Îmi place miercuri. Când era joi. Luni, aici, nu se întâmplă nimic. Aceleași griji, aceleași nevoi. Aceași uimire înmărmurită a nimicului. Atât doar că o încep de la un capăt. În Africa antilopele sar de colo-colo. În Rusia prețul la petrol iar scade. Iar vine criza. În Honduras (sunt gelos pe acestă denumire) au dat jos un președinte. Care vroia sa mai guverneze vreo patru ani. Vroia omul să modifice constituția. Ca în toate hondurasele care se cred țări. Și stabile. Europenii liniștiți încep să se scurgă prin Chișinău în diverse comisii, delegații. Avem o țară. De luni. Fără antilope. Fără petrol. Fără Honduras. Cu câțiva europeni. Liniștiți.
Ziua de luni vara, altcumva decat aceeasi – in zilele lungi de iarna! Atat as adaoga.
Prin clasa a 7-a, la ora de geografie am articulat Ganduras, inloc de Honduras. Un cuvint care mi-a atras porecla pe o perioada scurta, dupa care a devenit injuratura in cercul de prieteni. “Bai, gandurasule!”, spuneam, si toti vlajganii izbucneau intr-un ris tractorist. Tot luni.
@Vladimir: Iarna zilele-s scurte. Și te gândești la viitor. În lungile nopți de iarnă. Și viitorul îi tare bleg în scurtele nopți de vară.
@Igor: Honduras cu palmieri. Frumoasă țară. Și Rusia-i foarte departe de ea.
Imi plac scriitorii. Care citesc. Si care au nu doar idei, ci chiar ginduri. Pe care le-nsira fara prea multe ifose pe (sau uneori totusi in?) blog. Imi plac scriitorii cu blog. Sinteti atit de putini. Si unii chiar extraordinari. Indiferent de ziua saptaminii.
nici nu mai stiu cand e miercuri sau cand e joi, zilele trec toate la fel departe si de casa si de Honduras… felicitari pentru intalnirea cu marele Aureliu Busuioc, regret mult ca nu am fost si eu pe-acolo…
@Io: N-am mai avut parte de o asemenea declarație de dragoste de când m-am căsătorit. Și sunt peste 20 de ani. Mulțumim dacă e adevărată. Dacă o fi fiind ironică, oricum, e frumoasă.
@Rodica: După recital Busuioc acorda autografe. Două domnițe îl sorbeau cu privirea. ”Mă admirați?” a întrebat Busuioc. ”Îhâ” (ce idioțenie e ”â” din ”a”). Atât au putut spune admiratoarele. Erau vrăjite.
recuperez lipsa mea de la cartier aici pe blog… sunt sigura ca imi revin:)))
@Mary Ana: Blogul este ca un climatizator. Un pic de răcoare pe vreme fierbinte. Dar, oricum, diferența nu trebuie să depășească vreo 6 grade.