Are Dumitru Crudu o piesă: „Oameni ai nimănui”. Are și Constantin Cheianu o piesă: „În container”. Are și Lilia Bicec o carte: „Testamentul necitit. Scrisorile unei mame plecate la muncă în Occident”. Are și Eugenia Bulat o carte: „Veneția ca un dat sau Jurnalul unui evadat din Est”.

Vorbesc doar de cărți apărute la editura Cartier. Asta am făcut noi. Nici mult. Nici puțin.

Duminică oamenii noștri din exilul economic au venit să voteze. Opțiunea lor e simplă. Ei au votat pentru poduri construite peste râuri. Problema komuniștilor nu e numele, nu e secera, nu e ciocanul. Problema lor e alta: fac poduri de-a lungul râurilor. Atât.

Îmi cer scuze, că oameni care au cetățenie franceză, au casă, au masă și 200 de kilometri până la secția de votare au fost nevoiți să voteze pe foi albe. Sau n-au reușit să intre. Voi deja sunteți ai Franței. Iar noi suntem ai nimănui.

Gheorghe Erizanu