Până ieri ar fi trebuit să citiți cartea unui copil: „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o”.
Dar, probabil, azi vă place mai mult romanul lui Alexandru Vakulovski. Primul lui roman.
Văd pe buzele voastre titlul.
Nu e vorba de „Legături primejdioase”. E alt autor.
În Librăriile Cartier găsiți „157 de trepte spre iad”. Romanul lui Alexandru Vakulovski. Ultimul roman. Și nu mai repetați la infinit titlul primului roman. Văd că știți doar titlul.
Desi nu e amuzant. Copilul soma sa nu-i fie furata revolutia. I-au furat si metafora. „Revolutie furata” (si toate derivatele/variantele posibile)suna total grotesc in „discursurile” (pseudo)politicienilor nostri de toate culorile.
Iar copilul – pentru carte /metafora – merita, sincer, toata consideratia.
06/09/2010 at 13:09@Dandy: Copilul a acceptat să-i fie furată revoluția. Dar nu se gândea să-i fie irosită chiar așa. Și atât de repede.
06/09/2010 at 18:12poate inlocuim o cu u ?
06/09/2010 at 14:33@ion: poate le combinăm: ou. Spre deosebire de găini și alte pretinse zburătoare ouatul la moldoveni nu dă bine la imagine.
06/09/2010 at 18:14Ori am citit alta carte a copilului, ori n-am inteles nimic din cele citite. Pentru mine textul era un avertisment, nu o oferta.
08/09/2010 at 1:33@Dandy: E avertisment. Dar fii legumelor și astrelor au văzut o ofertă. Noi am citit aceeași carte. Ei au citit alte texte.
08/09/2010 at 10:00