Căutam o cronologie a Republicii Moldova. Toate evenimentele se încheiau în 2001. Asta-i despre lucrul făcut de fiecare în domeniul lui. Moș Toader poate să fie consilier la toți președinții de țări. Simultan. Inclusiv poate fi un sfetnic bun pentru președintele Iranului. Dar șurubul de la balamaua de la poartă, de la propria poartă, este înlocuit cu o sârmă.

Din aceste motive oculte l-am rugat pe istoricul Igor Cașu să schițeze o cronologie. A făcut-o fiind presat de timp. O propun ochiului și memoriei dvs. Aștept informații pentru a o completa. Aștept observații pentru a elimina anumite date. Adusă în ordine o voi returna deținătorului de drept. Ca să fie plasată pe site-ul istoricilor.

1989, 20 mai – crearea Frontului Popular din Moldova

1989, 27 august – Marea Adunare Naţională, 700 mii de persoanea se exprima pentru decretarea limbii române ca limbă de stat – apogeul mişcării de eliberare naţională

1989, 31 august – Adoptarea Legislaţiei cu privire la limbă; Limba română devine limbă de stat şi se trece de la alfabetul chirilic impus după 1944 de sovietici la alfabetul latin

1990, februarie – Mircea Snegur devine preşedinte al Sovietului Suprem

1990, 23 iunie – Declaraţia de suveranitate a R.S.S. Moldoveneşti

1990, august – Găgăuzia îşi declară „independenţa” de Moldova

1990, septembrie – Transnistria îşi declară „independenţa” de Moldova, crearea „Republicii Moldoveneşti Transnistrene”

1991, mai – R.S.S. Moldova devine Republica Moldova

1991, august – puci anti-Gorbaciov la Moscova, Partidul Comunist din Moldova e delcarat în afara legii

1991, 27 august – proclamarea independentei R. Moldova

1991, 8 decembrie – Mircea Snegur devine primul preşedinte al R. Moldova, ales prin sufragiu universal

1992, 26 februarie – Moldova devine membru al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (actualmente OSCE)

1992, 2 martie – Moldova devine membru ONU

1992, martie-iulie – Conflictul militar din Transnistria

1992, iulie – Acord între preşedintele R. Moldova Mircea Snegur şi preşedintele Rusiei, Boris Elţîn despre încetarea războiului pe Nistru

1993, ianuarie – refuzul Parlamentului R. Moldova de a adera la Comunitatea Statelor Independente

1993, februarie – Frontul Popular din Moldova devine Partidul Popular Creştin Democrat

1993, noiembrie – introducerea valutei naţionale, LEU

1994, februarie – alegeri parlamentare, Partidul Democrat Agrar, de orientare pro-CSI, obşine majoritatea mandatelor în parlament, 56 din 101 mandate; două partide de orientare proeuropeană obţin doar 20 de mandate

1994, aprilie – Moldova aderă la CSI

1994, 29 iulie  – Adoptarea Constituţiei Republicii Moldova

1994, octombrie – Moldova şi Rusia semnează un acord privind retragerea trupelor ruse din Transnistria şi Bender, dar numai Moldova ratifică acest acord, nu şi Rusia

1994, decembrie – acordarea autonomiei teritorial administrative raioanelor cu populaţie găgăuză compactă, crearea Gagauz Yeri (pământul găgăuzilor)

1995, martie – demonstraţii în masă ale studenţilor în Chişinău pentru păstrarea cursului de istorie naţională Istoria românilor, introdus în 1990

1995, 14 iulie – Moldova devine membru al Consiliului Europei

1996, 17 noiembrie – alegeri prezidenţiale – Petru Lucinschi devine al doilea preşedinte al R. Moldova

1998 – criza economică din Rusia, care afectează dramatic şi Republica Moldova, legată de schimburile comerciale cu Rusia în proporţie de cca 80 %

1998, 22 martie – alegeri parlamentare în R. Moldova; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova obţine 40 de mandate din 101, dar coaliţia partidelor democratice crează guvernul (Alianţa pentru Reforme şi Democraţie)

1999, 12 martie – 21 decembrie – Guvernul Sturza, guvernul cu cea mai mare credibilitate în Occident; cele mai importante reforme liberale din istoria Republicii Moldova

2000, 5 iulie – reformă constituţională, R. Moldova se transformă din repubică semiprezidenţială în republică parlamentară; preşedintele se alege de parlament, nu prin alegeri directe

2001, 27 februarie – alegeri parlamentare, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 71 mandate (50.07%), Blocul Electoral „Alianţa Braghiş” – 19 mandate (13.36%), Partidul Popular Creştin Democrat – 11 mandate (8.24%)

2001, 4 aprilie – parlamentul îl alege pe Vladimir Voronin preşedinte al R. Moldova

2001, 8 mai – Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului

2001, 1 iunie –  Adoptarea Legii privind intrarea Republicii Moldova în Organizaţia Mondială a Comerţului

2001, 28 iunie – Republica Moldova devine membru cu drepturi depline al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est

2002, 27 decembrie – Adoptarea Legii privind structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova, anularea judeţelor, reformă sprijinită financiar de Consiliul Europei, revenirea la raioane
2003, noiembrie – Voronin refuză semnarea memorandumului Kozak, propus de Rusia, privind federalizarea Republicii Moldova (federaţie asimetrică cu Transnistria)

2004, 2 decembrie –  Adoptarea Legii privind strategia creşterii economice şi reducerii sărăciei

2005, 25 ianuarie – Lansarea Programului Naţional „Satul Moldovenesc”

2005, 17 februarie – Adoptarea legii privind construirea portului internaţional liber „Giurgiuleşti”

2005, februarie – Republica Moldova a semnat, prima dintre statele CSI, la Bruxelles, Planul de Acţiuni UE-Moldova, recomandat pentru implementare în cadrul celei de-a VII-a reuniuni a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană

2005, 6 martie – alegeri parlamentare: Partidul Comuniştilor (45.98% voturi, 56 mandate), Blocul „Moldova Democrată” (28.53% voturi, 34 mandate), şi Partidul Popular Creştin Democrat (9.07% voturi, 11 mandate)

2005, 4 aprilie – Alegerea lui Vladimir Voronin în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

2007, 12 septembrie – La terminalul petrolier al portului Ciurgiuleşti a acostat primul tanker cu petrol pentru Republica Moldova

2007, 13 noiembrie – Asambleea Parlamentară a Consiliului Europe ratifică Acordul dintre Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitatea eliberării vizelor de scurtă şedere şi readmise

2009, 5 aprilie – alegeri parlamentare, contestate de opoziţie : Partidul Comuniştilor (49.48%, 60 mandate), Partidul Liberal (13.13%, 15 mandate), Partidul Liberal Democrat (12.43%, 15 mandate) şi Alianţa „Moldova Noastră” (9.77%, 11 mandate)

2009, 7 aprilie – demonstraţie anticomunistă în masă la Chişinău ; preşedintele Voronin, după propriile declaraţii, decide cedarea sediului parlamentului şi a preşedinţiei protestatarilor ; poliţia arestează şi torturează în următoarele zile participanţi la demonstraţie ; cele mai grave încălcări ale drepturilor omului din întreaga istorie a Republicii Moldova ca stat independent

2009, 3 iunie – blocaj în alegerea preşedintelui, PCRM având doar 60 mandate, în loc de 61 cât e nevoie ; opoziţia nu doreşte să voteze un preşedinte comunist (Zinaida Greceanâi) şi provoacă astfel alegeri anticipate

2009, 29 iulie – alegeri parlamentare anticipate : PCRM – 48 mandate, PLDM – 18, PL – 15, PD – 13, AMN – 7

2009, 2 august – liderii PLDM, PL, PD, AMN au început negocierile pentru crearea unei coaliții de guvernare

Gheorghe Erizanu