Suntem un popor rușinos. Avem o clasă politică rușinoasă. Avem o biserică rușinoasă. Avem drumuri rușinoase. Avem o independență rușinoasă. Avem o suveranitate rușinoasă. Avem o țară rușinoasă. Avem o economie rușinoasă. Avem o agricultură rușinoasă.  Avem o intelectualitate rușinoasă. Avem o moralitate rușinoasă. Trăim ani rușinoși. Rușinos ne-am poticnit de o lege, care propagă umanismul și egalitatea între oameni. Brusc, am descoperit, că ne este rușine să fim oameni egali. Ne este rușine să fim toleranți.

Citește. Semnează. Nu este rușinos să fii om.

Comentează. Dacă nu ești de acord. Te vom citi. Rușinați.

Este rușinos că am ajuns să facem apeluri la bunul simț. Și la toleranță.

„Dragi colegi,

Acest apel este lansat din partea unui grup de cercetători şi universitari în ştiinţe socio-umane. Vă invit şi pe dvs. să semnaţi acest apel adresat societăţii civile şi politicienilor din Republica Moldova pentru a-i sensibiliza faţă de necesitatea adoptării Legii privind prevenirea şi combaterea discriminării.

Voi fi deschis la orice sugestii utile faţă de textul acestui apel din partea dvs.

Vă rog de asemenea sa-l retransmiteţi şi altor colegi de ai dvs.

Vă mulţumesc.

Numai bine,

Petru Negură

Pentru a vizualiza şi semna apelul, vă rog să accesaţi aici.

Iată textul apelului:

Apel către societatea civilă şi clasa politică din Republica Moldova

din partea unui grup de cercetători şi universitari în ştiinţe socio-umane

Semnatarii acestui apel, universitari şi/saucercetători în ştiinţe socio-umane, ne adresăm societăţii civile şiguvernanţilor din Republica Moldova pentru lansarea urgentă a unei campanii de informareşi sensibilizare a populaţiei asupra avantajelor (morale şi civice) pe care leva aduce adoptarea Legii privind combaterea şi prevenirea discriminării (deacum înainte „legea antidiscriminare”), în vederea adoptării acestei legiîntr-un timp apropiat.

De cîteva luni încoace s-au radicalizat poziţiile dinpartea unei părţi a societăţii civile din Republica Moldova (apropiatebisericii ortodoxe, mai cu seamă Mitropoliei Moldovei) împotriva adoptării legiiantidiscriminare, al cărei proiect este pregătit de aproape doi ani la guvernpentru a fi propus Parlamentului. În ultimul timp (de la începutul lui aprilie2012), remarcăm de asemenea apariţia cîtorva apeluri venite din partea a numeroaseasociaţii ale moldovenilor din diasporă (din ţările UE şi SUA) în sprijinulacestei legi.

Oponenţii legii antidiscriminare invocă motivemorale şi religioase (persoanele aparţinînd uneia din categoriile prevăzute delegea antidiscriminare, aşa zisele „minorităţi sexuale”, sînt considerate„păcătoase” de către aceştia). De cealaltă parte, susţinătorii legii îşi bazeazăargumentele pe raţiuni civice, în special cea a egalităţii în drepturi atuturor cetăţenilor, evocînd totodată şi un considerent instrumental: dreptul laliberă circulaţie în spaţiul UE (pe care moldovenii îl vor putea dobîndi înurma adoptării legii).

Apelurile în favoarea legii antidiscriminare au venit pînă acum mai cu seamă din partea moldovenilor din diasporă (UE şi SUA),în timp ce luările de cuvînt împotriva legii au venit dinăuntrul ţării.Remarcăm că luările de poziţie venite din interiorul societăţii civilemoldoveneşti în favoarea legii antidiscriminare au fost pînă în acest moment puţineşi izolate şi au avut un caracter mai degrabă formal (referindu-se la avantajulpragmatic pe care adoptarea legii îl va oferi cetăţenilor RM) şi totodatăarticulat într-un registru defensiv (ca răspuns la radicalizarea poziţiiloranti-lege).

Semnatarii acestui apel consideră că avantajeleadoptării legii antidiscriminare sînt substanţiale şi directe, prin contribuţiaei la consolidarea unei societăţi mai drepte şi mai armonioase.

În cele ce urmează oferim cîteva argumente deordin etic, civic şi istoric în susţinerea legii antidiscriminare. Nu insistăm asuprabeneficiilor formale ale adoptării acestei legi – anume libera circulaţie înspaţiul UE –, acestea fiind în general cunoscute. Considerăm că axarea pe argumenteextrinseci şi formale escamotează necesitatea reală, nemijlocită, a acestei legiîn societatea noastră.

1)     Argument etic: Considerăm că legea antidiscriminare va contribui,în primul rînd, la înrădăcinarea unui principiu etic de empatie şi întrajutorare,care va asigura o convieţuire armonioasă în societatea noastră. Conform acestuiprincipiu, este bine să-l ajuţi pe aproapele tău la nevoie şi mai ales pe ceicare se află într-o situaţie vulnerabilă (persoane neajutorate sau aparţinîndunor grupuri defavorizate din anumite motive). Potrivit aceluiaşi principiuetic, este rău să dăunezi anumitor persoane, neglijîndu-le sau discriminîndu-ledin motivul apartenenţei lor la o anumită categorie socială.

2)     Argument civic: Această lege va preveni diverse abuzuri dinpartea funcţionarilor publici şi angajatorilor faţă de toate categoriile decetăţeni şi mai ales cele comise faţă de categoriile social vulnerabile dinsocietatea noastră, contribuind în mod fundamental la edificarea unei societăţidrepte şi echitabile.

3)     Argument istoric: Poporul nostru a cunoscut într-o perioadă relativrecentă, în timpul regimurilor totalitare de diferite facturi, situaţii tragicecînd anumite categorii de persoane au fost stigmatizate şi exterminate dinmotivul apartenenţei lor la un grup etnic sau social minoritar (romii, evreii,persoanele cu dizabilităţi, minorităţile sexuale, „chiaburii”, „sectanţii”, ş.a.). Acele crime în masă ar fi putut fi evitate dacă societatea noastră deatunci ar fi cunoscut în prealabil un cadru  legal care să descurajeze actele dediscriminare şi ar fi fost sensibilizată (prin educaţie şi alte mijloace decomunicare) asupra drepturilor tuturor persoanelor din societate, inclusiv ale persoanelor„minoritare”.

Oponenţii legii antidiscriminare consideră în modimplicit discriminarea şi umilirea persoanelor din anumite categoriivulnerabile vizate de lege ca fiind normale şi legitime, împotrivindu-se astfeledificării unei societăţi drepte şi armonioase.

Chemăm societatea civilă să ia poziţie în susţinerea acestei legi şi a principiilor de umanism şi dreptate socială care îistau la bază. Facem apel, de asemenea, la reprezentanţii clasei politice dinRepublica Moldova de a contribui, prin mijloacele care le stau la dispoziţie,la o bună înţelegere în sînul societăţii moldovene a principiilor etice şi civice subiacente acestui proiect de lege.”

Gheorghe Erizanu