Nevastă-mea, un lady woman

 

care duce viitorul in brațe,

obosită o lună întreagă

de telefoane, întâlniri, facturi,

contracte, ședințe foto,

 

odată

în treizeci de zile

intră în Clubul Hedoniștilor

 

vine târziu acasă

aghesmuită de-a binelea

la volanul unui Petit Cruiser negru

 

atunci

iubește lumea

și lumea o iubește pe ea

toate stelele îi luminează calea

iar bărbații tari ai acestei lumi

îi cad în genunchi

și o fac fericită

iar drumul e lin, lin

pe Valea Rădiului

de altfel, în alte timpuri, plin de gropi

 

Doar când ajunge

acasă

o ia oboseala

acumulată

pe parcursul unei seri de vise.

Gheorghe Erizanu