Un picior stâng în ghips. O soție iubitoare. Un ceas frumos pe mâna stângă a Anișoarei. O internare în spital. O umblare pe la medici pentru o viitoare mămică. Două găuri în obraji. O mămică fericită care crește un puști. Mâini fine de pictor pline de mortar. O Anișoară în examene. Un bun contabil care putea fi cu același succes și un bun pictor, și un bun jazzman. O librară care a citit mai mult decât toți scriitorii Chișinăului la un loc (doar un pic exagerez). Un redactor care dacă scria în altă limbă, atunci trăia din onorarii și premiile decernate. Și trăia foarte bine. Un redactor care înlocuiește căutarea pe Google. O librară care dacă dai de ochii ei, atunci ieși cu o carte. Chiar dacă afli ulterior că nu aveai nevoie de acea carte. Un redactor care este DEX-ul mobil. Un om integru lăsat singur într-o margine de Chișinău. Un Jean care a avut grijă părintească pentru Brumaru, Emil Brumaru. Un depozitar care citește ziare, cărți, broșuri, pagini. O voce mare care citește cărți istorice. Și e al doilea DEX al nostru. Un coordonator de colecție care a devenit ministru. O librară tristă. Și bună la inimă.

Și de ce lumea a inventat Google, DEX, ghips, picioare, „borți în obrăjori”, mortar, miniștri?

Gheorghe Erizanu