1989 – 1991. Prefață la o țară

1989, 13 martie – apare Glasul, primul ziar cu grafie latină în RSSM.  

1989, 20 mai – crearea Frontului Popular din Moldova.

1989, 15 iunie – revista Literatura si arta, sub redacția scriitorului Nicolae Dabija, este tipărită cu grafie latină. Este înregistrat cel mai mare tiraj al unei publicații din Basarabia: 250.000 de exemplare.

1989, iulie – la Editura Lumina (la inițiativa lui Chiril Vaculovschi) apare prima carte cu grafie latine Să citim, să scriem cu litere latine de Vlad Pohilă. Primul tiraj de 100 000 exemplare s-a vândut la prețul de 10 kopeici. Tirajul total a fost de 1 105 000 exemplare.

1989, 27 august – Marea Adunare Naţională, peste 700 mii de persoane se exprimă pentru decretarea limbii române ca limbă de stat – apogeul mişcării de eliberare naţională.

1989, 31 august – Adoptarea Legislaţiei cu privire la limbă; Limba română devine limbă de stat şi se trece de la alfabetul chirilic impus după 1944 de sovietici la alfabetul latin.

1989, septembrie – la Editura Literatura artistică apare cu litere latine volumul de poezie Salonul 33 de Teo Chiriac. În decembrie vede lumina tiparului Anul 1989 de Leonida Lari. Sunt primele cărți de poezie apărute cu grafie latină.

1989, 9 noiembrie – Căderea Zidului berlinez.

1989, decembrie – Revoluția română și executarea soților Ceaușescu.

1990, februarie – Mircea Snegur devine preşedinte al Sovietului Suprem.

1990, 6 maiPodul de Flori peste Prut.

1990, 25 mai – 1991, 22 mai – Guvernul Druc.

1990, 13 – 15 iunie – Limba română exportă cuvântul Mineriadă. Forţele de ordine, susţinute de mineri, au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii din București.

1990, 23 iunie – Declaraţia de suveranitate a R.S.S. Moldoveneşti.

1990, august – Găgăuzia îşi declară „independenţa” de Moldova.

1990, septembrie – Transnistria îşi declară „independenţa” de Moldova, crearea „Republicii Moldoveneşti Transnistrene”.

1990, 3 octombrie – Reunificarea Germaniei. RDG, proaspăt reorganizată în 5 landuri, a aderat la legile şi constituţia RFG.

1990, octombrie – Mihail Gorbaciov obține Premiul Nobel pentru Pace.

1991, mai – R.S.S. Moldova devine Republica Moldova.

1991, august – puci anti-Gorbaciov la Moscova, Partidul Comunist din Moldova e declarat în afara legii.

1991 – 1993. Anii romantici

1991, 27 august – proclamarea independenței Republicii Moldova prin votarea nominală a Declarației de Independență și adoptarea imnului național „Deșteaptă-te, române”.

1991, 11 septembrie – a fost fondat la Chişinău Teatrul „Eugène Ionesco”.

1991, 26 noiembrie – Michael Jackson lansează albumul Dangerous, comercializat în peste şapte milioane de exemplare în Statele Unite şi în peste 12 milioane la nivel mondial; este cel mai bine vândut album în stilul new jack swing al tuturor timpurilor.

1991, 8 decembrie – Mircea Snegur devine primul preşedinte al Republicii Moldova, ales prin sufragiu universal.

1991, 8 decembrie – preşedinţii Rusiei, Belarusului şi Ucrainei au semnat acordul de înfiinţare a Comunităţii Statelor Independente şi au proclamat încetarea existenţei URSS-ului în pădurea Belovej de lângă Minsk.

1991, decembrie – Mihail Gorbaciov demisionează din funcția de Președinte al URSS. A fost primul și ultimul președinte al URSS.

1992, 1 ianuarie – URSS-ul încetează să existe în mod oficial.

1992, 26 februarie – Moldova devine membru al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa actualmente OSCE).

1992, 2 martie – Moldova devine membru ONU.

1992, 20 martie – apare filmul Basic Instinct de Paul Verhoeven cu Michael Douglas și Sharon Stone în rolurile centrale.

1992, martie-iulie – Conflictul militar din Transnistria.

1992, mai – filantropul american George Soros lansează Fundația Soros-Moldova.

1992, 22 iunie – la București apare primul număr al cotidianului Evenimentul Zilei.

1992, iulie – Acord între Mircea Snegur, preşedintele Republicii  Moldova şi Boris Elţîn, preşedintele Rusiei,  despre încetarea războiului pe Nistru.

1992, 29 octombrie – lângă localitatea Coșereni din România mor într-un accident rutier Doina și Ion Aldea Teodorovici.

1993, ianuarie – refuzul Parlamentului Republicii  Moldova de a adera la Comunitatea Statelor Independente.

1993, 28 ianuarie – Alexandru Moșanu, președintele Parlamentului, Ion Hadârcă, vicepreședintele Parlamentului, Vasile Nedelciuc, președintele Comisiei relații externe și Valeriu Matei, președintele Comisiei mass-media își prezintă in corpore demisia pentru a atenționa opinia publică despre pericolul instaurării regimului totalitar.

1993, 5 septembrie – se constituie Partidul Reformei, devenit ulterior Partidul Liberal din Moldova.

1993, 22 septembrie4 octombrie – criză constituțională în Rusia. Alexandr Ruţkoi a funcţionat ca preşedinte interimar „în opoziţie”.

1993, 22 octombrie – Conferința de fondare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

1993, noiembrie – introducerea valutei naţionale, LEU.

1994 – 1998. Anii agrarienilor

1994, februarie – alegeri parlamentare, Partidul Democrat Agrar, de orientare pro-CSI, obține majoritatea mandatelor în parlament, 56 din 101 mandate; două partide de orientare proeuropeană obţin doar 20 de mandate.

1994, aprilie – Moldova aderă la CSI.

1994, 29 iulie  – Adoptarea Constituţiei Republicii Moldova.

1994, octombrie – Moldova şi Rusia semnează un acord privind retragerea trupelor ruse din Transnistria şi Bender, dar numai Moldova ratifică acest acord.

1994, octombrie – scriitorii Vasile Gârneț și Vitalie Ciobanu lansează Contrafort, revista tinerilor scriitori din Republica Moldova.

1994, 14 octombrie – Quentin Jerome Tarantino, bastardul Hollywoodului, lansează Pulp Fiction. Sângele și cruzimea naturii umane devin artă și sunt recunoscute de Academia Oscar.

1994, noiembrie – primele înregistrări într-un studio profesionist ale trupei Zdob și Zdub. r

1994, decembrie – acordarea autonomiei teritorial administrative raioanelor cu populaţie găgăuză compactă, crearea Gagauz Yeri (pământul găgăuzilor).

1995, octombrie – la Editura Arc apare antologia Portret de grup, o încercare de a pătrunde în spațiul poetic românesc a generației tinere de poeți basarabeni.

1995, martie – demonstraţii în masă ale studenţilor în Chişinău pentru păstrarea cursului de istorie naţională Istoria românilor, introdus în 1990.

1995, 14 iulie – Moldova devine membru al Consiliului Europei.

1995, 1 decembrie – Trustul MediaPRO lansează ProTV București.

1995 – Studentul Jerry Youg şi masterandul David Filo, de la Stanford University, în cadrul unui proiect de cercetare creează Yahoo! 

1996, mai – apare la editura Arc O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia de Mihai Cimpoi.

1996, 17 noiembrie – alegeri prezidenţiale:  Petru Lucinschi devine al doilea preşedinte al Republicii Moldova. Este ultimul președinte ales prin sufragiu universal.

1996, decembrie – țăranii din sovhozul Maiak, raionul Nisporeni, primesc primele titluri de împroprietărire pentru cotele de pământ. Ulterior proiectul a fost extins în toată Republica Moldova, numindu-se Programul Național Pământ.

1997, 8 februarie – Conferinţa de constituire a Mişcării social-politice “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” , reorganizată în Partidul Democrat la 15 aprilie 2000.

1997, 30 iunie – la editura londoneză Bloomsbury apare volumul unei scriitoare necunoscute. Numele ei este J.K.Rowling. Iar carte se numea Harry Potter și piatra filosofală. Într-un an de zile aveau să se vândă 400 de milioane de cărți.

1997, 31 august –  La Paris într-un accident rutier moare Lady Di. Este înmormântată pe 6 septembrie, sute de mii de oameni au condus-o pe ultimul drum.

1997, 12 noiembrie – Parlamentul a adopta legea despre organizarea teritorial-administrativă (revenirea la județe).

1998, 22 martie – alegeri parlamentare în R. Moldova; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova obţine 40 de mandate din 101, dar coaliţia partidelor democratice crează guvernul (Alianţa pentru Reforme şi Democraţie).

1998, 3 august – moare compozitorul Alfred Schnittke.

1998 – criza economică din Rusia, care afectează dramatic şi Republica Moldova, legată de schimburile comerciale cu Rusia în proporţie de cca 80 %.

1998, 27 octombrie – în Republica Moldova este lansată prima rețea de telefonie mobilă Voxtel (brand schimbat în Orange la 24 aprilie 2007).

1998 –  studentul Larry Page şi doctorandul Sergey Brin lansează Google, care inițial a fost doar un motor de căutare pentru site-ul Universităţii Stanford.

1999. Lunile reformelor

1999, 15 ianuarie – Editura Cartier lansează DEI-ul, „primul Larousse românesc”.

1999, 12 martie – 21 decembrie – Guvernul Sturza, guvernul cu cea mai mare credibilitate în Occident; cele mai importante reforme liberale din istoria Republicii Moldova.

1999, 3 septembrie – Trustul MediaPro lansează ProTV Chișinău.

1999, 29 octombrie – apare primul număr al săptămânalului Jurnal de Chișinău.

1999, 31 decembrie – președintele Rusiei Boris Elțin demisionează din funcție, după 2 mandate consecutive. Interimatul și președinția ulterioară este deținută de Vladimir Putin (31 decembrie 1999 – 7 mai 2008).

2000 – 2007. Anii neocomuniștilor

2000, 7 februarie – În urma unui concurs investiţional compania spaniolă  UNION FENOSA a preluat controlul a trei dintre cele cinci întreprinderi de distribuţie a energiei electrice din Moldova.

2001, 11 septembrie – Atac terorist asupra SUA.

2001, 14 septembrie – în Chișinău apare primul număr al săptămânalului Timpul.

2001 – Jimmy Wales, un tânăr profesor universitar specialist în finanţe şi Larry Sanger, profesor de filozofie, specialist în teoria cunoaşterii, lansează Wikipedia, cea mai amplă enciclopedie de pe internet.

2000, 5 iulie – reformă constituţională, R. Moldova se transformă din repubică semiprezidenţială în republică parlamentară; preşedintele se alege de parlament, nu prin alegeri directe.

2001, 27 februarie – alegeri parlamentare, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 71 mandate (50.07%), Blocul Electoral „Alianţa Braghiş” – 19 mandate (13.36%), Partidul Popular Creştin Democrat – 11 mandate (8.24%).

2001, 4 aprilie – parlamentul îl alege pe Vladimir Voronin preşedinte al Republicii  Moldova.

2001, 8 mai – Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

2001, mai – la cinematograful Patria din Chișinău are loc premiera filmului Patul lui Procust în regia lui Sergiu Prodan și Viorica Meșină. În distribuție: Maia Morgenstern, Oleg Iancovski, Petru Vutcarău, Tania Popa.

2001, 28 iunie – Republica Moldova devine membru cu drepturi depline al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est.

2002, 1 ianuarie – bancnotele şi monedele euro au fost introduse în 12 ţări, pentru un total de 308 milioane de cetăţeni. Aceasta a reprezentat cea mai amplă operaţiune de substituire de monedă întreprinsă vreodată. Euro a devenit unica monedă oficială în zona euro la 1 martie 2002.

2002 – Pavel Stratan lansează la Chișinău albumul Amintiri din copilărie.

2002 – „explozia” manelelor pe piața muzicală din Moldova.

2002, 7 septembrie – moare filologul Eugen Coseriu.

2002, 21-22 noiembrie  – la summit-ului de la Praga, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia sunt invitate sa adere la structurile politico-militare ale NATO. La 29 martie 2004, la Washington, se depun documentele oficiale de aderare.

2002, 27 decembrie – Adoptarea Legii privind structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova, anularea judeţelor, reformă sprijinită financiar de Consiliul Europei, revenirea la raioane.

2003, martieO-Zone lansează Dragostea din tei, care avea să devină cel mai cunoscut cântec românesc al tuturor timpurilor.

2003, 18 aprilie – la Moscova moare regizorul Emil Loteanu.

2003, 19 iulie – se constituie Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) prin fuziunea Alianţei Social-Democrate din Moldova, Partidului Liberal şi a Alianţei Independenţilor din Republica Moldova.

2003, noiembrie – Voronin refuză semnarea memorandumului Kozak, propus de Rusia, privind federalizarea Republicii Moldova (federaţie asimetrică cu Transnistria).

2003, noiembrie – Revoluția Rozelor,  coordonată de mișcarea Kmara, îl determină pe Șevardnadze să abandoneze postul de președinte al Georgiei. Cu majoritatea voturilor Saakașvili devine președintele țării.

2004, septembrie – luarea de ostatici la școala din Beslan, Osetia de Nord,  în care au murit 334 de persoane.

2004, 4 februarie – Mark Zuckerberg, student la Harvard, în loc să înveţe pentru sesiune, a scris toată vacanţa de iarnă coduri pentru un site, care avea să devină Facebook.

2004, noiembrie – Revoluția Portocalie (alias Castanelor) din Kiev, declanșată de mișcarea Pora, îl aduce ca președinte al Ucrainei pe pro-occidentalul Viktor Iușcenko.

2004, decembrieMETRO Cash & Carry deschide primul spațiu comercial în Moldova.

2005, februarie – Republica Moldova a semnat, prima dintre statele CSI, la Bruxelles, Planul de Acţiuni UE-Moldova, recomandat pentru implementare în cadrul celei de-a VII-a reuniuni a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană.

2005, februarie – este lansat web site-ul YouTube.

2005, 6 martie – alegeri parlamentare: Partidul Comuniştilor (45.98% voturi, 56 mandate), Blocul „Moldova Democrată” (28.53% voturi, 34 mandate), şi Partidul Popular Creştin Democrat (9.07% voturi, 11 mandate).

2005, 4 aprilie – Alegerea lui Vladimir Voronin pentru un nou mandat  în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

2005, mai – piesa Boonika bate doba a formației Zdob și Zdub se clasează pe locul 6 la Eurovision-ul de la Kiev, unde Republica Moldova participă pentru prima dată.

2005, mai – regizorul român Cristi Puiu a obţinut prestigiosul trofeu Un Certain Regard  la Festivalul de Film de la Cannes cu filmul „Moartea domnului Lăzărescu”, cel de-al doilea lungmetraj al său.

2006 – Jack Dorsey, absolvent onorific la MIT, Biz Stone, student la Berkeley şi Evan Williams, care a abandonat studiile la Universitatea din Nebraska pentru a lucra la Google, creează Twitter, rețeaua de socializare care peste doi ani, prin protestele de la Chișinău, avea să introducă noțiunea de Revoluția Twitter.

2006, mai – Vasile Ernu debutează la Editura Polirom cu volumul Născut în URSS.

2006, mai – regizorul Corneliu Porumboiu, în vârstă 32 de ani, a câştigat premiul Camera d’Or  pentru cel mai bun debut la Cannes cu „A fost sau n-a fost ? ”.

2006, 18 iunie – la Bucureşti se stinge din viaţă marele maestru român Gică Petrescu.

2006, august – Cleopatra Stratan lansează la Teatrul Nottara din București albumul de debut “La vârsta de trei ani”.

2007 – 2009. Anii neocomuniștilor autoritari

2007, 1 ianuarie –  România și Bulgaria aderă la Uniunea Europeană. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 şi confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Cele două ţări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abaţia Neumünster din Luxemburg. România a trimis solicitarea de a deveni membru UE pe 22 iunie 1995, împreună cu Declaraţia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale României, în care acestea îşi exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeană.

2007, mai – regizorul Cristian Mungiu a câştigat Palme d’Or, cel mai important premiu din cadrul Festivalului de la Cannes, pentru cel de-al doilea lungmetraj din cariera sa  4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile.

2007, 3 iunie – au loc alegerile locale din Republica Moldova. În turul doi de scrutin din 17 iunie primar al Chișinăului devine Dorin Chirtoacă, PL, simbol al schimbării clasei politice moldovenești. Reprezentanții partidelor anticomuniste obțin majoritatea locurilor în administrațiile locale.

2007, 30 iulie – „moarte dublă” pentru cinematografia mondiala: regizorul suedez Ingmar Bergman si regizorul italian Michelangelo Antonioni.

2007, 12 septembrie – La terminalul petrolier al portului Ciurgiuleşti a acostat primul tanker cu petrol pentru Republica Moldova.

2007, 8 decembrie – fondarea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

2008, 16 martie – în urma unei boli incurabile la 66 de ani se stinge compozitorul Mihai Dolgan, autorul cântecului De ce plâng ghitarele.

2008, august – conflictul ruso-georgian.

2008, 15 septembrie  – ziua când s-a anunţat falimentul băncii americane Lehman Brothers de pe Wall Street , veche de 158 de ani, a intrat în istorie ca momentul oficial al declanşării crizei economice mondiale.

2008, noiembrie – Nicolae Manolescu lansează Istoria critică a literaturii române.

2009. Lunile speranțelor

2009, 19 ianuarie – într-un accident rutier din apropierea Chișinăului moare poetul Grigore Vieru, un simbol al deșteptării naționale.

2009, 5 aprilie – alegeri parlamentare, contestate de opoziţie : Partidul Comuniştilor (49.48%, 60 mandate), Partidul Liberal (13.13%, 15 mandate), Partidul Liberal Democrat (12.43%, 15 mandate) şi Alianţa „Moldova Noastră” (9.77%, 11 mandate).

2009, 7 aprilie – demonstraţie anticomunistă în masă la Chişinău ; preşedintele Voronin, după propriile declaraţii, decide cedarea sediului parlamentului şi a preşedinţiei protestatarilor ; poliţia arestează şi torturează în următoarele zile participanţi la demonstraţie ; cele mai grave încălcări ale drepturilor omului din întreaga istorie a Republicii Moldova ca stat independent.

2009, 3 iunie – blocaj în alegerea preşedintelui, PCRM având doar 60 mandate, în loc de 61 cât e nevoie; opoziţia nu doreşte să voteze un preşedinte comunist (Zinaida Greceanâi) şi provoacă astfel alegeri anticipate.

2009, 25 iunie – moartea starului pop Michael Jackson.

2009, 29 iulie – alegeri parlamentare anticipate : PCRM – 48 mandate, PLDM – 18, PL – 15, PD – 13, AMN – 7.

2009, 2 august – liderii PLDM, PL, PD, AMN au început negocierile pentru crearea unei coaliții de guvernare (Alianța pentru Integrare Europeană, AIE).

2009, 28 august – Mihai Ghimpu, liderul PL, este ales președinte al Parlamentului Republicii Moldova.

2009, 11 septembrie  – Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova își prezintă demisia. Interimatul este asigurat de Mihai Ghimpu, președintele Parlamentului.

2009, 25 septembrie – Investirea Guvernului Filat prin votul deputaților din AIE.

2009, octombrie – Barack Obama, președintele SUA, obține Premiul Nobel pentru Pace.

2009, octombrie – criză constituțională în Republica Moldova.

Publicat în Punkt nr.30/2009.

Gheorghe Erizanu