Două au fost spectacolele pentru care am făcut drumuri doar pentru a vedea spectacolul. Câte un spectacol de jumătate de zi.

Am fost în halele industriale de la marginea Sibiului pentru a vedea Faustul lui Purcarete.

Am fost la Teatrul Național București pentru a vedea Pădurea spânzuraților lui Radu Afrim. Centenarul a fost salvat. De acest spectacol de maturitate al lui Radu Afrim. Un spectacol imperial despre destrămarea unui imperiu. Care e făcut din oameni.

Chiar dacă n-ar circula niciun tir pe drumul Chișinău – Sibiu sau Chișinău – București, doar pentru a vedea aceste două spectacole, e nevoie de autostradă. Până atunci vom merge prin coclaurile Vasluiului. Închipuindu-ne că mergem pe A8. Ca să-l vedem pe Afrim & Purcarete.

Gheorghe Erizanu