O noapte de ianuarie
Mi-a căzut luna pe piept
Ce-i frumoasă luna,
spunea o doamnă distinsă și puțin romantică
:și eu ardeam în jăratic
Și doar îngerii lui Brumaru
mirosind a melci stelari
încercau să ridice luna
și s-o pună înapoi pe cer
:era o noapte de ianuarie
cu lună și multă zăpadă
Etichete: Avanpremieră
Publicat în: Opera scurtă
Acest articol a fost publicat la vineri, ianuarie 15th, 2010, 10:45 în Opera scurtă. Poți să urmărești comentariile noi ale acestui articol prin intermediul RSS 2.0 feed.
De asemeni poți să scrii un comentariu, sau să trimiți un trackback de pe blogul tău.
Duminică. Nud. Lectură. După geam zăpadă…
Dumincă am să-mi rog soţia, aşa cum ştiu eu am s-o rog, să se îmbrace nud, să se culce pe pat. Şi …să ia o carte s-o citească. Ca “Femeia care va lua cartea“, iaca aşa.
Eu am să mă uit la proces, n-am să particip. De fapt cine ştie, …