Nicolae Simatoc avea numărul 10 pe tricou. Era mijlocaș dreapta în Barca din ediția 1951/52, când s-a scris „istoria de aur” a clubului. Pentru prima dată atunci catalanii au câștigat Campionatul, Cupa Spaniei și SuperCupa. Vedeta clubului era maghiarul Kubala. Performanță repetată de club și în perioada de glorie a lui Messi.

În 1934 Colea Șmatoc , avea atunci 14 ani, juca fotbal pe terenul de „lângă pârâu”. Un domn a ieșit din mașină. Și a privit atent jocul copiilor din Grimăncăuți Bricenilor. L-a remarcat pe adolescentul înalt și tehnic. A convins părinții să-l lase să facă fotbal la Timișoara. În Ripensia, cea mai mare echipă românească a timpului. A plecat cu maică-sa la Timișoara. Tatăl său a rămas în sat. La Timișoara Colia Șmatoc a devenit Nicolae Simatoc.

În 1940, la 20 de ani, debutează în Naționala României împotriva Iugoslaviei. Meci câștigat de români cu 2 la 1.

La 21 de ani, având deja bronz și argintul Campionatului României, se transferă la Carmen București, actuala Steaua. Iar în 1942 Simatoc alege Clubul Atletic Oradea, care, după anexarea Ardealului, juca în campionatul ungar. Își schimbă numele din Simatoc în Szegedi. Și devine vice-campion și campion al Ungariei cu Oradea. Fotbalul maghiar domina Europa în acea perioadă.

În 1945-47 revine la Carmen București, devenind vice-campion. Joacă pentru naționala României în acel meci pierdut cu 7 la 2 în Budapesta de la naționala Ungariei. Două dintre goluri au fost înscrise de cel care avea să devină legendarul Ferenc Puskas.

În 1947 Nicolae Simatoc fuge din România. Nu a așteptat câteva luni ca să fie convocat la națională de Colea Vâlcov, alt basarabean celebru al fotbalului românesc. Și antrenorul care a adus, pentru prima dată, Cupa României în curtea lui Carmen, devenită CSCA, în 1949.

Fuga în Italia era organizată de AC Roma, dar Simatoc ajunge la Inter Milano. Milanezii fiind nevoiți să plătească pentru el 10 000 de dolari americani. Ca să aplaneze scandalul. Simatoc obține argintul cu Inter-ul.

Apoi a mai fost celebra echipă a esticilor Hungaria, jocul de cărți, profesia de antrenor și plecarea în Australia. Unde își schimbă din nou numele din Simatoc în Sims.

În acești ani tatăl  său a lucrat cioban la ferma din Grimăncăuții sovieticilor.

Așa spun cărțile.

NICOLAE SIMATOC (1920 – 1979). LEGENDA UNUI FOTBALIST BASARABEAN DE LA RIPENSIA LA FC BARCELONA de Octavian Țîcu și Boris Boguș (Editura Cartdidact, 2013)

(Pentru Cartea zilei)

Gheorghe Erizanu