Nu mai hodinesc. Iar la muncă. Duceți-vă la hodină. Mai scăpați de mine. Nu mai citi toate tâmpeniile de pe blog.
Ia mai bine o carte.
Nu mai hodinesc. Iar la muncă. Duceți-vă la hodină. Mai scăpați de mine. Nu mai citi toate tâmpeniile de pe blog.
Ia mai bine o carte.
În sfârşit, Gheorghe, iată mesajul pe care îl aşteptam. Deocamdată, cel mai bun. La zidirea lui, ai lucrat pesemne, cum se stie, „o vesnicie…”
Apropo, e stranie preocuparea blogistă a unui editor, …care are un alt ritm decât jurnalistii. Metafora (ca fost fumător de forţă!) ar fi: editorul fumează pipa, calm, facând carţi de durată… pe când jurnalistul trage grăbit din chiştoc, că-i scapă ştirea (efemeră, care mâine nu va mai fi valabilă).
Am să-ţi urmez sfatul. Las blogul, las manuscrisele… ma duc să citesc o carte.
@MVC: E prima vacanță în care mi-am luat 4 cărți. Și nu l-am terminat nici pe Marino cu „Jurnalul” său. Am tot mers. Și mers. Și mers.
Deducţie: mvc nu mai fumează, nici măcar… chiştoace (şi, respectiv, îi scapă tot ce presupune acest gest „ritualic”, adică toate ştirile zilei – suspendat într-un fel de atemporalitate).
Nimic straniu în „preocuparea blogistă a unui editor”. Mai ales că mvc prin propriul exemplu contrazice afirmaţia.
@Vânătorul: Același răspuns ca și în cazul Sylviei. Cu Don Quijote care zice: „Privește, Sancho, armatele!” sau „Ascultă, Sancho, zgomotul armelor!” și omul normal îmi răspunde: „Văd, văd, văd. Eu văd numai oile!” sau „Aud, aud, aud. Eu aud numai behăitul oilor!”
Si te odihneai cu asa o pofta… de pareai Tom Sawyer, in timp ce se uita la copiii vecinilor ispasindu-i pedeapsa: zugravind gardul in locul sau! 🙂
*si hodineai (pardon!)
Domnul care nu mai Hodineste, fiti amabil, va rog, si obositi-va de comentati un post mai jos de cel cu titlul care provoaca invidii – Hodinesc!
va rog!!! frumos!
p.s. bine aiti revenit din vacatntze:))
Am impresia ca te-am mai comparat cu Tom Sawyer :), avand in vedere publicitatea pe care o faci activitatii tale ( / voastre). Mult succes!
@Sylvi: Am impresia că sunt mai degrabă Don Quijote cu: „Privește, Sancho, armatele!” sau „Ascultă, Sancho, zgomotul armelor!” și omul normal îmi răspunde: „Văd, văd, văd. Eu văd numai oile!” sau „Aud, aud, aud. Eu aud numai behăitul oilor!” Dar Tom, ca să fiu sincer, e mai onorabil.
Hodineşte! că noi, Oamenii de Rînd, Ar Trebui să Citim Cărţi Genuine (meritabile de lecturat, ce-i drept)!!!
@Cristina: Nu prea s-a citit. Vakulovski deja e în vânzare. Emilian Galaicu-Păun îl recomandă cu multă căldură.
Merci, dl. Erizanu, pt recomandarea de lectură, neapărat voi procura din Librăria din Centru ceva din opera lui Vakulovski (apropo, ce carte din creaţia dlui mi-aţi sugera?!). Acum lecturez (cu o plăcere enormă şi… nespus de intensă) <> de Tony Hawks…THX!
@Cristina: Em.Galaicu-Păun susține că „157 de trepte…” e cea mai bună carte a lui Vakulovski. În librării mai găsiți „Bong”. Eu cred că cea mai bună rămâne „Pizdeț”. Care nu o mai găsiți prin librării. Sau o găsiți întâmplător. În Librăriile Cartier mai găsiți Houellebecq și Palahniuk.
Sorry, mi-a scapat titlul lui Hawks <>. Mersi inca o data.
Tenis cu moldoveni*