și vii.

Autografele se acordă pe foaia de titlu. EGP a semnat pe volumele Poezia de după poezie, Yin Time, Țesut viu. 10 x 10.

După sesiunea de autografe EGP a plecat la București. La Gala de decernare a premiilor USR pentru 2011. Țesut viu. 10 x 10 a intrat în lista scurtă a nominalizărilor.

Autograful lunii iulie va fi semnat de Alexandru Vakulovski. În prima zi de marți. La Librăria9. probabil, vom modifica ora. Sesiunea va începe la 18.15.