Ieri, în ședința Guvernului, au fost propuse modificări la legea cu privire la activitatea editorială. Editorii au insistat, cel puțin de un an de zile, vocea noastră este auzită, uneori, ca să fie puse în aceleași drepturi editurile de stat și cele private. (Mă apucă damblaua când aud că unii sunt mai altfel decât alții). Parcă s-a ținut cont.

Se mai zvonea că în proiectul de lege s-au strecurat 11 exemplare din fiecare titlu pentru depozitul legal. Până acu erau 7. În Franța sunt 5. În Rusia sunt 16 sau 17. Ar putea pune și 1500 de exemplare. Parcă atâtea biblioteci avem. Oricum, fondul de carte al bibliotecilor se reduce la rafturile care le-au mai rămas. Și atunci vor citi toți.

Camera Națională a Cărții, conform proiectului, urmează să fie desființată. Argumentul CNC pentru păstrarea ei ca unitate distinctă este mai jos.

„Apel către Uniunea Editorilor; Uniunea Scriitorilor, Uniunile de
Creaţie, oameni de ştiinţă din Republica Moldova!

Proiectul modificărilor Legii cu privire la activitatea editorială, care urmează să fie înaintat spre examinare, propune transmiterea funcţiilor, executate astăzi de către Camera Naţională a Cărţii, în competenţa Bibliotecii Naţionale, cu scopul evitării dublării unor funcţii. Sub dublarea funcţiilor se are în vedere faptul că atât Camera Naţională a Cărţii cât şi Biblioteca Naţională deţin fondul Depozitului legal. Diferenţa este doar în faptul că în Biblioteca Naţională fondul bibliotecar este utilizat de cititori, iar Camera Naţională a Cărţii păstrează fondul DL neatins în
mod catalogat şi arhivat. Mai este şi o altă diferenţă. Fondul bibliotecar al Bibliotecii Naţionale se uzează în timp deoarece el este destinat cititorului, iar fondul Depozitului legal pe care îl deţine Camera Naţională a Cărţii este arhivat fără a fi uzat de către cineva. Autorii modificărilor propun ca să nu mai aveam două fonduri naţionale ale Depozitului legal, fiindcă după părerea lor ar ajunge şi unul. Scopul de deţinere separată a unui exemplar al Depozitului legal întotdeauna a fost o necesitate de a păstra intangibil toate titlurile fondului naţional de tipărituri. În caz că vre-o carte ar dispărea şi nu va fi posibil de a găsi vre-un exemplar pentru cercetare, reeditare, doar atunci se apelează la fondul DL arhivat al Camerei Naţionale a Cărţii. Deci dublarea fondului Depozitului legal naţional în două instituţii separate este deliberativă, pentru a garanta păstrarea
lui. Un alt motiv pe care îl invocă autorii modificărilor pentru transmiterea funcţiilor Camerei Naţionale a Cărţii în competenţele Bibliotecii Naţionale, este ”experienţa mondială” şi ”plină criză economică”. Însă anume experienţa mondială ne obligă să păstram fondul Depozitului legal naţional în două locuri. Mai mult ca atât aceeaşi experienţă mondială ne arată că din cauza a unor
funcţionari iresponsabili, unele cărţi au dispărut definitiv şi nu mai există posibilitatea de a le reedita din nou. Dar care ar fi legătura dintre transmiterea funcţiilor de la o instituţie la alta cu criza economică? Autorii propun transmiterea funcţiilor Camerei Naţionale a Cărţii la o altă instituţie şi nu reducerea sau modificarea acestor funcţii. Dacă aceleaşi funcţii îndeplinite astăzi de Camera Naţională a Cărţii vor fi mâine îndeplinite în acelaşi volum de Biblioteca Naţională,
atunci cheltuielile bugetare vor fi exact aceleaşi. Şi unde atunci este economie de mijloace bugetare?!

Mai mult ca atât, procesul transmiterii unor funcţii de la o instituţie la alta va consuma mijloace bugetare suplimentare, iar Argumentele pentru păstrarea Camerei Naţionale a Cărţii, ca structură aparte în subordinea MC sunt incontestabile:

1. Conform Schemei UNESCO pentru biblioteci, Camera Naţională a Cărţii din Republica Moldova îndeplineşte funcţia de Agenţie Bibliografică Naţională.

2.Ca instituţie de stat Camera Naţională a Cărţii din Republica Moldova a fost fondată conform Hotărârii Sovietului Miniştrilor al RSSM nr. 350 din 17 martie 1950 şi a dispoziţiei Sovietului Miniştrilor al RSSM nr. 430 din 30.05.1957, instituţie cu acţiuni şi persoane dintr-un sector vital al vieţii cultural-sociale, dovedind în timp, calităţi incomparabile şi în practica bibliografică şi în latura ei teoretică:

a) Camera Naţională a Cărţii (CNC) este centrul statisticii producţiei editoriale naţionale, elaborează anual rapoarte statistice vizavi de producţia editorială scoasă pe teritoriul RM;

b) Arhivă a Depozitului Legal (fond intangibil, anii 1924-prezent), fondul căreia constituie circa 1 mln. unităţi de păstrare, studiul sociologic efectuat la CNC în ultimii 2 ani dovedeşte că 98 % din publicaţiile solicitate de către cercetători, nu se află la Biblioteca Naţională, aceasta se datoreşte efortului CNC, care a adunat în timp şi păstrează cu sfinţenie patrimoniul cultural scris.

Conform prevederilor art. 18 şi 19, a Legii cu privire la activitatea editorială în vigoare, un exemplar de depozit legal se transmite Camerei Naţionale a Cărţii pentru păstrarea permanentă, pentru posteritate, iar celelalte exemplare se transmit bibliotecilor pentru completarea colecţiilor şi deservirea utilizatorilor. Astfel, Camera Naţională a Cărţii, are un rol important, de unicitate, şi
anume asigurarea garanţiilor de păstrare a Depozitului legal prin excluderea uzului a cel puţin a unui exemplar de Depozit legal (fără necesitate stringentă). În toate ţările există cel puţin 2 centre de păstrare a Depozitului Legal (protejarea lui în cazurile calamităţilor naturale). Aici merită să-l citez pe marele bibliolog român, profesor, academician, doctor habilitat Ion Stoica – „Depozitul
Legal este o sarcină naţională şi trebuie abordată şi îndeplinită la nivel naţional. În
acest scop este necesară înfiinţarea unei Agenţii Naţionale a Depozitului Legal sau a Autorităţii Naţionale pentru Depozitul legal de Publicaţii, subordonată direct şi pentru totdeauna guvernului ţării” (Biblioteca,2009, Nr 7/8, p. 189).

c) Camera Naţională a Cărţii editează „Bibliografia Naţională a Moldovei” ( revistă lunară care reflectă informaţia referitoare la toate genurile de publicaţii apărute în RM : cărţi, publicaţii seriale, reviste, ziare, articole din revistă şi ziare, recenzii, publicaţii de artă, note muzicale, materiale bibliografice, hărţi, teze, resurse electronice) ; repertoriul bibliografic naţional („Cărţile Moldovei, 1924-…”, 9 volume, ultimul cuprinzând anii 1991-2000), buletinul „Statistica producţiei
editoriale”. Volumul total al producţiei editoriale anuale alcătuieşte peste 120 coli editoriale=1920 pagini pe an, Aceste publicaţii apar cu regularitate.
Începând cu anii 90 ai sec. trecut, Camera Naţională a Cărţii, fiind o instituţie de succes, a obţinut:
1994 – funcţia de Agenţie Naţională ISBN (International Standard Book Number) – cod de identificare a cărţilor, prezentând anual raportul referitor la ISBN-urile atribuite cărţilor scoase pe teritoriul Republicii Moldova Agenţiei Internaţionale ISBN (Londra).

1995 – membru a secţiei Index Translationum (Traducerile lumii) pe lângă UNESCO, anual prezentând acesteia informaţia despre publicaţiile traduse şi apărute la noi.

2001 – dat fiind faptul că CNC, îndeplinind informaţiile din domeniu, la solicitarea instituţiilor oficiale, efectuând informaţiile calitativ, a demonstrat că dispune de potenţialul intelectual şi baze de date suficiente pentru a acoperi şi această sarcină, drept urmare, Ministerul Finanţelor desemnează Camera Naţională a Cărţii responsabilă pentru certificarea publicaţiilor intrate în
republică;
2001 – devine centrul naţional de catalogare şi clasificare (CIP) – descriere bibliografică a publicaţiei, amplasată pe versoul foii, care facilitează munca bibliotecarului şi a editorului;

2003 – CNC devine şi agenţie naţională ISMN;

2004 – acoperă şi atribuţiile Centrului Naţional ISSN (International Serial Standard Number) – cod de identificare pentru reviste şi gazete, informaţie care se actualizează mereu, odată cu apariţia noilor titluri de revistă şi gazetă fiind transmisă ulterior Centrului Internaţional ISSN (Paris);
2004 – este responsabilă de ţinerea la zi a recepţionării depozitului legal şi distribuirea lui bibliotecilor beneficiare de depozit legal.

Prin dimensiunile şi valoarea colecţiilor de publicaţii, prin complexitatea activităţilor pe care le desfăşoară Camera Naţională a Cărţii ocupă un loc meritabil în sistemul instituţiilor informaţional – bibliologice din Republica Moldova.
Caracterul universal al activităţii CNC demonstrează atribuţiile multilaterale îndreptate nu numai la păstrarea patrimoniului naţional şi asigurarea societăţii cu informaţii bibliografice, dar şi exercitarea funcţiilor de stat în domeniul producţiei editoriale şi schimbul internaţional al informaţiei.
Fiind membru a patru organisme internaţionale: Agenţie Internaţională ISBN (Numărul Internaţional Standardizat al Cărţii) ISMN (Numărul Internaţional Standardizat pentru Muzică, Berlin) ISSN (Numărul Internaţional Standardizat al Periodicelor, Paris), Index Translationum (secţia traduceri pe lângă UNESCO), Secţia Statistică editorială pe lângă UNESCO, participând la conferinţe internaţionale cu rapoarte şi comunicări referitoare la aceste domenii, Camera Naţională a Cărţii este unica instituţie din republică care acoperă funcţional şi organizatoric aceste atribuţii. Toate acestea determină CNC ca o instituţie specifică, unicat.

Rolul CNC, într-un mediu informativ de la noi, trebuie redefinit prin următoarele:

1. Fiind unica instituţie de acest gen în republică CNC nu a dublat niciodată şi nu dublează funcţiile vreunei biblioteci sau oricărei altei instituţii.

2. Istoriceşte deţine cea mai exhaustivă şi mai valoroasă arhivă a depozitului legal de documente, fiind creată ca fond intangibil pentru istoria ţării.
3. CNC nu a existat niciodată timp de 53 de ani de activitate ca instituţie suplimentară.

4. Catalogarea publicaţiilor naţionale nu a fost niciodată prerogativa Bibliotecii Naţionale, ci doar a CNC.
5. Din anul 2004, CNC este cea care conform legislaţiei primeşte şi repartizează exemplarele de depozit legal bibliotecilor, asigurând acoperirea lui cu 98 % ( Până la 2004 bibliotecile primeau 56-58 % din volumul total al Depozitului Legal).

Argumentăm cele relatate şi prin faptul că serviciile şi informaţia pe care o difuzează CNC sistemului de biblioteci din republică, le-a servit şi le serveşte acestora ca bază la constituirea bazelor de date, alcătuirea cataloagelor de bibliotecă, la elaborarea bibliografiilor de ramură, biobibliografiilor, la unitate în domeniul catalogării şi clasificării publicaţiilor.

În cele din urmă, menţionăm existenţa a circa 51 centre similare din lume, lista cărora se anexează.

CNC exercită funcţii şi sarcini care depăşesc funcţiile sistemului bibliotecar şi de aceea nu poate fi anexată nici la o bibliotecă, funcţiile prioritare a căreia sunt deservirea utilizatorilor.

În conformitate cu cele expuse Camera Naţională a Cărţii propune :

Articolele 18, 19 a Legii cu privire la activitatea editorială, ce vizează Camera Naţională a Cărţii, care este astăzi în vigoare, să rămână nemodificate, având în vedere respectarea cerinţelor UNESCO şi existenţa a peste 51 de centre similare din lume.

Centre bibliografice din lume cu funcţii similare CNC:
1. Algeria – Centre de Recherche sur l’Information Scientifique et Technique – CERIST
2. Argentina – Camera Argentina del Libro
3. Bahrain – Ministry of Information of the Kingdom of Bahrain
4. Belgia – Centraal Boekhuis
5. Belorus – Национальная книжная палата Беларуси
6. Bolivia – Cámara Boliviana de Libro
7. Brazilia – Instituto Brasileiro de Informaçào em Ciência e Tecnologia – IBICT
8. Chile – Cámara Chilena del Libro
9. Columbia – Cámara Colombiana del Libro
10. Comunitatea Caraibilor – Caribbean Community Secretariat
11. Cuba – Cámara Cubana del Libro
12. Danemarca – Dansk Biblioteks Centeras
13. Ecuador – Centro de Informacion
14. Egipt – Egyptian National STI Network
15. Ghana – Ghana Library Board
16. Guatemala – Gremial de Editores de Guatemala
17. Hong Kong – Leisure and Cultural Services Department
18. India – NISCAIR
19. Indonesia – Centre for Scientific Documentation and Information
20. International Organizations (Publishers), Unesco
21. Iran – Iran Book House
22. Israel – The Israeli Center for Libraries
23. Italia – Associazione Italiana Editori, Biblioteca Naţională (Roma), Biblioteca Naţională
(Milano)
24. Japonia – Japan ISBN Agency
25. Kazahstan – Книжная палата Казахстана
26. Kirghizstan – National Book Chamber of Kyrgyz Republic
27. Malawi – National Archives of Malawi
28. Malazia – Perpustakaan Negara Malaysia
29. Mali – Direction Nationale des Bibliothèques et de la Documentation (DNBD)
30. Malta – Publishers Enterprises Group (PEG) Ltd
31. Marea Britanie – UK International Standard Book Numbering Agency
32. Mexic – Instituto Nacional del Derecho de Autor
33. Mongolia – Mongolian Book Publishers’ Association
34. Netherlands Antilles – Bureau Intellectual Property
35. Nigeria – Direction des Archives Nationales
36. Portugalia – Associação Portuguesa de Editores e Liveiros
37. Puerto Rico – The R. R. Bowker Co.
38. Rusia – Российская книжная палата
39. Senegal – Centre national de l’ISDS
40. Singapore – National Library Board
41. Slovenia – Slavenski Bibliografsko-Informacijski Institut
42. Spania – Agencia Espanola del ISBN, ISSN, ISMN
43. SUA – The R. R. Bowker Co., ISSN Publisher Liaison Section
44. Suriname – Publisheres Association Suriname
45. Tanzania – National Bibliographic Agency
46. Ucraina – Книжкова палата України
47. Uruguai – Centro Nacional de Documentación Científica, Técnica y Económica
CNDCTE
48. Uzbekistan – National book chamber of the Republic of Uzbekistan
49. Vietnam – National Center for Scientific and Technological Information
50. Zambia – Booksellers and Publishers Association of Zambia
51. Zimbabwe – National Archives of Zimbabwe
Colectivul Camerei Naţionale a Cărţii”


Gheorghe Erizanu