În 1980 Jill Barklem publica în Marea Britanie primele patru cărți din seria Desișul de Muri. Povestea cu domnul și doamna Nucșoară, copiii familiei Ienupăr, magazia din Bușteni avea să fie pentru copiii englezi de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI cam ceea ce a fost iepurașul Peter al lui Beatrix Potter pentru copiii englezi din prima jumătate a secolului XX: personaje canonice, locuri canonice, cărți canonice.

Jill Barklem a mai scris și ilustrat încă patru cărți.

Seria Desișul de Muri apar pentru prima dată în română, în ajun de Crăciun 2017, în traducerea excelentă a Laviniei Braniște, autoarea lui Rostogol.

Jill Barklem zice despre lumea șoarecilor:

„Desișul de Muri este lumea mea ideală. Șoarecii trăiesc cât se poate de natural, iar eu cred că așa ar trebui să fie viața. Tot ce crește în jur e plăcut și folositor, iar aceste făpturi fac parte dintr-o comunitate plină de iubire și grijă. Dar șoarecii nu sunt numai serioși și demni de cinste. Știu să se și DISTREZE! Viața e un lung șir de picnicuri și reuniuni, petreceri și excursii.

M-am documentat în permanență, am umplut caiete și dosare cu toate amănuntele posibile din viața unui șoarece. A trebuit să elimin, atât cât s-a putut, conceptele omenești. Am inventat, de exemplu, un sistem de măsurare bazat pe cozi și lăbuțe și nu pe picioare și țoli. Greutatea se măsoară în ghinde și boabe de grâu, iar timpul se măsoară cu cadrane solare, lumânări gradate sau clepsidre cu apă.

M-am distrat de minune făcând cărțile, dar și munca a fost pe măsură. Și asta pentru că mie îmi place să fac totul exact așa cum trebuie. Fiecare floare trebuie să aibă numărul corect de petale și să crească acolo unde crește ea și în perioada în care crește. Tot ceea ce fac sau fabrică șoriceii trebuie să fie posibil în lumea lor, în locul în care trăiesc ei. La urma urmei, Desișul de Muri e adevărat și eu sunt aici doar pentru a-l scoate la iveală.”

Să le dăm copiilor lumea șoarecilor, care e mai frumoasă decât lumea noastră. Tot e mai bine să ai ca unitate de măsură ghinda și bobul de grâu, decât penalul nostru, penalul vostru, trandafirii noștri, trandafirii voștri.

Ghinda pică, cărțile rămân. Și fleșcăită-i roza dinprejur.

Gheorghe Erizanu